1,818 matches
-
șef, anunțați doctoru’ că a încetat să bată inima unui bandit”. Același Țurcanu adăuga cu ură: - “..cei mai periculoși dintre voi, bandiților ați rămas cei care mărturisiți credința în Dumnezeu”. Iar răspunsul directoarei de la Mislea, într-un dialog cu o deținută a fost: -„Taci din gură, nenorocito!. N-am nevoie de rugăciunile nimănui. Eu mă rog lui Lenin și lui Stalin; ei sunt dumnezeii mei!” Monseniorul Ghika, ținut în diferite închisori și mort la Jilava în 1954 spunea: “Nu există cinste
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
puțin două părți, care dețin fiecare valori necesare pentru cealaltă parte, sunt gata să negocieze unul cu celălalt și pot comunica. În urma schimbului, fiecare din părțile participante la realizarea acestuia sunt satisfăcute, părțile implicate obținând o valoare superioară față de cea deținută, prin adăugarea la valoarea inițială a produsului a satisfacției personale. În felul acesta, se creează un plus de valoare pentru Marketing și auditul în marketing părțile participante. Marketingul acționează ca o interfață între deținătorii de valori, identificând valoarea necesară și
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
transportatorului autorizat deservit, numărului și duratei de valabilitate ale autorizației taxi; b) să comunice, la solicitarea autorităților de control abilitate, informațiile solicitate privind utilizatorii serviciilor de dispecerat taxi; c) să nu deserveasc) taxiuri dotate cu stații radio de emisie recepție deținute ilicit sau autovehicule care execută transport În regim de Închiriere; d) dispeceratele sunt obligate că În momentul solicitării serviciului de transport de către un client, la cererea expresă a acestuia, să Îl informeze În legătură cu tariful sau gamă de tarife pe care
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
ș.a. - ce ajungeau aici fie cu trenul, fie, în cazuri rare, cu automobilul personal. Pentru aceștia din urmă, în ultimii ani ai secolului al XIXlea în oraș au fost construite hotelurile „Europa” - proprietatea lui N. Teodorescu, „Național” și „Drăgoianu” - ambele deținute de N. Drăgoianu, Bacăul continuând să pună la dispoziția „călătorilor” mărunți și „serviciile” numeroaselor hanuri. Paralel cu efortul de ridicare a clădirilor publice, în această perioadă s-a intensificat și procesul de construcție a locuințelor private ale particularilor. Stilurile sunt
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
respectivă, bătăușii. Totdeauna cu efecte neașteptate, crâncene. Posibilitățile lor păreau însă, dintr-odată, îngrădite. Acum pedepsele se repetau, mereu aceleași, urmărite pe ceas ; nu mai îngăduiau vreo abatere sau viclenie. De trei zile schimbarea devenise pronunțată. Bătăile încetaseră cu desăvârșire. Deținuta fusese mutată într-o altă celulă, mai mare, la etaj. I se permitea o plimbare suplimentară de o oră, prin curte, singură, înainte de culcare. Seara, apăruse un gardian încruntat, să schimbe hârdăul cu o oală nouă, emailată. În ziua următoare
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
prin curte, singură, înainte de culcare. Seara, apăruse un gardian încruntat, să schimbe hârdăul cu o oală nouă, emailată. În ziua următoare, ceaiul fusese cald și dulce. Mâncarea de la prânz și seara, mai bună. După-amiază, în intervalul rezervat altă dată bătăii, deținuta fusese dusă la baie. Când s-a întors, a găsit patul acoperit cu un cearceaf, pătura schimbată, un alt rând de haine împă turite, lângă pat. Surpriză, cu adevărat : micul pătrat de oglindă, tubul îngust de cremă „Nivea“. Se pregătește
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a se controla și a decide, uzura care se produsese în perioada detenției. Femeia propusese medicului de câteva ori întrebările sau repetase câte o întrebare, pentru a o face mai explicită. Îl concediase pe medic printr-un gest. Rămasă cu deținuta, nu mai încercase să afle altceva, dar a comunicat celei în cauză scopul neașteptatelor schimbări din ultimele zile. La capătul unei alte ore, e drept, după ce o reținuse pe arestată goală, în fața ei, invitând-o să se așeze, oferindu-i
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cu privirea, pe porțiuni. Fără răutate, cu un ochi rece, de profesionist. Cercetarea se încheiase printr-un zâmbet. — N-am ce face, părul nu ți-l pot reda în trei zile. Păcat că te-au tuns. Aveai păr frumos ? Muțenia deținutei nu o scandaliza. Întrebările păreau doar un fel de ipoteze amuzante. Cum ar fi fost, oare, părul domnișoarei în întregime albit ? — În rest, te-ai menținut acceptabil. Asta e chiar o victorie. Zâmbise din nou, ca unei rude sărace... Deținuta
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
deținutei nu o scandaliza. Întrebările păreau doar un fel de ipoteze amuzante. Cum ar fi fost, oare, părul domnișoarei în întregime albit ? — În rest, te-ai menținut acceptabil. Asta e chiar o victorie. Zâmbise din nou, ca unei rude sărace... Deținuta ar fi putut recunoaște rânjetul unei verișoare, în grădina copilăriei, sau una dintre amantele tatălui. — Azi ți se îngăduie program la alegere. Spre seară, o baie. Ar fi păcat s-o refuzi. În celulă ți s-au adus ziare, reviste
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
se ascuțise. — Domnul dorește să arăți bine. Măcar normal. Nu suportă violențe. Privirea își schimbase culoarea, negrul devenise și mai negru, albăstrui, glasul aspru. Este, te vei convinge, o favoare. Ocazie rară, ai să vezi. Aprinse țigara, privi peste umăr deținuta. Apoi pe fereastră, în gol. Se întoarse din nou, aruncându-i, pentru prima dată, o privire rea, înrăită, ca unei nenorocite care nu-și merită norocul. Se îndreptă spre fereastră. Rămase multă vreme întoarsă cu spatele. Se roti brusc, cu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
spre fereastră. Rămase multă vreme întoarsă cu spatele. Se roti brusc, cu mâinile încleștate una în alta. O față congestionată, ochii îndurerați. Ieși, trântind ușa. Nu mai reveni. Singurul semn că rămăsese, totuși, prin preajmă veni după aproape două ore. Deținuta, deja îmbrăcată, rămăsese pe scaun, neștiind ce ar avea de făcut. Apăru un gardian speriat, căruia i se ordonase, se vedea, să fie politicos. Ați fost uitată aici. Vă rog să mergeți cu mine. Găsi celula aerisită și măturată. Pe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
un gardian speriat, căruia i se ordonase, se vedea, să fie politicos. Ați fost uitată aici. Vă rog să mergeți cu mine. Găsi celula aerisită și măturată. Pe ciment se afla un teanc de ziare și reviste. Pe la ora trei, deținuta fu smulsă din lectură. O conduceau, din două părți. Coborau scări, ocolind și parcurgând lungi coridoare. De data asta spre baie. Nu în sala obișnuită, de dușuri. Cadă albă, lucioasă. În cuiere, prosoape mari, pufoase, colorate. Săpun, sticluțe de tot
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
La revenirea în celulă, o aștepta o cană cu ceai cald. Iar acum iată : a patra zi. „La ora cinci după-masă, e bine ?“, întrebase cu o zi în urmă, ca într-un libret de operetă, supraveghetoarea. Ziua așteptată, deci. Dimineața, deținuta fusese dusă în altă parte a clădirii. Într-o cameră elegantă, cu covoare moi. Pereții acoperiți cu carouri mari, lustruite, din lemn. Au așezat-o într-un fotoliu, la o măsuță rotundă, acoperită cu sticlă groasă. Masa a vibrat : serviciul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de ea ? Femeia aceea... frumoasă, delicată... colega sau verișoara aceea, ce-o fi fost. Glumele, ironia o enervau. Ciudată tocmai prin totala lipsă de frivolitate. „Părul n-am cum să ți-l redau în trei zile.“ Ironică ? Cu sine, cu deținuta, cu altcineva, din umbră, cu Excelența ? Doar pentru o clipă, apoi regretând, parcă, încruntându-se iritată. „Aveai păr frumos ?“ Întrebarea rostită simplu, cu seriozitate, chiar cu căldură. Surpriza cea mai mare în timpul cât stătuseră împreună. Cinci fără nouă minute. Rămăseseră
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
duritate. — În consecință, acum, vă apropiați, nu-i așa ? Urmărea cum femeia se mută pe unul din fotoliile care flancau biroul. Scosese, din buzunarul hainei, o sticlă plată, cu un lichid gălbui, cafeniu. O culcase, încet, pe cristalul mesei. Când deținuta se reașeză, o privi lung, de aproape, oferindu-se, parcă, și el, atenției. Nu purta cămașă, ci un fel de bluză cu guler și nasturi, din lână subțire, gălbuie, muștar învechit. Deasupra, haină cenușie, cadrilată. Dinți puțini, pătați de tutun
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mă ascultă a fost, înainte de a-i vorbi, bătut, speriat, umilit. Mi-e pur și simplu silă. Și frică, e drept. De mine. De ei ! De ceea ce mi s-ar putea, cândva, întâmpla și mie. Femeia deveni atentă, el sesizase. Deținuta se încorda. Simțea deja că la intervale relativ scurte trebuia să se aștepte la această expresie de neajutorare pe chipul lui, precedată sau însoțită, cum se întâmplase acum, de simulacrul confesiunii. „Știți, nu suport pitorescul“, începuse el întâlnirea. Chipul și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ceață deasă și umedă. Nu mai găsea vreun rost să se obosească. Dar tresări, dintr-odată. Femeia încă mai zâmbea... zâmbetul pierduse însă compasiunea, până și simpatia încercată, pentru o clipă, față de dânsul... Rămăsese sila, disprețul. Zâmbetul înghețase : o grimasă. Deținuta adormise, așa părea, sau gata să adoarmă. Sau leșinase, murise, cu acest rictus oribil pe față... și el lovi, nestăpânit, cu capacul metalic al sticlei în cristalul mesei. O lucire dementă îi ascuți privirea. Lovitura pornise, și ea, fulgerător, ca
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ștrengar, făcea și cu ochiul ? Arăta cu brațul, de parcă s-ar fi ferit de iscoade din camera vecină. Se amețise, se pare, sau se apropia, poate, momentul să schimbe tactica. Nu ești cazul cel mai interesant, ți-ai dat seama. Deținuta aștepta ; încerca să-și dea seama dacă a hotărât s-o tutuiască sau fusese o scăpare, pe care nici el n-o observase. — Ai însă o anume importanță pentru mine prin corelare. Ai importanță, ți-am spus, pentru că ți-o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu se prăbușească de tot, nici din cauza unora, nici a altora. Să-l lăsăm în luptă cu sine, e destul, cred eu. Dar nu sunt înțeles, nu mi se aprobă proiectele. Unchiașul gâfâie, încălzit. Avea, în răstimpuri, asemenea stări tulburi. Deținuta aștepta, crispată, la gândul că s-ar apropia. Camera se umplu, însă, deodată, de țipete. — Nu, nu e o aiureală, nu e nici o farsă ! Nu trebuie să zâmbești cu atâta dispreț. Poate mă plătește cineva și pentru acest joc dublu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
măriți o priveau cu furie. Dădea din mâini, agitat. Trupul convulsionat intrase într-o criză frenetică. Strănuta, da, începuse din nou să strănute iepurașul ! Cine știe ce rudă uitată, care nu apăruse decât o singură dată, revenea brusc și tulbure în memoria deținutei ? Grotescul scenei nu mai putea fi ameliorat. Strănuta continuu, prelung. Iritarea și slăbiciunea întregii ființe sensibilizaseră parcă, dintr-odată, toate membranele care vibrau, rănite. Plăcerea strănutului ! Parcă i-ar curăți și i-ar regenera toate mucoasele. Icnea, purificat. Întinerit, golit
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să spună, într-o clipă de amiciție sau de răutate, tot ce știa ? Lăsând impresia că umflă artificial poveștile, ca un lăudăros ? În realitate, nu se dezvăluia decât prea puțin. Lansa doar niște informații-spion, ca niște sonde. Stupefiantă istoria arestării deținutei, împiedicarea ei de a ajunge la timp la întâlnire ! Varianta prezentată de dânsul se dovedea, surprinzător, inexactă ! Autobuzul întârziase puțin. Ea nu se aflase, e drept, mai devreme în stație, dar venise, totuși, la timp. Așteptase câteva minute. O enervase
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
preparație, ci și rășini pentru verniu. Ceea ce se numește, cel puțin așa scrie pe cutie, „mastics in lacrima pura“. Observase, bineînțeles, că după aproape douăsprezece ore de presiune continuă, în atâtea feluri reluată și înnoită, confruntarea nu eșuase în întregime. Deținuta părea definitiv epuizată. Incapabilă, după ce rezistase la atâtea surprize, să se mai mire de ceva. O privire buimăcită, ca și cum ar fi înțeles totuși despre ce i se vorbește. Bucuria lui de a-și arăta, la rându-i, uimirea că femeia
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
-și arăta, la rându-i, uimirea că femeia dintr-odată nu-i mai înțelegea intențiile și bunăvoința, se arăta surprinsă de tot auzea. Continua pe același ton alb. De parcă n-ar fi remarcat năucirea care împietrise gesturile femeii. Într-adevăr, deținuta prindea, deodată, glas. — Bine, dar... Atât apucase să bâiguie. Doar atât. Privea cu ochii treziți și mari spre colțul camerei unde răsăreau, aliniate, atâtea cutii și pachete. Aduse, își amintea, încă în după- amiaza zilei care trecuse. Fantoma unchiului pe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dar mă plictisește. Impresia se confirma, frazele căpătaseră, ca și glasul și figura înghețată, cu atât mai odioasă și caraghioasă, a omulețului, o anumită siguranță și nepăsare. Bătea cu degetele în sticla de pe birou. N-o privea decât rareori pe deținută. Continua să rămână în picioare. Sticla cu băutură se golise, cuvintele se legau repede, decise și reci. — Povestea cu enigmele care s-ar putea afla din cercetarea unei serii complete de desene sau picturi având ca subiect casa - mai exact
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Avea dreptate, pământul limitat, aservit aceleiași rotiri uniforme, retrimite rudele de care zadarnic ne rupem. Iată, noaptea îi reunise și îi zvârlea din nou împreună la malul rece și sticlos al zilei. Zâmbise, ca un mort. — Deschideți, vă rog, fereastra. Deținuta se ridicase greu din fotoliu. Palidă, cu ochii injectați, încercănați, solzi mari, vineții. Se desprinse lent, rotindu-se. Un prim pas, spre fereastră. Înaintă, spriji nindu-se de marginea fotoliului. Avansă, rămase cu mâna stângă în aer, departe de trup, nu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]