23,803 matches
-
în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului sursa imaginii: http://bucatarici.ro/cum-se-vede-lumea-prin-ochii-unui-melc/ dezvelit de propria-i condiție melcul a depășit baza dealului ................................................. melcul a depășit jumătatea dealului .................................................. întoarce gândul de pripas către bază pe creasta dealului, nimeni melcul urca pe deal sub soare fără cochilie o vânduse primului trecător pentru un pas în plus cândva foarte curând va coborî fericit într-o înserare a gândului că este simplu melc cineva i-a spus că a urca
URCA UN DEAL MELCUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1472237602.html [Corola-blog/BlogPost/379136_a_380465]
-
26 august 2016 Toate Articolele Autorului sursa imaginii: http://bucatarici.ro/cum-se-vede-lumea-prin-ochii-unui-melc/ dezvelit de propria-i condiție melcul a depășit baza dealului ................................................. melcul a depășit jumătatea dealului .................................................. întoarce gândul de pripas către bază pe creasta dealului, nimeni melcul urca pe deal sub soare fără cochilie o vânduse primului trecător pentru un pas în plus cândva foarte curând va coborî fericit într-o înserare a gândului că este simplu melc cineva i-a spus că a urca este un verb simplu nu
URCA UN DEAL MELCUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1472237602.html [Corola-blog/BlogPost/379136_a_380465]
-
se va trezi iar sub o cochilie de piatră dar de la prezent trecutului ca o amuletă a curajului de a pipăi verbul "a încerca" prin propria tărie urcușul către niciunde Anne Marie Bejliu, 25 august 2016 Referință Bibliografică: urca un deal melcul / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
URCA UN DEAL MELCUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1472237602.html [Corola-blog/BlogPost/379136_a_380465]
-
pe aici să mai vii și aroma pomnițelor de pădure ce-ți umple ființa de gustul lor fin ce nu îl mai uiți aceste arome-s Bogata de Jos Roiba Armata Ogrădeasa Citera Dosu Răcii Și Dâmbu li”Dan cu Dealul Blaghii și Lornițul tot satu-l împletesc cu flori de hai vino mireasma de vară tu însuți s-o guști gingășia să știi ce înseamnă iarbă flori și picuri de ploaie pe aripile vântului de pe Lupoaia pe Lorniț până la Ogrădeasa aici
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
Bortă chiar din borta de sub nuc când soarele arde dar s-au topit acele vremuri nucul a dispărut și borta nu știu dacă mai există în floarea Bogății de Jos aproape de Pietrosul unde avem câțiva meri și din dreapta dinspre cumpăna dealului Dosul Răcii te privește prin ochii turmei de oi pășunată de mult pe la Bortă și-n Dosul Răcii cântecul ciocârliei când se avântă spre cer într-o zi de vară pe Imașul din Sus când mireasma pășunii te trece dincolo de
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
e o muzică parcă din alte sfere cusută cu raze de soare cu-o adiere de vânt e Bogata de Jos satul acesta ce-ți surâde cu flori de priviri până în Jii în Poieni în Dâmbu li” Dan și până în Deal și în Lazuri de pe culmea aceea acoperită cu păduri Rupturile ne zâmbesc Peste Valea Târgului spre Dealul Blaghii privind imaginea aceea cu Valea Târgului cu Rupturile cu Fundu Târgului cu Dealul Blaghii parcă îmi mângîie ființa căci pe acolo mi-
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
e Bogata de Jos satul acesta ce-ți surâde cu flori de priviri până în Jii în Poieni în Dâmbu li” Dan și până în Deal și în Lazuri de pe culmea aceea acoperită cu păduri Rupturile ne zâmbesc Peste Valea Târgului spre Dealul Blaghii privind imaginea aceea cu Valea Târgului cu Rupturile cu Fundu Târgului cu Dealul Blaghii parcă îmi mângîie ființa căci pe acolo mi-am petrecut copilăria la oi și la miei singur sau cu alți copii încălzindu-mă în floarea
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
Jii în Poieni în Dâmbu li” Dan și până în Deal și în Lazuri de pe culmea aceea acoperită cu păduri Rupturile ne zâmbesc Peste Valea Târgului spre Dealul Blaghii privind imaginea aceea cu Valea Târgului cu Rupturile cu Fundu Târgului cu Dealul Blaghii parcă îmi mângîie ființa căci pe acolo mi-am petrecut copilăria la oi și la miei singur sau cu alți copii încălzindu-mă în floarea primăverii timpurii umblând sau aprinzându-mi focul pe ploaie uneori și destul de greu și
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
17 iunie 1910, românul, inginerul, inventatorul, aviatorul, eroul și pionierul Aviației Mondiale, AUREL VLAICU a realizat primul zbor din istoria aviației române. Avionul a fost conceput, realizat și pilotat în România de Aurel Vlaicu, iar zborul a avut loc pe Dealul Cotrocenilor, în București. Era primul „avion național” - avion realizat de un român pe pământul României. Deși n-a zburat decât vreo 50 de metri la o înălțime de 3-4 metri, Vlaicu a fost peste măsură de bucuros: „Nici Alpii nu
ZBORUL – O POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1402997723.html [Corola-blog/BlogPost/349788_a_351117]
-
o frumusețe neobișnuită. Peste valea Chedronului și în grădina Ghetsimani ceața aceea părea să se miște ușor ridicându-se încet și risipindu-se printre arbori apoi închegându-se din nou, răspândea conuri de lumină halucinante printre crengile arborilor. Către apus, dealul Golgotei văzut de pe zidurile Ierusalimului părea o insulă, scăldată la poale de ceață, care aici părea mai învolburată și mai compactă. Sus însă, pe coama înălțimii, cele trei cruci dădeau locului o tentă înfricoșătoare. Cei doi tâlhari răstigniți odată cu învățătorul
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
împreună atât de frumos. Copila a rămas o perioadă în grija bunicilor și, apoi a fost înfiată de o familie fără de copii din Vetrișoaia, județul Vaslui, o localitate de pe malul Prutului, situată în zona de câmpie, între lunca Prutului și dealurile Fălciului. [ În Pipirig pentru unchi se folosește cuvântul moș. Vorbirea arhaică, veche, de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, s-a făcut cu sprijinul domnului profesor George Ursu, de fel din Pipirig - Neamț, căruia îi mulțumesc și
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463812713.html [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
câteodată în ghiozdanul copilului cu obrajii roșii și care nu duce povara mea din viitor. Ce fericire! Mă simt în fereastra trenului făcând cu mâna, lăsând departarea în urmă. Simt gheața scoasă din ghetele care mi-au înotat prin urcușul dealului și-a vântului arsură. Necunoscutul mă fascinează. Simt prima mea intrare, în lumea dualității! Ea, arămas o amintire. Mă simt câteodată obosit și gândurile-mi caută firul cu care să-și coase rănile. Nu pot coborâdecât până la pragul începutului meu
M-AM LOGAT PE BLOGUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/M_am_logat_pe_blogul_timpului.html [Corola-blog/BlogPost/375315_a_376644]
-
simbolurilor desprinse din negura timpurilor trecute. Un loc ce aduce sufletului - zbuciumat de umblet și împovărat de timp - o binemeritata pace: „E-o liniște-adâncă, frumosul e-n suflet, dorința-n priviri,/ Doar un dangăt de clopot se-aude departe pe deal,/ Din coșuri ies pale de fum, la geamuri răsar amintiri/ Așa e toamnă târzie acolo, acasă, la mine-n Ardeal.” (Toamnă, acasă, la mine-n Ardeal). O subtilă asemănare cu poezia coșbuciană, ori chiar reverberând accente din lirica lui O.
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
doar auzindu-i vocea!”). Mă deranjează, totuși, un miros straniu, nepotrivit...de oaie, de cioban...de transpirație abundentă? Deschid ochii contrariată: omul ăsta chiar stă pe o bundă ciobănească! E frumos, mult mai frumos decât mi-l imaginam. Pe coama dealului de lângă mănăstirea Găbud, un mitoc al mănăstirii Oașa, îmbrăcat în port popular oltenesc, bărbatul cel chipeș zice, aproape răstit: -Și Carmen, când ziseși că vine? -Soru-mea? Fac și eu pe nebuna, tot oltenește. -Nu, bă, soru-mea! Mă ridic în șezând
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1454698289.html [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
printre „cele mai concentrate ape cloruro-sodice din Europa”, cu nămol mineralizat, lacuri ocrotite de păduri, înconjurate, ca orice plajă modernă, cu facilitățile de relaxare, dată în circuit publicului larg, turiștilor din țară și de peste hotare. Ocna Sibiului - o oază între dealuri - plină de lacuri, ochi ai pământului - este în același timp, locul unde pământul s-a umplut de lacrimile de sare adunate din inima sa tămăduitoare plină de mister. Stațiunea este azi acea „Terra Wiz”, țară a apei, transformată într-un
TEMPLUL DINTRE OCHII PAMANTULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Ocna_sibiului_templul_dintre_ochii_pam_elisabeta_iosif_1346152499.html [Corola-blog/BlogPost/355291_a_356620]
-
țară ca a mea... N-am aflat altundeva... Mândră-i tare și frumoasă... Doar aici te simți acasă... Și oriunde te-ai afla... Nu-ți uiți România ta... Are munți, ape și văi... Nicăieri nu-i ca la noi... Mare, dealuri și câmpii... Triluri dulci de ciocârlii... Iarbă verde, fân cosit... De când nu te-am mirosit... De când nu te-am mirosit... Pe la tâmple am albit... . Referință Bibliografică: ...Iarbă verde, fân cosit... (...dor de România mea...) / Cristian Gabriel Groman : Confluențe Literare, ISSN
...IARBĂ VERDE, FÂN COSIT... (...DOR DE ROMÂNIA MEA...) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Iarba_verde_fan_cosit_dor_d_cristian_gabriel_groman_1349523671.html [Corola-blog/BlogPost/346377_a_347706]
-
2013 Toate Articolele Autorului Dulceața mierii urcă vâscoasă în miezul cuvintelor spuse, literele înmuguresc. Moș Crăciun împarte daruri copiilor gerul gofrează flori de gheață pe geam, casele mici de periferie se-ngroapă în omăt. În depărtare păduri de lumini pe deal, cu risipa ceții se-mbracă-n argint, umbrele se îneacă în ape. Pâinea și vinul se înmulțesc, băutorii sparg pahare-n cârciumi. Dulceața mierii, vâscul durerii, așteptă-n genunchi, colindătorii dau buzna-n case, se pogoară peste oameni duhul sărbătorilor
DE SĂRBĂTORI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/De_sarbatori_llelu_nicolae_valareanu_1388087916.html [Corola-blog/BlogPost/347610_a_348939]
-
este că, deși de aproape un an se pretinde că ar fi fost declanșate anchete, că ar fi fost transmise dispoziții ferme ori că s-ar fi adoptat măsuri concrete și dure pentru stăvilirea defrișărilor nelegale a numeroșilor munți și dealuri, totuși tăierile abuzive și defrișările nelegale continuă nestingherite, coloanele de TIR-uri își văd liniștite de drum încărcate cu lemnul românesc rezultat de pe urma defrișărilor banditești care trec prin frontiere nederanjați de nimeni, Mai mult, cu aproape un an în urmă
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
a unui spațiu comercial pentru turiști și a unui „punc decent” de comercializare a materialelor de promovare. Se intenționează și extinderea terenului unde este amplasată casa respectivă și realizarea „vechiului drum, care era și al lui Brâncuși, de la Brădiceni peste deal către Arcani” (idee care a plăcut și Mitropolitului Olteniei, ce ar dori să se implice într-un astfel de proiect). Lucrările care vor fi realizate în cadrul taberelor de sculptură în piatră (organizate pe terenul liceului, pe traseul către Seuca) nu
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
caldă. Cred că de la ea mi s-a transmis marea dragoste pentru muzică. Când eram mic, îmi cânta cântece de leagăn. Când am crescut deja, îmi amintesc de „Păsărică, mută-ți cuibul”, „Radu mamei”, „Să-mi cânți, cobzar”, „Mai la deal de casa noastră”ș.a. Într-un cuvânt, cântece românești din toate zonele țării istorice, pe care le ținea minte din perioada interbelică sau le auzea la radio. De mic, cântam la o armonică cu două rânduri de clape, adusă de
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
Numa Pompilius (753 î.Hr. - 673 î.Hr.), al doilea rege legendar al Romei. Unitatea fusese constituită pentru paza celor 12 scuturi (ancilia), dintre care unul era cel al lui Marte, simbolul puterii militare romane. Acești Salii Palatini („Săltăreții Palatini”, denumire de la Dealul Palatin, unde se găsea sanctuarul) erau, de fapt, preoți ai lui Marte. În fiecare an, la întâi martie, ei cutreierau orașul săltând și jucând , cântând laude zeilor. Informația este corectă dar, dacă o coroborăm cu alte date istorice, ea induce
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
de Aurel Baranga, 1972), Hickok („Buffalo Bill și indienii” de A. Kopit, 1973), „inginerul” din „Nic Nic”, bătrânul moșier Muromski („Procesul” de Suhovo-Kobilin, regia Gheorghe Harag, 1983). Pe scena Teatrului Național din București a interpretat personajele Petre Dinoiu („Comoara din deal” de Corneliu Marcu, 1977) și Vlad Țepeș („A treia țeapă” de Marin Sorescu, 1979). Actor plurivalent, Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton, în „Tudor din Vladimiri” de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab, în „Croitorii cei mari din Valahia
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429071491.html [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
tot, prin păr, prin inbracaminte. Este o adiere caldă ce face să-ți trezească și ultima moleculă din organism, te bucuri că trăiești, te contopești cu acea adiere și te consideri o părticică din uriașa forță a naturii. Pe crestele dealurilor mai erau pete de zăpadă, dar în pădure floricelele în frunte cu ghioceii au învins apăsarea protectoare a stratului de frunze moarte și au scos capul la lumină... Minunată ești natură! Sărac este cel ce nu simte farmecul tău... Locuri
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1415458316.html [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]
-
frunze moarte și au scos capul la lumină... Minunată ești natură! Sărac este cel ce nu simte farmecul tău... Locuri dragi. De la marginea orașului, după o distanță de 2 kilometri pe o potecă pe lângă drumul de țară, ajung lângă un deal de pe a cărui înălțime se vede intraga regiune a orășelului Beiuș. Acesta este așezat în vale și este închis de un lanț de dealuri înalte. Cerul este atât de albastru, aerul atât de curat, că la mari depărtări se poate
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1415458316.html [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]
-
după o distanță de 2 kilometri pe o potecă pe lângă drumul de țară, ajung lângă un deal de pe a cărui înălțime se vede intraga regiune a orășelului Beiuș. Acesta este așezat în vale și este închis de un lanț de dealuri înalte. Cerul este atât de albastru, aerul atât de curat, că la mari depărtări se poate distinge mesteacănul de pe colină. Privind mai la distanță observ culorile munților care trec dela verde la albastru contopindu-se mai apoi cu albastrul cerului
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1415458316.html [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]