1,200 matches
-
termen lung, harta viitorului și metoda. Se gândește mic și se acționează și mai mic. Populația României continuă să se închine la zei de ceară arși în cuptoarele unei tranziții nesfârșite, sub toga cărora se ascunde marea fraudă. Creionez bilanțul decadenței, atunci când civilizația, ca fruct al mucii și pasiunii, nu este înțeleasă: genialitatea copiilor abandonată și familia distrusă ca și concept. Ce țară este aceea care nu-și iubește copiii și îi abandonează? România a pierdut în exterior peste 4 milioane
LIBERTATEA CA DESTIN de CĂLIN GEORGESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344781_a_346110]
-
și cotele dorite de Stalin sau, măcar, bănuite de cei din jur că el le-ar fi dorit, a fost și una aplicată tendințelor moderne din artele plastice, din care a rezultat studiul unui estetician din Leningrad - Boris Kedrov, intitulat „Decadența artei burgheze”. Nu era un op critico-analitic cine știe ce. Era mai mult o invectivă desfășurată pe câteva zeci de pagini și cărțulia, nu prea mare, tradusă imediat și la noi și pusă în vânzare în tiraje substanțiale, se epuiza rapid. Tot
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
și pusă în vânzare în tiraje substanțiale, se epuiza rapid. Tot mai rapid, pe măsură ce se tipărea. Motivul: Textul „analitic” era însoțit spre ilustrare de reproducerile celor mai înjurate dintre operele avangardei europene, adică cele care puteau ilustra cel mai bine decadența. Și, astfel, acolo, găseam pentru prima dată de la cărțile și albumele epurate din biblioteci, reproduceri după toate lucrările fascinante de genul „Permanenței memoriei” pe care mi-o amintesc fiindcă vedeam pentru prima dată teribila imaginație a transformării unor obiecte rigide
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
mut, ascuns, necunoscut celorlalți. O elită sumbră, rece, orbită de putere si bani, putredă până în adâncurile ființei. A urcat treptele, așezându-se cu gesturi emfatice pe jilțul aurit. Alături de el, îmbrăcată în straie străvezii, stătea în toată splendoarea ei, promiscua decadență. El a făcut semn discret cu mâna, să-i fie înfățișate cererile. Le-a parcurs rapid, blazat, lipsit de interes: - Artă, cultură, natură, armonie, credință, iubire... bla bla. Îmi irosiți timpul prețios cu fleacuri. A cui este fițuica? Au amuțit
ILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346438_a_347767]
-
de aur, bătând darabana pe mânerul jilțului. - Nu am făcut niciodată afaceri cu persoane insipide. Nu ți-am dat nimic. - Exact! Râsul încremeni strâmb pe fețele pline de riduri, intipărite de secole pe obrajii fanați de vicii și plăceri tenebroase. Decadența îi picura șoapte la ureche. Buzele lui s-au dezlipit, surâzând licențios. - Îți poate oferi consoarta mea o viață de huzur. Cu glas egal, calm, îl privi direct: - Sunt prea simplă și insignifiantă pentru această propunere. Nu doresc, să eclipsez
ILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346438_a_347767]
-
Ironie mușcătoare ... jignire voalată. S-a ridicat amenințător: - Mă înfrunți? Vei suferi consecințele! - Toți cei străini de tine, o fac! O lume strâmbă, întunecată, bolnavă, inventată de mințile voastre murdare ... Liniștea din jurul ei se ridica amenințătoare, ca încolăcirea unui șarpe. Decadența o privea cu superioritate și ură, șuierând printre dinți: - Ești o perdantă jalnică! - Timpul va cerne aceste lucruri. Vom vedea! ȘANSA îi privi fix, fără culoare sau nuanțe, întorcându-le spatele. Se îndreptă spre ieșire. În urma sa, rânjetele se măcinau
ILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346438_a_347767]
-
Deminescu și Ana Sofian, o echipă inimoasă de administratori. Cu toții alcătuiesc un adevărat detașament de rezistență prin cultură și litearatură în aceste vremuri bezmetice în care prostul gust, incultura, suficiența, mimetismul, parvenitismul, nonvaloarea, ipocrizia și alte astfel de atribute definesc decadența spirituală a societății românești postdecembrieste. În revista literară ”Esențe” abundă literatura autentică scrisă cu dăruire de către creatori remarcabili, adevărați ostași care luptă prin literatură și artă pe baricadele rezistenței naționale spirituale, între care mulți poeți și prozatori cunoscuți, apreciați, cu
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
Dumnezeu a fost înțeleasă drept cea rezolvă anumite probleme, ce aparțin de fapt tot lumii acesteia. Părintele Profesor Ene Braniște sublinia că „Încă din veacul al șaselea înainte... observăm o oarecare stagnare în viața liturgică a Bisericii și apoi o decadență care merge crescând până în zilele noastre și care s-a accentuat în Ortodoxie, mai ales din veacul trecut încoace... Cauza? - se întreabă același ilustru dascăl de teologie liturgică - în primul rând dispariția împărtășirii generale și cu regularitate de până atunci
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
și silit o cu totul altă manieră de petrecere națională, seacă de patriotismul pur și neforțat! În decenii întunecate, de osmoză adversă integrării în viața decentă spirituală și materială a României au fost întunecate sărbătorile neamului și s-au statuat decadența și provizoratul istoric. 10 Mai este ziua împlinirii a trei aspirații sacre naționale ale românilor: în 1866 a sosit la București și a depus jurământ în fața Parlamentului Prințul Carol de Hohenzollern Sigmaringen; în 1877 Principele Carol I a proclamat Independența
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
neîmpăcată cu lumea”, dar nu cu orice lume, ci cu o parte din lumea societății contemporane, aflate într-un proces evident de degradare morală, o lume în care nu mai prevalează valorile tradiționale ale umanismului, ale creștinismului, o lume a decadenței și a egocentrismului. Autoarea, cu discreția specifică oricărui poet de factură elevată, lasă să se înțeleagă din poeziile sale, că trebuie să ne întoarcem la preceptele Creștinismului, să promovăm valorile altruismului, ale Minimei Moralia, pentru a salvgarda societatea în care
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
de porniri nefirești, îngreunându-și conștiința sau eliminând-o din sufletele lor. Și totuși! Există soluții să ne reîntoarcem la valorile unei societăți umane și la principiile de trai specifice ei. Unii recunosc și amână, alții se complac în noroiul decadenței și „se bucură de cofortabilitatea drumului spre iad”. Alții se întorc și primesc lumina adevărată a unui echilibru spiritual în viața lor, desigur, după un proces de pocăință, smerenie și creștere în cunoștința lui Dumnezeu. Am observat că, nimic nu
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
aici rezultă posibilă doar o filozofie, o teologie negativă [78], care va vorbi despre Absolut: "neti, neti", nu, nu, sau nimic din ceea ce apare în lumea empirică. Superior oricărei opoziții, Absolutul stă în eternitatea sa fixă: lumea empirică este o decadență a spiritualității pure a lui Brahman- Ătman. Ba chiar o iluzie (măyă), deoarece el singur există și lucrurile există în unitatea sa: în fond ne aflăm în fața unei metafizici monisto-acosmico-idealistă [79], de unde derivă în mod logic o morală ascetică" [80
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
românii să facă între polonezi, unguri și otomani, apoi între austrieci, ruși și otomani? Să reziste, uneori, alteori să negocieze. Cultura politică națională se leagă de rezistență și tratează perioadele de supunere și de compromis ca pe niște timpuri ale decadenței. În ceea ce privește folosirea de către domnitori a dublei sau triplei lor vasalități față de unguri, de polonezi și de turci, aceasta este considerată de istoriografia română ca un fel de anulare de vasalitate... Mircea recunoaște, în 1387, suzeranitatea Poloniei, în 1395 pe cea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
viața mea în acești șase ani petrecuți aici, mi-ar trebui un volum de douăzeci de foi de impresii și condeiul lui Michelet sau Quinet, și poate încă mi-ar fi greu să te fac să înțelegi bine mărirea și decadența acestui popor și schimbările, tensiunile și peripețiile vieții noastre politice, luptele de natură diferită pe care le-am avut, pe care le avem și pe care le vom avea, cine știe cît timp; feluritele corupții pe care avem a le
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
poate vorbi de dependență cînd e vorba de legături de familie? Prezența lui Carol conferă un fel de respectabilitate României, stilul de austeritate prusacă îndepărtează resturile de orientalism într-o epocă în care Orientul este perceput ca un spațiu de decadență, bun pentru expansiunea colonială și misiunea civilizatoare europeană. Jubileul din 1891 (zece ani de domnie) este un test de credibilitate pentru regalitate. Tonul observatorilor străini în privința lui Carol s-a schimbat, trecînd de la suspiciune și îndoială la respect. Regele s-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o conduce, și al cărei principal animator este. Sămănătorul promovează idealul unei literaturi naționale cu vocație socială și morală. Sînt celebrate valorile rurale: țăranul este purtătorul duratei, al memoriei colective și al fidelității față de tradiție, el este figura rezistenței față de decadență, față de profanările străine, față de anonimatul și dezrădăcinarea din mizeria orașelor. Revista creează un curent cultural, o școală de gîndire care adună în jurul său talente adesea venite din afara granițelor Principatelor. De exemplu, Octavian Goga și George Coșbuc publică cu regularitate articole
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
s-au îmbogățit profitînd de război și a cărei intelectuali nu au nici o putere... Urmărind aceste mărturisiri decepționante și amare, se simte că observatorul venit din Est nu percepe traumatismul suferit de Franța și încearcă să interpreteze în termeni de decadență o atmosferă îndoliată care-i este străină. Totuși, aceste reacții spontane poartă marca unei tradiții a preocupării Estului poporanist pentru Vestul democrat și burghez. Încă din 1848, exilatul rus Alexandru Herzen respingea burghezia franceză și își imagina că această capacitate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rusească. Este redescoperit Custine și Rusia lui, cea a întunericului, și este recunoscut, odată cu Alain Besancon, trecutul rusesc despotic în prezentul sovietic. În Est, imaginea Occidentului se schimbă: anii '50 și '60 inventaseră un Occident hippic disprețuit de unii din cauza decadenței, visat de alții ca spațiu al tuturor îndrăznelilor și tuturor eliberărilor. Anii '70 aduc un Occident bazat pe o filosofie apolitică liberală, care are curajul să reafirme mesajul lui Wilson și al lui Roosevelt, adică să vorbească despre dreptul internațional
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alt decât au arhiereu grec. Daca deci secularizarea s-a îndeplinit în țări catolice, cu cât mai mult era și naturală și justă față cu autorități ecleziastice străine și poporului și statului nostru, autorități cari reprezentau o naționalitate și în decadență și antipatică popoarelor Peninsulei. Dar, precum am zis, dreaptă sau nedreaptă, bună sau rea, secularizarea a trecut în dreptul public al statelor, mai ales față cu averile religiei domnitoare. Toate pretențiile acestea au drept bază umanitatea lui Vodă Cuza, care voia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putea întrebuința acești bani conform cu spiritul votului Constituantei din 1866 și în vederea discuțiunilor urmate atunci cu această ocaziune. Intențiunea principală a Constituantei a fost a se da Iașului o compensațiune pentru ca acel oraș să se poată ridica din starea de decadență materială și morală în care căzuse în urma evenimentelor politice ce au luat din sânul său centrul guvernului. Spre satisfacțiunea unor asemenea dorințe, comitetul delegaților, în privirea celor mai sus arătate, a găsit următoarele măsuri mai nimerite spre înflorirea orașului; 1
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stă cu cele 8 milioane împrumutate de la guvernul imperial al Rusiei? Răspunsul - tăcere absolută. Am întrebat: ce înțeles are misiunea constantinopolitană privitoare la mănăstirile închinate? Răspunsul - tăcere. {EminescuOpXI 173} Acum se ivește o nouă cestiune, mai îngrijitoare decât toate celelalte: decadența deplină a esportului nostru de producte brute, o decadență de care se-ngrozește chiar "Romînul", fără a pomeni, se-nțelege, că acest regres datează absolut numai de la venirea roșiilor la putere. Punem din nou sub ochii cititorului pasajul din "Romînul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al Rusiei? Răspunsul - tăcere absolută. Am întrebat: ce înțeles are misiunea constantinopolitană privitoare la mănăstirile închinate? Răspunsul - tăcere. {EminescuOpXI 173} Acum se ivește o nouă cestiune, mai îngrijitoare decât toate celelalte: decadența deplină a esportului nostru de producte brute, o decadență de care se-ngrozește chiar "Romînul", fără a pomeni, se-nțelege, că acest regres datează absolut numai de la venirea roșiilor la putere. Punem din nou sub ochii cititorului pasajul din "Romînul" privitor la această gravă cestiune: "Monitorul oficial" a publicat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
viguroasă" și se ține ca sigur că, față cu această acțiune, toate rezistențele Porții vor ceda. Aceasta va să zică a-și face o idee foarte falsă despre situațiune. E cu mult mai puțin vorba de reaua-voință a guvernului otoman decât de decadența, de corupția și de neputința din cari el nu poate ieși. A cere Turciei să se reformeze este a se mulțumi cu vorbe goale și a nu-și da seamă de câte și câte trebuiesc pentru o administrație onestă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu unanimitate. Ar trebui într-adevăr să se retipărească procesele-verbale ale ședințelor acelei Adunări, daca nu de altceva dar pentru ca generațiile mai nouă să vază cât de sus erau acei oameni peste patimele zilei, peste micimea diatribelor de partid, peste decadența actuală a lucrurilor. Astfel, o comisie însărcinată cu proiectarea acelor puncte cari să servească de bază viitoarei organizări a României aduce, în ședința de la 15 octomvre 1857, următorul proiect: 1. Îndreptarea hotarelor Principatului prin o comisie europeană. 2. Supunerea străinilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nimeni să propună un asemenea amendament la o adresă cătră tron, deși acest pasaj ar trebui repetat regulat de câte ori reprezentațiunea națională are onoarea de a fi în contact cu Coroana. A rămas ca cuprinsul cam apătoșit al acestei formule a decadenței neamului românesc să serve de pretext sau de scuză unor nestatornicii oarecari. De când a-nceput însă acest rău cumplit să bântuie țara? Germenele e fără îndoială în timpul fanarioților. Un Domn fanariot venea c-o pătură de slujbași culeși de pe ulițele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]