421 matches
-
participe la ameliorarea sau optimizarea capacităților psihice. În tangență, ne vom referi foarte pe scurt la o seamă de handicapuri întâlnite masiv în rândul populației școlare. Tulburările de limbaj fac obiectul unui handicap asociat cu manifestări nevrotice și reactive, cu debilitate mintală pe fond de encefalopatie infantilă sau maladia lui Down, cu instabilitate psihomotorie etc. Este bine cunoscut că limbajul este cel mai important mijloc de relație între conștiință și realitatea obiectivă, de transformare a naturii și al adaptării omului la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
postoperatorie și de natură funcțională, care au solicitat diagnosticul complex la nivelul echipei formată din neurolog, logoped și orelist. În rândul preșcolarilor a fost diagnosticată audimutitatea sau alalia, cu cele două aspecte: senzorială și motorie sau mixtă, pe fond de debilitate mintală sau cu intelect păstrat. Dislalia este recunoscută datorită deficiențelor de articulare prin înlocuiri, omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se explică de fapt printr-o dezabilitate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
psihopedagogii Centrului de Sănătate Mintală, cu Policlinica și familia va spori eficiențe metodelor didactice și a exercițiilor plurisenzoriale prevenind și înlăturând astfel dificultățile lexice și grafice care-și au izvorul în cauze de natură bio-psiho social-pedagogice. Mai ales, pe fondul debilității mintale de diverse grade se impune desfășurarea unei munci sistematice, de ajutorare a acestora pe tot parcursul școlarității în vederea formării și consolidării funcțiilor de reglare perceptivă și a reprezentărilor auditive și verbo-motorii care se formează treptat. Credem că o bună
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care trebuie orientați spre școlile ajutătoare, presupune o precisă diferențiere a acestora de copiii normali, mai ales de cei rămași în urmă la învățătură, dar ale căror capacități intelectuale nu sunt deficitare. Diagnoza întârzierii mintale, în special în cazurile de debilitate mintală ușoară, constituie o dificultate incontestabilă. Aceasta pentru că activitatea de reflectare a realității de către copilul debil mintal nu se deosebește în mod radical de cea a copilului normal. Unele trăsături ca de exemplu: perceperea insuficient de analitică, lipsa de fidelitate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a gândi, de a memora ca și comportamentul și motivația față de învățătură. Diagnosticul provizoriu trebuie să stabilească dacă insuccesul școlar se datorează unor carențe trecătoare sau constituționale ale proceselor psihice, dacă elevul prezintă un intelect de limită inferioară sau ușoară debilitate mintală. Tot în categoria handicapaților trebuie depistați copiii cu devieri de conduită a căror etiologie este multifuncțională, ca și aspect simptomatic, de aceea diagnosticul diferențial va indica devieri de conduită; devieri de comportament; devieri de caracter; tulburări de comportament și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
face confuzii de terminologie. Astfel în dicționarul de specialitate a lui R. Lafon „Vocabulaire de psychopédagogie e de psychiatrie de l’enfant”, P.U.F., Paris 1963, la pag. 532 se vorbește de „insuficiență mintală” fără a o diferenția de debilitatea mintală (pag. 152), cărora îi dă ca echivalent oligofrenia (p. 434). Deficiența mintală este o maladie neevolutivă, rezultatul unei patogenii, care determină o organizare anormală atât ca organizare mintală a persoanei cât și din punct de vedere comportamental. Problema relației
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
subliniază acest principiu și nu repausul absolut, care de cele mai multe ori nu aduce destindere, ci perpetuează starea de inhibiție, de oboseală, de apatie nervoasă. Învățarea limbajului de către debilul mintal se face cu multe dificultăți față de normal. Cauzele care au provocat debilitatea mintală pot determina și o serie de anomalii ale auzului, ale spasticității elementelor fono-articulatorii, ceea ce influențează producerea și recepția limbajului. De cele mai multe ori, handicapul de limbaj se asociază cu D.M., fără a fi produse de ea. La aceștia, se întâlnesc
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii cu instabilitate și excitabilitate crescută, dizabilitate motorie, lateralitate nefixată, dislateralizare). * Sindrom afectând maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind suspecți de debilitate mintală), deficit în capacitatea de concentrare a atenției, lentoare în dinamica proceselor de gândire, fatigabilitatea acestor procese etc. La copiii care prezentau o întârziere mai accentuată în dezvoltarea mintală, evoluția limbajului îmbracă anumite caracteristici, determinate de gradul de întârziere mintală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu primul sistem de semnalizare, s-a evidențiat că inerția accentuată a proceselor nervoase și în principal cea a sistemului verbal, constituie una din particularitățile patologice importante ale neurodinamicii. Toate acestea ne conduc la ideea că având în vedere specificitatea debilității mintale, în contextul social, corelația dintre nivelul intelectual și adaptarea socială este slabă. Cauzele sunt multiple: a) Factori intelectivi Coeficientul intelectual (C.I.) evaluat între 45 80 centile (Scara Alfred Binet) constată mari diferențe ca timp de pregătire la băieți, între
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acționali motorii, s-ar putea spune că au o importanță colosală. Deficientul mintal învață mai mult cu mâinile decât cu capul, iar adaptarea este mai mult o chestiune de dexteritate manuală decât mintală. Practic însă, deficientul mintal prezintă și o debilitate motorie rezultată din acea apraxie motorie. Cercetările arată și aici o corelație medie între coeficientul de dezvoltare mintală (C.I.) și cea motoră. Pe baza testelor lui Stanford Binet sau WISC s-a constatat că subiecți cu un C.I. sub 50
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
influențelor, iar inteligența evoluează sub impulsul acesteia. În acest sens trebuie înțeleasă afirmația lui Oléron:. În acest context se cere să facem neapărat distincția între întârzierile și tulburările de limbaj și vorbire apărute pe fondul intelectului normal, limitrof și de debilitate mintală. În ansamblu, existența tulburărilor de vorbire pe fondul intelectului deficitar duce la o conduită verbală simplificată și neorganizată în care transportul de informație se face incomplet în ambele planuri, al transmiterii și al recepției. Aceste aspecte ne îndreptățesc să
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de plecare componenta senzorială afectată, cât și sistemul cerebral implicit, chiar dacă au un caracter constant și tendințe de a se agrava, terapia logopedică, pornind de la cunoașterea etiologiei, este în măsură să conducă la un pronostic favorabil. Având în vedere că debilitatea mintală este forma cea mai ușoară a oligofreniei (Q.I. între 60 80%) și că ea se caracterizează printr-o dezvoltare limitată a proceselor cognitive, debilul mintal poate fi școlarizat în școli speciale, în care își poate forma deprinderi care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vârsta cronologică; raportarea lor la alte cazuri de handicap din aceeași categorie; raportarea lor la handicapuri diferite față de cea de intelect. Această circumscriere este folositoare în domeniul metodologiei instruirii, educării și recuperării conform specificității handicapului de intelect. Trăsăturile fundamentale specifice debilității mintale și comentate de toți specialiștii cercetători sunt: a) rigiditatea funcțională la nivelul întregii activități psihice, deoarece nu se realizează schimbul funcțional normal între diversele regiuni cerebrale, ceea ce creează inerția patologică a gândirii memoriei, limbajului, atenției, comportamentului (A. L. Suria
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aceasta subscrie și Pantelimon Golu (1985, pag. 30) care precizează rolul învățării „care devine suport și mecanism al faptului de învățare în fapt de conștiință (de interiorizare) și implicit de dezvoltare”. În concluzie, majoritatea specialiștilor indică pentru toate categoriile de debilitate mintală (oligofrenie) fragilitatea și labilitatea conduitei verbale, o inerție patologică, o dezvoltare distorsionată. De asemenea, că toți au un activism redus, cu o motivație deficitară concretizată în lipsa de interes, scopuri, aspirații reale, superficialitate în emiterea judecăților, instabilitate afectivă și comportamentală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lor, tulburările de limbaj influențează producția inteligenței. Acest aspect poate fi constatat atât la persoanele cu intelect normal, dar mai ales la cei cu deficit intelectual. Ori, dacă dezvoltarea limbajului este tributară evoluției intelectului (P. Oléron, Delacroix) înțelegem că în debilitatea mintală se poate vorbi despre un specific al structurilor de limbaj, cum ar fi: fenomenul de perseverare al structurilor incoerente ale limbajului; lipsa ierarhizării ideilor într-o expunere, repetarea unora din ele, ceea ce conferă comunicării un sens aleatoriu. De asemenea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
determină o serie de dificultăți de ordin funcțional care conduc la disfuncționalități în conduita verbală, orală și scrisă. Se constată dificultăți de reglaj și de ritm, înclinație în cazul stângăciei, mult mai frecvente decât la dreptaci. Spre deosebire de intelectul normal, în debilitatea mintală, tulburările lexiei se repercutează mai pregnant în comportamentul grafic, exprimate prin frecvente omisiuni, inversiuni și adăugiri de grafeme. De asemenea la ei apar mai frecvente aglutinări (contopiri) de cuvinte, înlocuiri de cuvinte sau omisiuni în interiorul lor. Se creează mari
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
responsabilitate profesională și socială, având în vedere consecințele acestuia în decelarea diverselor categorii nosologice, în conturarea terapiei adecvate în instituirea farmacoterapiei sau a altor investigații medicale, în orientarea școlară și profesională logopatului. În stabilirea psihodiagnosticului avem în vedere atât categoria debilităților mintale, unde acesta capătă o extindere marcantă în funcție de complexitatea fenomenelor implicate, cât și categoria normalității. Noi nu urmărim numai decelarea fenomenelor patologice ci și evaluarea capacităților psihice normale. Mai avem în vedere că nu numai tulburările de vorbire pot genera
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prin limbaj, atât la copilul normal dezvoltat, cât și la diverse aspecte ale abaterii de la normal. Ca urmare, a creionat esențialul diverselor categorii nosologice: dislalia simplă și polimorfă, logonevrozele, balbismul și diverse alte dereglări de ritm (Tumultus Sermonis) dislexo disgrafia, debilitatea mintală, afazia etc. De altfel, Constantin Păunescu a optat pentru denumirea științifică a logopediei (vorbirea copilului) ca „logologie” (știința comunicării prin limbaj). Constantin Păunescu ne-a prezentat sensul unui înalt umanism al preocupărilor logopezilor ca fiind „sensul devenirii ființei umane
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la elevii cu deficiență mintală prezenta formelor alalice. Este evidentă constatarea că interdependenta gândire limbaj atrage după sine (că o consecință obligatorie) și întârzierea în dezvoltarea psihică chiar și la copiii cu intelect conservat. Alalia apare des însoțită de o debilitate mintală, iar diagnoza este dificil de stabilit chiar și la copiii care nu prezintă alalie, deși există criterii bine stabilite în acest sens. Unul dintre aceste criterii îl constituie observarea evoluției copilului alalic pe parcursul terapiei logopedice, elevul cu deficiență mintală
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
unor sarcini incluse în actul de învățare, ca urmare a inadaptării acestor sarcini la specificul și potențialul real al copilului). Majoritatea anumitor termeni utilizați în sinonimie cu deficiența mintală e utilizată în psihiatrie: oligofrenie, întârziere / înapoiere mintală, arierare mintală, insuficiență / debilitate mintală, retard / handicap mintal, etc. Spre exemplu, Mircea Lăzărescu, în a sa Psihopatologie clinică (2, pp. 49-50), asociază retardarea mintală cu oligofrenia, clasificând-o în următoarele trei tablouri clinice: Idioția - (oligofrenia de gradul al III-lea), care corespunde nivelului mental
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
deși vorbirea lor e agramaticală, iar vocabularul este restrâns. Având un comportament frecvent aberant, cu crize explozive sau, dimpotrivă, unul liniștit, legat de nevoia de securitate, pot prezenta și tulburări de motricitate, care la persoanele din categoria anterioară sunt caracteristice. Debilitatea mintală (oligofrenia de gradul I) corespunde vârstei mintale aflate între 8 și 12 ani, cu un IQ situat între 50-70 și se caracterizează prin posibilitatea achizițiilor a patru clase primare. Copiii pot învăța citit-scrisul și calculul elementar doar după o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mintală moderată IQ= 35/40 50/55; deficiența mintală ușoară IQ= 50/55 75; intelect de limită sau liminar - IQ= 75-85. După criteriul codificării medicale a deficiențelor mintale: a) codificarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății): IQ= 50-70 - întârziere mintală ușoară, debilitate mintală; IQ= 35-49 - întârziere mintală medie; IQ= 20-34 - întârziere mintală gravă; IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; înapoiere mintală cu nivel neprecizat. b) codificarea Asociației Americane de Psihiatrie: IQ= 68-83 întârziere mintală de graniță (la limită); IQ= 52-67 - întârziere mintală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
citronela și salvie. Intră, de asemenea, în compoziții pentru săpunuri, detergenți, creme și loțiuni. Uleiul esențial extras din frunze și flori are efect reconfortant asupra creierului și îmbunătățește memoria, iar asupra inimii are un efect stimulant, în cazul oboselii generale, debilității sau apatiei este un tonic excelent, cu o acțiune stimulantă moderată, iar în cazul tulburărilor cardiace cauzate de stres (palpitații) reprezintă un remediu deosebit de eficient. Ajută la normalizarea colesterolului din sânge, prin aceasta dovedindu se eficient în tratarea ateriosclerozei. În
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de colonie florale și orientale. Se combină foarte bine cu uleiurile de ienupăr, lavandă, santal și poate fi utilizat și ca fixator în parfumuri. Efectul său asupra sistemului nervos este sedativ, anticonvulsiv și tonic. Este util în toate tipurile de debilitate, indiferent dacă este de natură intelectuală, nervoasă sau sexuală. Ca euforic și tonic, sedativ este folosit împotriva depresiei nervoase și a slăbirii memoriei, în doze mari are efect toxic. CAPITOLUL 5 ULEIURI VOLATILE DIN IMPORT 1. Ulei volatil de bergamotă
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
factori naturali de cură, compuși din: bioclimat tonic stimulator cu aer pur, ozonat și fortifiant, bogat În radiații ultraviolete, ape minerale hipotone (cu o diversă compoziție chimică: carbonate, magneziene, etc.) utilizate În tratarea unor afecțiuni cum ar fi nervoză astenică, debilitate, surmenaj fizic și intelectual. La calitatea aerului și a cadrului natural În decursul anilor la Bușteni au fost adăugate: a) diverse instalații și proceduri de tratament: instalații pentru băi cu bioxid de carbon la cadă, băi de plante, aerosoli, electro
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]