1,473 matches
-
variații împrejurul clasicismului, Un poet decadent: Duiliu Zamfirescu). Cităm un singur pasagiu din N. Davidescu: "Decadentismul este, dimpotrivă, uciderea în timp, prin îndelunga Găunosul neant muzical (fr.). imitație a unei formule vii la origine, de artă. Rollinat e astfel tot atât de decadent cu d-l Duiliu Zamfirescu sau Alexandru Vlahuță". După câte știm, d-l N. Davidescu n-a făcut niciodată parte oficială din cenaclul "Sburătorul", pentru a fi pus așa de scurt la contribuție. * Geografia literaturii noastre începe să apară un
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vocabule exhaustiv definitorii, lupta individuală cu moartea de fiecare zi s-au transformat, în accepția acestora, din elemente funciare pe deplin caracterizante în precepte cu totul și cu totul deșarte de care nimeni nu mai ține astăzi cont. Altfel spus, decadenta stare de fapt în care a fost adusă azi lumea i-a determinat pe cei care acum nu mai sunt printre noi să plece într-o altă dimensiune convinși de zădărnicia timpului propriu fără voia lor petrecut printre păduchii lipsei
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
fâșâitul fânețelor coapte, Ca liniștea stelelor clipind somnoroase în noapte, Ca foșnetul frunzelor galbene, ori Cum se stinge oftatul de noapte în zori; Cum și-a ascultat primul om vorbele cu uimire, Ca jocul ecoului în rostogolire, Ca un simbolist, decadent ori modern Peste care uitarea, liniștea se aștern; Dar se înscrie eternul clipa Când plină de gânduri întinde aripa; Cuvinte gândite, tăcute, șoptite - Căi neumblate, neștiute, nebănuite. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cuvinte șoptite / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CUVINTE ŞOPTITE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361320_a_362649]
-
multiplele secvențe ale sinelui, descrise și trăite, uneori, la limita angoasei și a disperării. Un jurnal cu accente franzkafkiene, devoalând, într-o notă personală, impactul pe care il au asupra propriei existente, valențele etice și morale impuse de o societate decadenta, în care nu mai primează respectul, valoarea, profesionalismul, adevărul. O societate ostracizantă, în care persoanele cu o simțire profundă și principii de viață ferme (de la care nu vor putea face rabat nicicând) nu-și vor găsi rosturile firești sau se
LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE (CASA CU BRODERII DE LUMINĂ) – DE PROF. VIRGINIA BOGDAN (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363908_a_365237]
-
multiplele secvențe ale sinelui, descrise și trăite, uneori, la limita angoasei și a disperării. Un jurnal cu accente franzkafkiene, devoalând, într-o notă personală, impactul pe care il au asupra propriei existente, valențele etice și morale impuse de o societate decadenta, în care nu mai primează respectul, valoarea, profesionalismul, adevărul. O societate ostracizantă, în care persoanele cu o simțire profundă și principii de viață ferme (de la care nu vor putea face rabat nicicând) nu-și vor găsi rosturile firești sau se
CASA CU BRODERII DE LUMINĂ (LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE) O CARTE JURNAL A SCRIITOAREI VIRGINIA BOGDAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363904_a_365233]
-
prezența lor în încăperi mai mici și pavoazate cu însemnele puterii statului și partidului, pentru o eventuală “tragere de urechi”, era chiar necesară și periodică. Intrați în colimatorul propagandei, bietul obiect de conversiune care era omul (de la chiaburul sau burghezul decadent și înverșunat “dușman de clasă”, la țăranul și muncitorul docil noilor rânduieli) suporta cu “răbdare” dicte-urile puterii. Învățământul ideologic de partid era obligatoriu, mai ales cu acele segmente socio-profesionale considerate de partid că sunt ele însele formatoare de opinie și
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
Film prezentând aspecte din timpul construcției ștrandului bucureștean inaugurat în iulie 1929. EXPERIMENT ȘI ARTĂ ABSTRACTĂ, SALVADOR DALÍ, PABLOC PICASSO PICTURA MUZICALĂ România, 1958, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 31 / 1958, subiect d. Din toată lumea. - Franța - Reportajul critică „arta decadentă ce caracterizează lumea capitalistă”. Un exemplu în acest sens este o expoziție deschisă la Paris în care artistul propune un experiment, „pictura muzicală”. Exemple hilare selectate din expoziție. ELUCUBRAȚII ALE ARTEI DECADENTE România, 1959, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr.
ALBERTO CAVALCANTI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367783_a_369112]
-
subiect d. Din toată lumea. - Franța - Reportajul critică „arta decadentă ce caracterizează lumea capitalistă”. Un exemplu în acest sens este o expoziție deschisă la Paris în care artistul propune un experiment, „pictura muzicală”. Exemple hilare selectate din expoziție. ELUCUBRAȚII ALE ARTEI DECADENTE România, 1959, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 30 / 1959, subiect d. Din lumea capitalistă. - Exponatele unei expoziții de artă din Franța sunt prezentate ca elucubrații ale artei decadente. MODĂ CU MODELE CREATE DE PICTORI SUPRAREALIȘTI România, 1960, reportaj Producător
ALBERTO CAVALCANTI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367783_a_369112]
-
experiment, „pictura muzicală”. Exemple hilare selectate din expoziție. ELUCUBRAȚII ALE ARTEI DECADENTE România, 1959, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 30 / 1959, subiect d. Din lumea capitalistă. - Exponatele unei expoziții de artă din Franța sunt prezentate ca elucubrații ale artei decadente. MODĂ CU MODELE CREATE DE PICTORI SUPRAREALIȘTI România, 1960, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 21 / 1960, subiect d. Din toată lumea. - La Paris a avut loc o expoziție de modă cu modele create de pictori suprarealiști. ARTĂ ABSTRACTĂ EXECUTATĂ ÎNTR-
ALBERTO CAVALCANTI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367783_a_369112]
-
imagini nr. 13 / 1967, subiect d. De peste hotare. - Pictură realizată în condiții subacvatice. PICTORUL SALVADOR DALÍ CAUTĂ SĂ ȘOCHEZE PUBLICUL România, 1956, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 51 / 1956, subiect e. Talmeș-balmeș. - Paris. Titlul neobișnuit introduce subiectul reportajului - arta decadentă din Occident, semn sigur al prăbușirii orânduirii capitaliste. Pictorul Salvador Dalí, stabilit la Paris în acea perioadă, caută să șocheze publicul prin manifestări deosebit de originale. Deși prieten al mișcării muncitorești, Dalí este folosit de criticii din țările din est pentru
ALBERTO CAVALCANTI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367783_a_369112]
-
de la țăranul din piață, căci copiii lor vor avea o șansă la sănătate. Sunt multe probleme delicate cu care se confruntă tânăra generație, care dacă nu va citi și nu se va întoarce la valorile strămoșești, va cădea în greaua decadenta a timpului lor și va muri singur și nefericit. Îmi este greu să scriu aceste rânduri, nu pentru că pot să vadă cunoscuții sau străinii, ci pentru că nu am facut asta și pentru că nu a fost nevoie, dar poate că mai
ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU? de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350275_a_351604]
-
prea multe. Cand vei ajunge la final, va trebui să o faci într-un mod natural, nu ca si cum ai ști totul dinainte. Dar, în orice caz, e vorba despre o căutare a eului primitiv, a strigatului primordial într-o civilizație decadenta, absurdă, lasă... Despre o afirmare a crezului artistic pe ruinele unei lumi dispărute... Dar care totuși trăiește într-un tunel al timpului”. „Da, cred ca e foarte interesant... Seamănă foarte mult cu povestea pe care mi-o spunea prietenul meu
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
cu destinul unui neam: “Nu pot vedea destinul nepoților ce trece În lumea abisală și fără viitor În care toți tiranii pentru avere mor De-aceea-n țeapa ta belșugul lor să sece!” (ibidem) Privirea sensibilă a poetei surprinde cu acuitate prezentul decadent, înfățișând imagini de apocalipsă. Viziunii cutremurătoare din poemul “Se surpă temeliile”, îi contrapune atitudinea critică, condamnare a prezentului inacceptabil. Refuzând compromisul cu o epocă a dominației absurdului, Tatiana Scurtu identifică o logică a istoriei, desfășurată după sistemul ciclicității. Adevărul lui
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
pe nimeni, cel puțin, așa consider în momentul de față. Cei patru ani petrecuți la Breaza (1982-1986) m-au marcat profund. Viața în comun, lipsa unui „spațiu personal”, programul orar, disciplina cazonă, dar și isteria cadrelor militare din timpul perioadei decadente a regimului comunist, alături de ironia crudă a colegilor mi-au afectat profund structura interioară. Fiind o fire foarte sensibilă, am recepționat în mod dureros loviturile primite în acel liceu, devenit un fel de „lagăr de detenție” atât la propriu, cât
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
încântă. Neștiut, zbori spre lumină, Sentimente te-mpletești, Cupa științei se-nclină, Poți s-o bei, dar nu voiești. Mă cotrobăi prin adâncuri Și când cred că te zăresc Fugi nălucă și mă tulburi, Cheia tot nu ți-o găsesc. Decadent, surâzi mistere, Cântec de sirene surd, Mai presus de a mea vrere, Te evapori în amurg. Mintea-mi nu te deslușește Când te-nsinguri într-un gând. Creatorul ne numește: Tu -esență, eu -pământ. Referință Bibliografică: Eului meu / Daniela Dumitrescu : Confluențe
EULUI MEU de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349132_a_350461]
-
Ion Mircea purta „stigmatul” boemei. Își asumase rolul de „copil teribil” al generației. Rămăsese repetent în anul doi, într-un gest de sfidare a convențiilor universitare, încercând să-și acrediteze imaginea nu atât a unui „om revoltat”, cât a poetului „decadent”. Adrian, în schimb, era figura „angelică” a grupării, cu o ciudată vocație a marginalității parcă, lipsit, cel puțin în aparență, de instinctul parvenirii. Ar mai fi de observat că nu toți redactorii amintiți au contribuit efectiv la apariția revistei. Fondatorii
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Publicat în: Ediția nr. 1319 din 11 august 2014 Toate Articolele Autorului Istoria Universală este o cronică scrisă cu interpretări și învățăminte despre ascendența și decadența popoarelor. Eu, profesorul Iosif Popa, sunt ferm convins că România modernă nu scrie istorie decadentă pe fruntea strămoșilor. Aceste lupte de interese care macină „globalizarea" îi invită pe români la afirmare și nu la o scenetă în care să fim spectatori. Popoarele care au înțeles acest lucru își canalizează resursele pe formarea de resurse umane
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (2) ROMÂNIA OLIMPICĂ de IOSIF POPA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349348_a_350677]
-
spațiului Carpato-Danubiano-Pontic care se credeau ... III. IOSIF POPA - TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (2) ROMÂNIA OLIMPICĂ, de Iosif Popa, publicat în Ediția nr. 1319 din 11 august 2014. Istoria Universală este o cronică scrisă cu interpretări și învățăminte despre ascendentă și decadenta popoarelor. Eu, profesorul Iosif Popa, sunt ferm convins că România modernă nu scrie istorie decadenta pe fruntea strămoșilor. Aceste lupte de interese care macină „globalizarea" îi invită pe români la afirmare și nu la o sceneta în care să fim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
de Iosif Popa, publicat în Ediția nr. 1319 din 11 august 2014. Istoria Universală este o cronică scrisă cu interpretări și învățăminte despre ascendentă și decadenta popoarelor. Eu, profesorul Iosif Popa, sunt ferm convins că România modernă nu scrie istorie decadenta pe fruntea strămoșilor. Aceste lupte de interese care macină „globalizarea" îi invită pe români la afirmare și nu la o sceneta în care să fim spectatori. Popoarele care au înțeles acest lucru își canalizează resursele pe formarea de resurse umane
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
trecutul, acum își plânge viitorul și asta pentru că a(m) uitat să prețuim viața cu bune și rele, am uitat să râdem asemenea tracilor ... Citește mai mult Istoria Universală este o cronică scrisă cu interpretări și învățăminte despre ascendentă și decadenta popoarelor. Eu, profesorul Iosif Popa, sunt ferm convins că România modernă nu scrie istorie decadenta pe fruntea strămoșilor. Aceste lupte de interese care macină „globalizarea" îi invită pe români la afirmare și nu la o sceneta în care să fim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
bune și rele, am uitat să râdem asemenea tracilor ... Citește mai mult Istoria Universală este o cronică scrisă cu interpretări și învățăminte despre ascendentă și decadenta popoarelor. Eu, profesorul Iosif Popa, sunt ferm convins că România modernă nu scrie istorie decadenta pe fruntea strămoșilor. Aceste lupte de interese care macină „globalizarea" îi invită pe români la afirmare și nu la o sceneta în care să fim spectatori. Popoarele care au înțeles acest lucru își canalizează resursele pe formarea de resurse umane
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
gurii pe care-l purtam fiecare ca pe Steaua Republicii Vasile crescuse mare elitrele îi străluceau printre paturile de fier și umplea toată încăperea trei zile și trei nopți am muncit să-i fac un locaș confortabil o vizuină puțin decadentă într-o crăpătură din zid acum nu mai se ducea din pat în pat cumva interacționa cu durerile noastre le pipăia le mustra și le făcea albastre deja durerile noastre nu-i mai ajungeau deși noi ne străduiam să suferim
de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347624_a_348953]
-
o mai făcusem de multă vreme. Era o reacție incontrolabilă, cel mai dureros lucru care mi se putea întâmpla. Tocmai tu să-mi dai lovitura de grație? Fiindcă asta ai făcut, deja trăiam într-o lume plină de ură și decadentă, deja il etait vraiment trop tard...(1) Nu spun că ai fi vrut, dar... Am șters florile pe care ți le trimeteam, am închis calculatorul, ușile, tot. Am mers în neștire de unul singur pe străzi, m-am îmbătat de parcă
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
Ce ne arată chipul din spatele oglinzii? Suntem pedofili. Rasiști. Egocentrici. Avem convingeri periculoase. Avem fantezii bolnave, ne-am dori să fim biciuiți până la sânge. Negăm propria religie atunci când ne plictisim de ea. Inventăm jocuri absurde pentru a gusta o voluptate decadentă. Desigur, nu toate la un loc. Dar măcar una. Una singură. Credeți că eu, Penelope, dumneavoastră, facem excepție? Nici vorbă. Una singură am spus, iar lista e mult mai cuprinzătoare decât am redat-o. Priviți în oglindă fără să trișați
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
de audițiile cu muzică occidentală la zi și de comentarea top-urilor din revista americană „Billboard”. Vă dați seama ce „oaie neagră” eram! Nici acum nu trec neobservați 400 de studenți la un loc, în Piața Universității, darămite atunci, ascultând „decadenta” muzică americană! Iar într-o bună zi inevitabilul s-a produs: în revista „Flacăra” un interpret la muzicuță, Cornel Ionescu, a publicat un articol ucigător, în care eram desființat, considerat dușman al socialismului, al poporului muncitor... ce mai, eram făcut
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]