1,932 matches
-
Challenge", desfășurată pe patinoarul Vakar Lajos din Miercurea- Ciuc, jucătorii naționalei României, majoritatea de etnie maghiară, au tăcut la intonarea imnului de stat, dar au cântat imnul Ungariei înainte de începerea meciului. La finalul partidei, când s-a intonat din nou "Deșteaptă-te Române", jucătorii au păstrat aceeași tăcere că la început, dar au cântat, public, imnul Secuiesc.
Hocheiştii români au intonat doar imnul Ungariei () [Corola-journal/Journalistic/76315_a_77640]
-
să fie pe tunel, unde arbitrii vor verifica echipamentul - 21:22, ieșirea pe teren a purtătorilor steagurilor celor două echipe, al UEFA și Fair-play - 21:23, ieșirea celor două formații pe gazon - 21:24, intonarea celor două imnuri. Marcel Pavel - "Deșteaptă-te române", soprana Alexandra Coman - "Marseillaise" - 21:28, aruncarea banului de către arbitru pentru stabilirea terenurilor - 21:29, efectuarea pozelor de grup - 21:30, start meci. Citește și:
Iată programul inaugurării Naţional Arena înainte de România - Franţa. Hagi, Popescu, Boloni şi Dorinel vor fi premiaţi () [Corola-journal/Journalistic/76590_a_77915]
-
se bucurau în general de oarecare scutiri. Totuși, cînd veneau boierii la moșie, lăutarii erau datori să fie nelipsiți la curte. Căci dacă boierii erau cheflii, trebuia să veselească casa cu cîntecele lor; cocoana daca era tănără, trebuia s-o deștepte dimineața un cîntec de inimă albastră, executat numai pe o strună, după placul boierului; în unele case erau cîte două tarafuri de lăutari: unul cînta în permanență la masă, iar altul, cînd se căra bucatele de la cuhne, le acompania pînă
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
propune cutare roman celebru, de pildă, al lui Cortázar, Rayuela, în care toate situațiile se pot citi în mai multe sensuri, - dar e mai degrabă o adoptare a ideii de întoarcere la plural, pentru că tot mai clar în Flondor se deșteaptă ideea unei grave potențialități. Lumea este miraculoasă deoarece cuprinde acest fascicul de potențialități, e o corolă de minuni tocmai pentru că minunile acestea sunt plurale, fiecare din ele însemnând posibilitatea unei dezvoltări, a unor dimensiuni de viitor multiplu conjugate. Și asta
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
revolte au niște trăsături comune și că se vor extinde în toată Europa în această vară, iar până la iarnă ar putea deveni globale. „Ce nu se vede la știri este și asta e de fapt marea știre. Tinerii s-au deșteptat. Știu cum merge treaba. Ei sunt oamenii care sunt în fruntea tuturor acestor revoluții. Știu că să voteze pentru unul dintre marile partide din Spania înseamnă în mare același lucru. E ca și cum ar vota pentru clanul mafiot Gambino sau pentru
Gerald Celente: Al treilea război mondial a început. După protestele din lumea arabă, revoluţiile se extind şi în Europa () [Corola-journal/Journalistic/60430_a_61755]
-
înțeleasă ca valoare-supremă, ca refugiu în fața vicisitudinilor. Scriitura artistă practicată de Anghel își găsea astfel justificarea tematică. Noua viziune e proclamată încă din poezia ce deschide volumul (Imn), veritabil credo artistic: „Impărecheri ciudate de slove... o, cuvinte! / Ce farmec se deșteaptă cînd vă rostește gura... / De n-ați fi fost voi oare, atunci cu ce veșminte/ S-ar fi-mbrăcatpe lume și dragostea și ura?// Cuvinte, juvaiere, ecouri depărtate/Al 'altor suferințe și bucurii - cuvinte, / Cu voi trăiesc trecutul și clipa care
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
eu primul importator de semnificanți, dar să zicem noi așa), acum s-a dus și paternitatea conceptului de ghiveci. Iacătă-l la Motaigne: „Tot acest ghiveci...” Asta e! Dar, barem, faptul răzvrătește în mine ceva („În trântorul bicisnic s-a deșteptat boierul”). Ia, îmi zic, să vedem noi cum stăm. Să vedem dacă a luat el chiar tot. Ar cam fi: „Am apucat o cale pe care, fără oprire și fără ostenire, voi merge câtă vreme mai este cerneală și hârtie
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4901_a_6226]
-
fler, fiindcă poate participa lăuntric la tensiunea unui text, reproducând în imaginație emoția inițială din care s-a născut el, numai că nu are puterea de a media cititorului această emoție, comentariile lui fiind descriptive. E ca și cum textul i-ar deștepta un elan creator pe care nu-l poate duce până la capăt din lipsa virtuozității lexicale, și atunci se refugiază în convenții și poncife. Papadima își poate închipui cum arată același episod scris de propria mână, dar închipuirea sa nu culminează
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
Galaxia Gutenberg, 2010. O prejudecată, adânc înrădăcinată, a istoriei noastre literare este că generația literară pașoptistă a fost refractară la poezie, citându-se doar un singur reprezentant, Andrei Mureșanu, despre care Titu Maiorescu spune că este autorul unei singure poezii, Deșteaptă-te, române. Adevărul este că blăjenii din generația pașoptistă, Cipariu în primul rând, dar și ceilalți, au tăinuit talentul lor poetic, lăsând poeziile în manuscris sau tipărindu-le în publicațiile brașovene („Foaie pentru minte, inimă și literatură”) sau blăjene („Organul
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
piața cea mare, aprindeau torțe și facle, și cu muzica în frunte începeau a lor colindă sărbătorească, oprindu-se dinaintea unei modeste căscioare albe în fața Seminarului. Acolo ei intonau toți laolaltă, cu entuziasmul juvenil, cântece naționale, precum Marșul lui Iancu, Deșteaptă-te, române! al lui Andrei Mureșanu, Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim a lui George Sion, și toate aceste cântări patriotice le întrerumpeau cu strigătul: Să trăiască! La o așa neobișnuită mișcare nocturnă, în pașnicul orășel, o
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
proiectau în față, pe fundalul cerului aburit, de parcă ar fi pâlpâit în fața unui altar. În pragul ușilor și în holurile iluminate se înșirau grupuri și mici reuniuni, pregătite parcă pentru oficierea unui ritual. Se pomenise într-o altă lume: se deșteptase dintr-un somn de veacuri. A rămas nemișcat în mijlocul străzii, simțind cum i se zbate inima în piept. O tânără, îmbrăcată într-o rochie lungă, roz, și-a lăsat mâna pe brațul lui și l-a privit în față. După
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
cu USL, și cu Mișcarea Populară” - Victor Ciorbea, despre revenirea PNȚCD. (Revista „22”) Haideți, nu fiți pesimiști! Ne vom distra. Imnul național În două numere din CAȚAVENCII, 13 și 14 din septembrie, Ștefan Agopian redeschide discuția despre autorul muzicii pentru „Deșteaptă-te, române!”, pornind de la o carte care a trecut neobservată în 2001, „Imnul Național Deșteaptă-te, române!. Scurt istoric”, de Vasile Oltean, apărută la Editura Phoenix din Brașov. Agopian citează o declarație manuscrisă, reprodusă de Vasile Oltean, a muzicologului George
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5222_a_6547]
-
acesta din urmă și intitulat „4 Domni români”. Domnii cu pricina ar fi fost Bălcescu, Brătianu, Magheru și Bolliac. Întâlnirea ar fi avut loc în 1848. Nu rezultă limpede dacă textul pus pe note de Ucenescu are vreo legătură cu „Deșteaptă-te, române!” Dar, cum precizează Agopian, nici nu există vreo dovadă sigură că muzica actualului imn național ar fi fost compusă de Anton Pann. Interesant este că, într-un număr din „Dilema veche” din aceeași lună, Andrei Pleșu comentează „Psihologia
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5222_a_6547]
-
este că o analiză stilistică a imnului a făcut cu ani în urmă Mihai Zamfir, publicată în „Viața românească” și apoi în volumul Discursul anilor ’90, în care a ajuns la o concluzie asemănătoare, demonstrând că, bazat pe versul alexandrin, „Deșteaptă-te, române!”, imnul nostru național, are ritmul funebru, scump tuturor urmașilor romantici ai lui Lamartine.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5222_a_6547]
-
Agitația a fost enormă, unul a propus chiar o misiune de recunoaștere cu scopul de a culege la fața locului informații care vor susține, prin autenticitatea sursei, strategia ce va trebui definită în dimineața următoare. Teama că șeful se va deștepta, se va ridica din culcuș și nu va vedea nici un soldat sau, și mai rău, îl va vedea pe unul, dar nu și pe ceilalți, îi convinse să renunțe la promițătoarea aventură. Orele au trecut, o palidă lumină la răsărit
José Saramago - Călătoria elefantului by Mioara Caragea () [Corola-journal/Journalistic/6458_a_7783]
-
subiect s-a așternut conspirația tăcerii, complicii acoperindu-se unul pe altul și invocînd aceleași motive pe care le auzim și azi: că eticheta științifică nu recomandă tulburarea apelor trecutului, că verdictul a fost dat și nu e momentul să deșteptăm animozități tardive. Așa se face că de numele medicului se leagă amintirea unei proscrieri și dorința unei apostazii. Iar apostazia sună astfel: memoria ostracizaților din categoria lui Paulescu - a căror imagine trebuie ștearsă de cei care întrețin actualul panoptic ideologic
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
Constantin Țoiu „Mulți am fost și mulți sîntem și mulți te așteaptă Lumea din primenele nu se mai deșteaptă Orice ieste muritoriu cu vremea se petrece Trece vremea și pre ai săi toți îi părăsește Cei ce acum petrecem, pomenim alții Trecuți: de noi cu vremea vor pomeni alții..." Miron Costin scria aceste versuri în Viața lumii - contemporan cu
Modern ești cât nu devii clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6097_a_7422]
-
netrebnice... Eu nu pot avea o iubire; eu nu pot avea decât iubiri. Iubirile acestea însă răsar repede, pâlpâie o clipă și apoi pier, dispar pentru totdeauna, parc-ar fi fost niște visuri pe care le uiți îndată ce te-ai deșteptat din somn... O, și eu credeam că nu pot iubi, și eu îmi închipuiam că vina nu este în mine, ci în ele, în femeile care nu merită să fie iubite!... Astăzi însă știu și înțeleg că iubirea este făcută
Vezi una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste din literatura românească by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64466_a_65791]
-
năvodul din apă, a aflat în el nouă pești vii. S-a gândit să-i lase într-un ciubăr cu apă de lângă ușa din față până dimineața, când avea să-i ducă în sat să-i vândă. Când s-a deșteptat a doua zi, ciubărul era tot acolo, încă plin cu apă, dar fără vreun pește. În aceeași noapte, Zito, câinele credincios al lui Almon, a dispărut și el și nu s-a mai întors. Zito era un câine tare simțitor
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
îl publică, în '32, în Colecția „Cartea cu semne", Act de prezență. Mai întâi, o undă de provincialism liniștit, în care tradiția sugrumată revine în galop: „Alergam cu dimineața pe stradă și băteam la toate ferestrele și trilurile râsului meu deșteptau alte triluri, înăuntru într'o tristețe joasă, sau în afară în cămășile prinse cu agățătoare pe frânghiile pentru uscat, prelungind lumina difuză din aer într'un acvariu de glasuri." (p. 10). Apoi, o anatomie a regretului, care rupe rândurile: „în vreme ce
A fi și a nu fi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6341_a_7666]
-
cu zi: o femeie cu un suflet deosebit de frumos. "Marioara Murărescu este o excelentă slujitoare a neamului românesc fără să am fără niciun fel de timorări în fața cuvintelor. Oamenii importanți merită cuvinte importante. Prin emisiunile ei, a reamintit și a deșteptat mereu în noi un adevăr care înseamnă mult în toată trecerea prin timp a poporului român. Pe lângă ilustrarea frumuseții folclorului românesc, Marioara Murărescu era EA, o femeie luminoasă, blândă și bună - prin vorba ei, prin comentariile ei deștepte îți mângaia
EXCLUSIV. Condurățeanu, adevărul despre Marioara Murărescu: Era o femeie... () [Corola-journal/Journalistic/47142_a_48467]
-
și a deșteptat mereu în noi un adevăr care înseamnă mult în toată trecerea prin timp a poporului român. Pe lângă ilustrarea frumuseții folclorului românesc, Marioara Murărescu era EA, o femeie luminoasă, blândă și bună - prin vorba ei, prin comentariile ei deștepte îți mângaia sufletul. Nu trebuie să uităm că în emisiunea ei s-au lansat mulți cântăreți apreciați. Folclorul pe care l-a arătat a TVR 1 nu a fost poluat de nicio tentă comercială sau facilă", a declarat Florin Condurățeanu
EXCLUSIV. Condurățeanu, adevărul despre Marioara Murărescu: Era o femeie... () [Corola-journal/Journalistic/47142_a_48467]
-
se hotărăște să scoată calul din bătătură, drumul pe care o va apuca fiind destul de evident dintru început. Se și grăbește, ca să nu se răzgândească, trage și de timp, vrea și nu vrea să termine treaba pentru care s-a deșteptat în zori. Starea lui de spirit mergând spre locul hotărât e un amestec de vrednicie gospodărească, de om care știe una și bună, și sictir de vagabond. Ceva de haiduc retras la vatră urmărește gesturile acestui țăran care, în definitiv
Care pe care by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4406_a_5731]
-
Chiar mă întrebam unde ai dispărut. Nu dansezi Trenulețul... togolez? CETĂȚEANUL TURMENTAT(prinzând curaj): Eu, coană Jo... dansez rar. ZOE: Ah! Foarte bine. Și... cum te mai simți?... CETĂȚEANUL TURMENTAT (ghicind sensul întrebării ei): Nu mai sunt turmentat. M-am deșteptat. ZOE (râde, generoasă): Domnule, încă o dată, recunoștiința mea, zău... CETĂȚEANUL TURMENTAT: Aă... Coană Jo..., pot să vă spun Zoe? ZOE (cu vioiciune): Numai dacă-mi spui și dumneata cum te cheamă! CETĂȚEANUL TURMENTAT: Cetățeanul T. ZOE: Cetățeanul T.?! Ești cumva
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
a dăruit cu toată ființa sa emisiunea Tezaur folcloric. “Marioara Murărescu este o excelentă slujitoare a neamului românesc fără să am fără niciun fel de timorări în fața cuvintelor. Oamenii importanți merită cuvinte importante. Prin emisiunile ei, a reamintit și a deșteptat mereu în noi un adevăr care înseamnă mult în toată trecerea prin timp a poporului român. Pe lângă ilustrarea frumuseții folclorului românesc, Marioara Murărescu era EA, o femeie luminoasă, blândă și bună - prin vorba ei, prin comentariile ei deștepte îți mângaia
Imagini dureroase de la înmormântarea Marioarei Murărescu () [Corola-journal/Journalistic/46664_a_47989]