835 matches
-
-și ia cu precipitare pruncul și să fugă la Chișinău, Doroțcaia devenind câmp de manevră pentru nedisimulata Armată a 14-a rusească. Femeia aceasta cu chip parcă plăsmuit de mâna pictorului ne-a relatat un episod sinistru, cu un bărbat decapitat de un brand transnistrean, în timp ce stătea la masă cu familia, precum și despre consecințele prelungite ale acelui conflict militar, sechelă a hegemoniei rusești. Se deducea din expresia celei care evoca războiul trăit neverosimil de aproape de prezentul nostru că povestitoarea încă se
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
într-o zi toridă a singurătății! Nu e un verdict și e prea tranșant? Poate, dar nu-i nimic. Mă mențin la suprafața (i)realității cotidiene...Aș putea fi fericit, îmi spui, și lacrimile curg ca și cum cineva mi-ar fi decapitat albastrul din iris. Poate fi decapitată o culoare?Mă privești tu, în formă de-ntrebare...Am auzit că moartea are culoarea mov: un fel de albastru rupt în două de-un pescăruș sinistru. Mă întrebi dacă martorii oculari sunt la
DEŞERTUL DE CATIFEA (55-57) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346281_a_347610]
-
Nu e un verdict și e prea tranșant? Poate, dar nu-i nimic. Mă mențin la suprafața (i)realității cotidiene...Aș putea fi fericit, îmi spui, și lacrimile curg ca și cum cineva mi-ar fi decapitat albastrul din iris. Poate fi decapitată o culoare?Mă privești tu, în formă de-ntrebare...Am auzit că moartea are culoarea mov: un fel de albastru rupt în două de-un pescăruș sinistru. Mă întrebi dacă martorii oculari sunt la locul lor (în centrul evenimentului, nu
DEŞERTUL DE CATIFEA (55-57) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346281_a_347610]
-
Maria Brâncoveanu, ucenica Marii Împărătese Fecioara Maria, în Icoana martiriului creștin-ortodox, aureolată de dureri și suspine, de lacrimi și plângeri într-o smerenie majestuoasă: MARIA BRÂNCOVEANU Se poate oare îndura mai mult / Să-ți păstrezi făptura-ntru viață? / Prunci și bărbat decapitați la rând / Și muma soață firavă de față. Nici măcar nu a înnebunit / Sta-n mulțime singură-n tăcere / Până masacrul fost-a săvârșit / Și se crăpă-n Carpați de înviere. Iscoadă-apoi lupoaica deveni / Trupurile să le mai apuce / Să-i
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
-n tăcere / Până masacrul fost-a săvârșit / Și se crăpă-n Carpați de înviere. Iscoadă-apoi lupoaica deveni / Trupurile să le mai apuce / Să-i poată pruncii-n lacrimi înveli / Să-i târască-n țara de pe cruce. Lacrimi cât au fost decapitați / N-a vărsat un licăr dintre ele / Să-i ajungă până la Carpați / Să le țină de lumânărele. Iar că drumul este foarte lung / Că pe lacrimi trebuie să-i poarte / Câte-avea știa că nu-i ajung / Dacă nu le plânge
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
timp de 5 ani.Învinsă în anul 702 (bătălia de la Tabarca) de către Hassan Ibn en N'uman, ea se refugiază în Amfiteatrul El Jem. Trădată de un tânăr arab pe care-l luase “de crescut”, este luată prizonieră și ulterior decapitată în preajma unui izvor care încă îi mai poartă numele. Șeful armatei omeiazilor, trimite capul Kahinei, drept trofeu, califului Abd-al-Malik, în Siria. Totuși, probabil din respect pentru cea care a fost supranumită “Jeanne d’Arc a Maghrebului”, califul cruță viața celor
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
conducătorilor acelor neamuri. Să ne gândim numai la Isaia, la Zaharia, la Osea, Amos, dar și la Ioan Botezătorul care stă la crucea celor două Testamente și care, pentru curajul său de a striga lumii adevărul despre Irod, a fost decapitat, la cererea Irodiadei. Ceea ce se remarcă la acest autor este o bună cunoaștere a istoriei, a culturii și civilizației românești, adusă la zi, deși autorul locuiește departe de țară de câteva zeci de ani. Patriotismul său pentru neamul românesc și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
și asupra României socialiste. Nu recunosc așa ceva, cum o să recunosc o chestiune care-i de închisoare? Că noi am vrut să arătăm că toată omenirea este... și fără nici un fel de speranță promisă răului și răul e o ghilotină care decapitează omenirea. Cum să accept chestia asta?”. În discuția cu LUCIAN PINTILIE, actorul EMIL BOTTA, exprimându-și amărăciunea față de cele întâmplate, afirmă: „Nu mai știu eu în ce lume, în ce țară, nu știu unde suntem, pe ce planetă. Mi se pare ceva
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
viens, viens! Je ț’aime). Gaston și Hélène încearcă să evadeze, dar sunt recapturați. Act III. Tabloul 1. Haremul palatului. Hélène, închisă în harem, urmărește dânsul concubinelor. Emirul sosește și îi spune că dacă cruciații vor ataca, ea va fi decapitată. Despărțita de iubitul ei, desfide moartea (Que m'importe la vie /Mes plaintes șont vaines!). Se aude zgomot de luptă și Cruciații sunt deja în Ramla. Gaston, care reușise să scape, intră în harem s-o caute pe Hélène. Din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
gelozia bărbaților sicilieni. Apare Ducesa Elenă purtând haine de doliu după fratele ei Frederick de Austria (Este o confuzie istorică. Personajul real care a fost executat pentru trădare era nepotul lui Manfred, Corradino, care învins în bătălia de la Tagliacozzo, este decapitat la 29 Octombrie 1268, în Piața del Mercato din Neapole.), care fusese executat că trădător. Frumusețea ei trezește admirația celor prezenți iar Roberto, beat de-a binelea, o obligă pe Ducesa Elenă să cânte un cântec în cinstea învingătorilor și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să se opună și este învins în bătălia de la Benevenuto după care Sicilia trece sub stăpânire franceză. Manfred se îmbolnăvește și moare subit. Nepotul lui Manfred, Corradino încearcă să recâștige coroană, dar este învins în bătălia de la Tagliacozzo și este decapitat la 29 Octombrie 1268 în Piață del Mercato din Neapole, data care consfințește înfrângerea definitivă a Sfanțului Imperiu Român. Carol I d‘Anjou a mutat capitala la Neapole și a practicat o politică de asuprire caracterizată prin violență, prin uzurparea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
e singurul și nici măcar primul În mitologia greacă. Să ne aducem aminte de privirea ucigașă a Gorgonei Meduza, care, Întoarsă către sine din poleitul scut pe care Perseu i-l pune În față, o Împietrește. Numai așa eroul o poate decapita. Care să fie semnificația adâncă a acestor pedepse? De ce mor astfel mai toți cei care Încremenesc În fața unei oglinzi (reale sau simbolice)? Interpretările sunt numeroase. Eliade, Durand, Bachelard, Otto Rank, Jung, Baltrusaitis, dar și Hocke, Rousset sau Starobinski Îl plasează
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
îndeplinesc neîntârziat angajamentele, să fie declarați faliți, iar dacă nu-și achită datoriile în răstimp de un an, vor suporta defavoarea publică ce va fi anunțată pretutindeni în Catalania de un crainic al orașului. Imediat după aceasta bancherul va fi decapitat exact în fața ghișeului său, iar proprietatea va fi vândută în oraș pentru a fi despăgubiți creditorii". Jesús Huerto de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 64. 562 Momentul demonetizării definitive a aurului l-a constituit
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Naissus (Niș-Serbia), iar în Dardania, sunt cunoscuți martirii Flor și Laur. În Moesia Inferior, o altă provincie sud-dunăreană, pe malul drept, este amintit martirul Lupus la Novae (Sviștov-Bulgaria), iar la Durostorum (Silistra-Bulgaria), au fost martirizați soldații Pasicrat și Valention (frați), decapitați la 24 aprilie 298, Marcian și Nicandru, uciși la 8 iunie, veteranul Iuliu, la 27 mai, Hesichius, la 15 iunie. La Ozovia, lângă Durostorum, au fost decapitați trei creștini țărani, Quintilianus, Maximus și Dadas, la 28 aprilie 304credința ajunsese și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Sviștov-Bulgaria), iar la Durostorum (Silistra-Bulgaria), au fost martirizați soldații Pasicrat și Valention (frați), decapitați la 24 aprilie 298, Marcian și Nicandru, uciși la 8 iunie, veteranul Iuliu, la 27 mai, Hesichius, la 15 iunie. La Ozovia, lângă Durostorum, au fost decapitați trei creștini țărani, Quintilianus, Maximus și Dadas, la 28 aprilie 304credința ajunsese și la sate. Credincioși creștini au fost martirizați, pe vremea lui Diocletian și Maximian, și în provincia Scythia Minor (Dobrogea) în localități ca Tomis, Halmyris, Noviodunum, Dinogetia, Axiopolis
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
orașului Efrem, la 7 martie 300, iar ulterior Macrobiu și Gordian, originari din Asia Mică, surghiuniți aici și arși, la 13 septembrie 320-323, sub Liciniu. Împreună cu ei, au fost martirizați și localnici, precum Heli, Lucian și Zotic, care au fost decapitați, urmați de Valerian. Martirii Argeu și Narcis (frați) au fost decapitați la 3 ianuarie 320-323, iar fratele lor Marcelin a fost chinuit și aruncat în mare. La Axiopolis (Cernavodă), au pătimit ca martiri Chiril, Chindeas și Tasius (Dasius), probabil în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
originari din Asia Mică, surghiuniți aici și arși, la 13 septembrie 320-323, sub Liciniu. Împreună cu ei, au fost martirizați și localnici, precum Heli, Lucian și Zotic, care au fost decapitați, urmați de Valerian. Martirii Argeu și Narcis (frați) au fost decapitați la 3 ianuarie 320-323, iar fratele lor Marcelin a fost chinuit și aruncat în mare. La Axiopolis (Cernavodă), au pătimit ca martiri Chiril, Chindeas și Tasius (Dasius), probabil în 303-moaștele celui din urmă, soldat, au fost duse la Durostorum, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
adunați în bucătăria noastră. Aș fi evocat aerul uscat al marii stepe, care distila trecutul în transparența lui mută. Aș fi vorbit despre străzile pline de praf, care nu duceau nicăieri, dând, toate, în câmpia nemărginită. Despre orașul din care, decapitând bisericile și smulgând „supraabundențele arhitecturale”, istoria alungase orice noțiune a timpului. Orașul în care a trăi înseamnă a retrăi mereu trecutul, îndeplinind mașinal gesturile cotidiene. Nu spuneam nimic. Mi-era teamă să nu mă văd alungat din bucărie. Adulții, remarcasem
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un somn ciudat închide ochii balaurului” (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Motivul adormirii/amorțirii demonului de către zeu (erou) este sinonim cu cel al „legării” acestuia. Aceste forme de „îmblânzire” a monstrului definesc zeul (eroul) magician, în antiteză cu zeul (eroul) războinic care decapitează monstrul cu sabia sau îl străpunge cu sulița. Totuși, cele două tipuri de zei (magicieni și războinici) sunt rar strict delimitate. Marduk, de pildă, în vederea confruntării cu demonul Tiamat, se înarmează până în dinți cu arme „războinice” (arc cu săgeți, măciucă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
similar cu cel al înfruntării dintre Sf. Ilie și Iuda și, de aceea, comentariul pe care îl face Mircea Eliade primului scenariu este, în bună măsură, valabil și în cazul celui de-al doilea : „A-l fulgera și a-l decapita [pe V«tra] echivalează cu actul creației [...]. V«tra con- fiscase Apele și le păzea în adâncul munților. Aceasta înseamnă : 1. fie că V«tra era stăpânul absolut - cum era Tiamat sau orice altă divinitate ofidiană - al întregului Haos anterior
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cântecul bătrânesc tip Trei crai (34, p. 427). În orice caz, nu pare să fie vorba de o „intervenție” din partea lui Alecsandri. Într-o notă de subsol, poetul amintește că, potrivit Cronicii românilor a lui Gh. Șincai, Brâncoveanu a fost decapitat, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Dacă Alecsandri ar fi intervenit în textul baladei populare, este de presupus că el ar fi urmat versiunea cronicii pe care o menționează (128). Nu aș insista atât de mult asupra acestui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
jertfită unui balaur marin care pustia ținutul. Fecioara este salvată și monstrul răpus de Perseu, care zbura prin văzduh datorită unor sandale înaripate (Ovidiu, Metamorfoze, IV). f) Tot despre un sacrificiu uman ratat vorbește legenda Ifigeniei, care trebuia să fie decapitată pe altarul zeiței Artemis, pentru oprirea unei furtuni. În ultima clipă, zeița o înlocuiește cu o căprioară, care e sacrificată în locul ei. Ifigenia este învăluită de un nor și purtată prin aer până pe țărmul Mării Negre (Taurida), unde devine preoteasă la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
g) Cel mai insolit exemplu de probabilă camuflare ulterioară a unor practici rituale care presupuneau sacrificii umane îl găsim în legendele românești privitoare la „sfințirea” lui Ilie. Acesta, un om ca toți oamenii, păcălit de diavol, își omoară (de regulă, decapitează) părinții sau soția și copilul : „Sf. Ilie intră în casă și, necăjit de vorbele diavolului, scoate sabia și dă cu sete mare în capul patului unde erau culcați mă-sa și tată-său, și le-a tăiat la amândoi capul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ci mălaiul ăsta” și brusc, fără să aștepte un răspuns sau să schițeze un gest de șovăială, zdrobea capul bătrânului cu un fier de plug. Practici rituale similare sunt atestate și la sârbi, muntenegreni și macedoneni ; aceștia din urmă îi decapitau cu secera pe bătrânii neputincioși (46, p. 204). Deși exemplele sunt multiple, mă opresc aici și trec la alt tip de posibile argumente. Am văzut în legendele hagiografice refe- ritoare la Sf. Ilie, în cele istorice referitoare la Numa, precum și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Alexandria, Covoarele, IV, 8) sau „cel mai frumos și mai bun dintre ei (geți)” (Enea din Gaza, Teofrast). Ulterior, cei sacrificați erau aleși dintre sclavi, condamnați la moarte sau prizonieri. Așa cum apare pe Columna lui Traian, se pare că geto-dacii decapitau prizonierii romani și le înfigeau capetele în pari, pe zidurile cetăților. Iordanes (Getica, 40- 41) scria despre geți că-l înduplecau pe zeul Marte „printr-un cult sălbatic (căci victimele lui au fost prizonierii uciși), socotind că șeful războaielor trebuie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]