13,916 matches
-
idei despre Gulag. Numere tematice despre Gulag au fost realizate în revistele 22, Echinox, Apostrof, Vatra, Orizont și Magazin istoric. Televiziunea are și ea două fidele ale temei Gulagului: Lucia Hossu-Longin și, sporadic, Mariana Sipos. Trebuie apoi amintită Asociația Foștilor Deținuți Politici care publică de cîțiva ani "Documentele Rezistenței". Se cuvine remarcată revista și fundația Memoria că portdrapel al foștilor deținuți politici, dar și Academia Civică, care girează simpozioanele de la Sighet și "Analele Sighet". Nu trebuie scăpate din vedere nici cele
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
Televiziunea are și ea două fidele ale temei Gulagului: Lucia Hossu-Longin și, sporadic, Mariana Sipos. Trebuie apoi amintită Asociația Foștilor Deținuți Politici care publică de cîțiva ani "Documentele Rezistenței". Se cuvine remarcată revista și fundația Memoria că portdrapel al foștilor deținuți politici, dar și Academia Civică, care girează simpozioanele de la Sighet și "Analele Sighet". Nu trebuie scăpate din vedere nici cele cîteva edituri care au colecții specializate pe Gulag: Marineasa de la Timișoara (axată pe mărturii despre deportare și despre rezistență din
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
tot mai învolburat de către ciraci și supuși. În primul rând, de N.K.V.D. O discuție dintre copil și un comandant al acestui for polițienesc luminează și mesajul romanului. Nedumerit de cele constatate de când familia-i fusese deportată, băiatul întreabă „de ce pe deținuții din lagăr îi păzesc soldații, iar pe noi, elevii-nu. Câtă vreme optzeci la sută dintre noi, inclusiv eu, eram fiii dușmanilor poporului muncitor [...] - Ei sunt mai importanți. Fug întotdeauna. - Unde? Doar de-aici nu se poate fugi. - Știu și ei
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
Antim (manevrat el însuși, din umbră, prin șantaj de foști securiști) istoria cu violarea Elenei: "Marele nostru patriot și justițiar n-a intrat, așadar, la răcoare pentru că s-a opus comunismului, securității, cum se laudă astăzi majoritatea lașilor, ci în calitate de deținut de drept comun, pentru tentativă de omor. Îl rugăm frumos să ne contrazică sau, daca este cât de cât cinstit, dacă-și regretă faptele ori are o altă viziune asupra lor, să ne ofere o explicație în aceste pagini, chiar
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
scrisoarea pe care ne-a comunicat-o dl Pelin să nu fie adresată d-lui Virgil Ierunca, așa cum a crezut autorul întregului material scos din arhivele fostei Securități, ci lui Virgil Vasiliu, cunoscut al lui Caraion de la începutul anilor '50, deținut politic și exilat parizian. E posibil, nu însă absolut cert. Și, oricum ar fi, schimbarea destinatarului nu înseamnă că dispare cu totul ingratitudinea, pe care eu am constatat-o în prezentarea textelor, a lui Caraion față de dl Ierunca. Există, din
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
grea, munca în mînă. - 6 iunie 1953 - evadează. Trăiește în libertate o sută de zile. Prins în cele din umră, suporta consecințele dure ale gestului sau de curaj. - 1964 - la presiunile guvernelor occidentale, regimul comunist din România îi eliberează pe deținuții "politici". Ion Ioanid este și el eliberat. - 1969 - pleacă în Elveția, ca turist, cere azil politic în Germania Federală. Este angajat la postul de radio "Europa Liberă". - 1991 - debutează la Editură "Albatros" din București cu volumul Închisoarea noastră cea de
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
tuturor lagărelor din Sălcia. Nu-mi amintesc numele lui. Era în uniformă, la cîțiva pași de mine. Eu nu mai purtăm uniformă vărgata, dar eram tuns. Recunosc că n-a fost un moment tocmai plăcut. Astăzi, toți sau aproape toți deținuții declară că nu au sentimente de răzbunare. Probabil că nici eu nu încerc asemenea sentimente, dar, în orice caz, resping ideea "conviețuirii victimelor cu torționarii", fără ca torționarii să fie trași la răspundere. Trebuia, trebuie făcut procesul comunismului. - În ce fel
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
de biografia sa. Provine dintr-o familie de victime ale comunismului. Părintele său, luptător cu arma în Munții Țibleșului, a fost asasinat în 1950, în închisoarea din Sighet, faptă ascunsă de Securitate timp de 15 ani. Mama sa, la rîndu-i deținut politic, a fost supusă unui simulacru de execuție. Bunicii și alte rude au ajuns de asemenea în Gulag. În cei dintîi doi ani de viață, viitorul poet împreună cu sora sa au fost și ei întemnițați la Sighet. Casa ca și
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
a tot ceea ce reprezenta valoare, bună-credință și competență; vezi felul în care au manevrat pentru a-l impune la candidatura pentru președinție pe sub-mediocrul, jalnicul ucenic al călugărului Vasile; vezi minciuna de a pretinde că interesele de grup ale câtorva deținuți politici repreztintă adevăratele interese ale țării, și tot așa, la infinit - ei sunt o apă și-un pământ. Lacomi, vanitoși, corupți, incapabili să sesizeze modificările din societatea de azi, fruntașii țărăniști sunt o grupare încremenită de bătrâni indecenți (chiar atunci când
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
nu-mi da pace. Mă întreb: dacă acum, la bătrânețe, sunt atât de hapsâni și rapace, atât de ahtiați după onoruri și măriri, cum vor fi fost în tinerețe?! Nu duc gândul mai departe, pentru ca, slavă Domnului, există suficienți foști deținuți politici care se comportă admirabil. Din nefericire, nu ei ne guvernează. Ba, mai rău, așa cum s-a întâmplat cu dl Ticu Dumitrescu, au fost eliminați fără milă de către colegii săi mult prea speriați că dosarele de Securitate vor da la
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
ca să se transforme într-o piesă eliberată de granițe și conjuncturi, plecată clar pe drumul universalității. Din păcate, Noe..., desi bine scrisă, este tributara contextului geo-politic românesc, obsesiilor naționale și conjuncturale, datate și perimate în multe dintre cazuri (de ex.: deținutul 1201 face aluzie la Recomandarea 1201, lucru ce mi-a scăpat complet din vedere, fișa căzîndu-mi absolut din întîmplare). Apoi, pasaje întregi sînt scrise în grăi ardelenesc, fapt care va îngreuna, daca nu cumva va face imposibilă, traducerea într-o
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
om bătrân când simți în tine pornirea de-a intra în lupta nu numai crâncena, ci totodată și îndelungată". Mutat în închisoarea de la hotel ăModernă, e așezat în camera cu Saniel Grossmann: se împacă de minune cu el; nici unul dintre deținuții cu care ar fi împărțit "celulă" nu putea fi mai bun decât el: În adevăr, nici Grossmann n-ar fi putut s-o ducă cu ceilalți atât de bine ca și cu mine, nici eu n-aș fi putut să
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
și s-a ănscris an PNȚ, al cărui membru fusese și tatăl lui. an 1945 a scris articole de pagina ăntăi an "Dreptatea". Deja ăncepuse lupta ămpotriva partidelor istorice. an 1946, după falsificarea alegerilor, "a urmat teroarea atâtor decenii, cu deținuți an temnițe, cu deportări, cu o lipsă de libertate continuă. Că national-tărănist am fost arestat la grevă studențeasca din 1946 de la Cluj și apoi din nou arestat an cadrul unor organizații clandestine national-tărăniste." Până an anii '60, Nae Antonescu nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
France în 1967. În 1966 norocul îi surîde, căpătînd delegație de a participa la Bienala de la Veneția, unde pictură lui Victor Brauner e expusă, într-o sală specială, în pavilionul francez. Corespondență trimisă Lenei de la Veneția are un aer halucinant, deținutul de pînă mai ieri nerealizînd noua situație în care se află ("Doamne, o fi adevărat că sînt unde sînt, că văd ce văd sau visez oare cum visăm acum cîțiva ani...") Și: Ce e vis, ce e realitate? Nu știu
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
de lângă Tartu, în Letonia sovietică. Își tăia singur lemnele de foc. Afară erau minus 30 de grade. Scria cu spatele lipit de soba în care focul ardea neîntrerupt. Adusese cu el 227 de documente, interviuri și mărturii, culese de la foști deținuți, ca și el, în Gulag și încerca să le ordoneze. Manuscrisul a fost microfilmat și expediat în Occident printr-un nepot al scriitorului, Leonid Andreiev, unde a ajuns după o săptămână tensionată pentru autor și pentru colaboratorii lui. La finele
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
Revista presei de astăzi nu își găsește substanță. Toate ziarele la unison tratează subiectul morții lui Ion Diaconescu, fostul lider al PNȚCD, dar mai important, cred eu, deținut politic marcant. Faptul că noi tinerii de astăzi nu știm cum a fost atunci este un adevăr, dar istoria ne ajută să măcar să nu uităm. Nu putem ști cum a fost și nici nu rem să aflăm. Sacrificiul celor de la
Ion Diaconescu, Nelson Mandela de România () [Corola-journal/Journalistic/24971_a_26296]
-
Deținuții de la Penitenciatul Vaslui au găsit o modalitate ingenioasă de a face sex, în ciuda regimului de detenție: unii dintre ei au divorțat și s-au recăsătorit soțiile chiar și de trei-patru ori de când se află în detenție pentru a se putea
Cum fac sex puşcăriaşii de la Penitenciarul Vaslui, folosindu-se de lege () [Corola-journal/Journalistic/24988_a_26313]
-
ore de după cununia civilă și de vizita de două ore acordată lunar timp de un an. Trei din cele cinci căsătorii oficiate în acest an în Penitenciarul Vaslui de către ofițerul stării civile din cadrul Primăriei Vaslui au fost precedate de divorțuri, deținuții însurându-se, de fapt, cu fostele soții pentru a putea beneficia de dreptul la camera intimă din interiorul pușcăriei. Astfel, față de celelalte persoane private de libertate, care nu au dreptul la vizite intime decât odată la minim trei-patru luni cu
Cum fac sex puşcăriaşii de la Penitenciarul Vaslui, folosindu-se de lege () [Corola-journal/Journalistic/24988_a_26313]
-
putea beneficia de dreptul la camera intimă din interiorul pușcăriei. Astfel, față de celelalte persoane private de libertate, care nu au dreptul la vizite intime decât odată la minim trei-patru luni cu condiția să muncească și să participe la activități cultural-educative, deținuții care se căsătoresc în penitenciar se pot bucura de o vizita intimă de 48 de ore după cununia civilă și apoi de câte o vizită două ore în fiecare lună, timp de un an, transmite . „Pentru unele persoane private de
Cum fac sex puşcăriaşii de la Penitenciarul Vaslui, folosindu-se de lege () [Corola-journal/Journalistic/24988_a_26313]
-
48 de ore după cununia civilă și apoi de câte o vizită două ore în fiecare lună, timp de un an, transmite . „Pentru unele persoane private de libertate divorțul și recăsătoria cu fosta soție a devenit o practică. Unii dintre deținuți au ajuns și la trei-patru căsătorii de când se află în penitenciar. Nu le putem interzice acest lucru, așa că profită din plin de acea prevedere legală care le dă dreptul la vizite intime după căsătorie mai mult decât la celelalte persoane
Cum fac sex puşcăriaşii de la Penitenciarul Vaslui, folosindu-se de lege () [Corola-journal/Journalistic/24988_a_26313]
-
le dă dreptul la vizite intime după căsătorie mai mult decât la celelalte persoane private de libertate“, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma. Pe lângă vizita intimă de 48 de ore acordată imediat după oficierea căsătoriei, deținuții miri pot sărbători evenimentul, timp de o oră, cu până la zece invitați, inclusiv din exteriorul penitenciarului, într-un spațiu special amenajat, unde au voie să servească dulciuri și su
Cum fac sex puşcăriaşii de la Penitenciarul Vaslui, folosindu-se de lege () [Corola-journal/Journalistic/24988_a_26313]
-
de mizerii”, cum precis ar zice poetul (și) azi - dacă s-ar uita la televizor -, ar trebui să ne mai aducem aminte, din când în când, de Mircea Vulcănescu. Deocamdată, pentru România „legală”, liberă, democratică (nu?), el continuă să fie „Deținutul K 9320”, „condamnat la 8 ani temniță grea pentru faptul de crimă contra umanității”. E drept că nimeni nu e profet în țara lui. Dar nici măcar martir?
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
urmând ca, în perioada următoare, să apară în fața instanței de judecată. Un complice a adus aparatul de zbor deasupra penitenciarului de unde i-a luat pe cei trei suspecți. Gardienii canadieni spun că nu își pot da seama cum au pus deținuții în aplicare planul de evadare, scrie Antena 3. În prezent, autoritățile canadiene au cerut ajutorul localnicilor pentru a obține informații despre fugari.
EVADARE ca-n filme. Au fugit din închisoare cu elicopterul by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25129_a_26454]
-
un timp timpul schingiuirilor; și procesul de increstinare și prin închisoare și am scris chiar și despre “reeducare”. Am întoarcere la Iisus în care și-au regăsit pacea sufletească deasemenea un frate care a făcut 10 ani de închisoare unii deținuți între care și autorul. De fapt, autorul dedică dintr-o condamnare de 20 de ani. În cei zece ani de cumva cartea unuia dintre colegii săi de suferință Valeriu detenție a primit dreptul să scrie o singură carte poștală și
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
1964, Ion a trecut Biserică Ortodoxă Română și-ar face doar datoria dacă ar prin “reeducarea” de la Aiud unde a fost supus unor începe procesul de canonizare pentru Valeriu și pentru alți inimaginabile siluiri sufletești... Eu sunt professor, am un deținuți care au suferit în închisorile comuniste din țară ca doctorat de la o mare universitate americană, am scris mai adevărați martiri ai creștinătății.) Personal, am fost profund Ioan Ianolide, „Întoarcerea la Hristos Document pentru o lume nouă” li , l i l
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]