10,827 matches
-
este mai mare în contextul în care datele disponibile sunt mai puțin diversificate. Chiar dacă sunt utilizate, totuși, acest gen de sprijin „emoțional” poate fi sensibil și ambiguu atunci când conținuturile care trebuie transmise sunt mai subtile, emoțiile mai nuanțare și dificultățile decizionale ale indivizilor mai neclare. Modul în care se realizează trecerea prin filtrul personal al receptorului este mai riscantă deoarece nu mai este validată prin metodele folosite in intervențiile clasice (analiza tonului, ritmului verbal, a pauzelor sau a limbajului parași non-verbal
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
clientul/ elev o varietate de servicii cu scopul de a descoperi și clarificarea probleme de ordin personal, sprijinindu-l pe acesta în găsirea soluției la problema sa. Activitățile pot fi individuale, de grup sau mediate de computer. Alegerea carierei - process decizional cu impact ridicat în viața persoanei care se finalizează cu alegerea tipului și formelor de activitate socio-profesională cele mai potrivite, în concordanță cu înclinațiile sale aptitudini, deprinderi și cunoștințe. Acest process încorporează de regulă influențe multiple, din partea familiei, școlii, a
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
ale relaționării cu ceilalți), a mecanismelor de funcționare și evoluție a societății și a altor factori care intervin în mod activ în alegerea și planificarea carierei, a oportunităților de formare și dezvoltare în cadru formal sau non-formal. Opțiune profesională - proces decizional care se referă la alegerea unei profesii care se realizează în funcție de un complex de factori personali și situaționali, pornind de la propriile trăsături, interese și valori la care aderă individul, modele de viață dar și în funcție de perspectivele existente pe piața muncii
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți agenți acaparatori au profitat atât de legile formale, cât și de cele ale comunităților devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate și, implicit, patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
a cinei într-o familie, regulile de desfășurare a activității într o firmă, regulile de organizare a proiectelor într-un ONG, deci orice tip de interacțiune structurată în funcție de un set de reguli. Regulile de acțiune colectivă sunt manifestate în formurile decizionale ale acestor arene de acțiune (vezi secțiunea 1.3.2), fie ele parlamentul, comitetul de conducere al elevilor, reuniunile de familie, consiliul director al firmei sau al ONG-ului etc. Schimbarea regulilor de acțiune colectivă se va realiza la nivel
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
în iaurt, cei 15 ani de experiență în gestionarea unor bugete (12 ani ca primar și 3 ani ca ambasador) mi-au folosit în mod consistent. Funcționarii în care nu aveam încredere au fost înlăturați din posturile care presupuneau puteri decizionale. Supraveghind totul cu strictețe și limitând la zero puterea de decizie a vicepreședinților, mi-am încărcat activitatea cu un volum enorm de efort. Gestionarea unui buget care se apropia de un miliard de lei presupunea o muncă sisifică. Cum mi-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
sunt permise sau interzise; • reguli de poziție și autoritate - care stabilesc distribuția autorității între pozițiile din organizație; • reguli de agregare - care stabilesc cum sunt evaluate diverse acțiuni și agregate în acțiunea finală; • reguli procedurale - stabilirea regulilor folosite în diferite situații decizionale; • reguli privind informațiile - stabilesc constrângerile informaționale existente; • reguli de recompensare și pedepsire, care stabilesc modalitățile de acordare a recompenselor și pedepselor (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 66 67; Ostrom, 2007b, pp. 38-39). Aceste reguli guvernează activitatea actorilor care exploatează resursele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
condus la lotizarea terenurilor și la distribuția lor către membrii obștii. Intrarea acestor terenuri în proprietatea indivizilor a permis transmiterea lor pe căile consfințite de regulile de la nivelul constituțional prin vânzări, donații etc. 3.6. Reprezentare și relațiile dintre nivelurile decizionale Sfatul cel mare al Vrancei se compunea din reprezentanți ai fiecărui sat. Adunarea avea drept de decizie asupra acțiunilor de la nivelul operațional din Vrancea, zona care se afla sub supravegherea unui vornic din afara comunității, desemnat de domnie. Vornicul primea recompense
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
odată cu preluarea furnizării acestor bunuri și servicii. În ultimii 100-150 de ani înainte de dispariția sa, principalul rol al acestui nivel a devenit plata cislei și repartizarea sa pe sate și gospodării. În al doilea rând, a fost diminuată autoritatea sa decizională și cea în materie de justiție internă, întrucât a devenit simplă și din ce în ce mai frecventă contestarea deciziilor și judecăților sale în curțile de justiție ale statului. 4.4.1.2. De la taxare colectivă la taxare individuală Un stimulent important al extinderii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor. Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate mai sus ca fiind gestionate sau produse de aranjament. Unele dintre ele, ca apărarea sau sistemul juridic, evoluează în direcția
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nativă: a nu ști să trăiești singur sau/și în orice sistem social. Mergînd mai departe, a nu te cunoaște pe tine însuți și, mai ales, a nu-ți cunoaște limitele cunoașterii, a nu izbuti să ai habar de limitele decizionale, în consecință, proiectează existența în plin haos. Salvarea celor care își construiesc existența așa, în plin fals, este chiar modalitatea de a o înălța la rang de normalitate. Fenomenul nu este nou și nu depinde de ideologii, religii, politici și
Cibernetică politică by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9525_a_10850]
-
cum se întâmpla înainte de criză. Dar prioritățile pot fi rearanjate într-o altă manieră. Știu că nu e popular, în an electoral, să reduci cheluielile care nu sunt necesare, dar domeniul sănătății ar trebui sa fie unul prioritar pentru factorii decizionali având în vedere faptul că acesta poate aduce, rapid, o creștere a speranței de viață și a altor indicatori, a calității terapiei din sistemul sanitar românesc. Știu că guvernul este forțat de cei trei parteneri internaționali ai României, Fondul Monetar
Interviu cu directorul general Merck SharpandDohme- Fabrizio Giombini () [Corola-journal/Journalistic/77336_a_78661]
-
Ponta i-a inclus pe cei aproape 19.000 de cântăreți în biserici pe statele de plată ale Consiliilor Județene. Actul normativ a fost aprobat pe 31 iulie, fără ca proiectul să fie pus în dezbatere publică, așa cum prevede Legea transparenței decizionale, și fără a fi menționat nici pe ordinea de zi, nici în lista actelor normative făcută publică după ședința de Guvern. Lăsată timp de mai multe luni în așteptare, problema cântăreților s-a rezolvat la urgență după ce aceștia au făcut
Victor Ponta, un nou cadou pentru Biserică. Vezi la ce se referă ultima OUG by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81859_a_83184]
-
Ponta i-a inclus pe cei aproape 19.000 de cântăreți în biserici pe statele de plată ale Consiliilor Județene. Actul normativ a fost aprobat pe 31 iulie, fără ca proiectul să fie pus în dezbatere publică, așa cum prevede Legea transparenței decizionale, și fără a fi menționat nici pe ordinea de zi, nici în lista actelor normative făcută publică după ședința de Guvern. Lăsată timp de mai multe luni în așteptare, problema cântăreților s-a rezolvat la urgență după ce aceștia au făcut
Victor Ponta, un nou cadou pentru Biserică. Vezi la ce se referă ultima OUG by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81860_a_83185]
-
câteva condiții pe care trebuie să le Îndeplinească ipotezele: generalitatea, complexitatea, specificitatea, determinarea, falsificabilitatea, testabilitatea, predictibilitatea, comunicabilitatea, reproductibilitatea și utilitatea. În acord cu aceste repere teoretice fundamentale, ulterior stabilirii temei de cercetare s-au formulat următoarele ipoteze pentru explicitarea resorturilor decizionale și motivaționale care au determinat aceste fete să intre În sfera entertainment-ului sexual: traumatizare prin agresiuni sexuale anterioare (au fost abuzate sexual sau chiar violate În copilărie sau adolescențăă; Începerea vieții sexuale la vârste foarte fragede (14 ani sau chiar
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
lui Adrian tot ce eu nu am avut În copilărie...” 3.4. Relațiile de dragoste și decepțiile Ca sentiment specific uman, dragostea reprezintă un complex de trăiri, emoții și speranțe, adesea contradictorii, care pot avea o influență majoră asupra conduitei decizionale sau a manifestărilor comportamentale ale individului. Hotărârile pe care acesta le ia, chiar și acelea de o importanță capitală pentru propria sa evoluție, sunt de cele mai multe ori alterate de „vârtejul” sentimental, unul eminamente irațional, această perspectivă denaturând percepția obiectivă a
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
În acest model, mita se plătește atât din exteriorul către interiorul sistemului administrativ, dar și în interiorul sistemului. Schimbul are loc între agent și supervisor, după cum este prezentat în figura de mai jos. A fost creat, de asemenea, și un arbore decizional pentru posibilul „agent” corupt, arbore decizional care implică și stabilirea unui nivel al mitei. Astfel, nivelul mitei apare ca un rezultat al următoarei ecuații. Un alt element pe care oamenii de știință l-au adăugat la acest model este variabila
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
atât din exteriorul către interiorul sistemului administrativ, dar și în interiorul sistemului. Schimbul are loc între agent și supervisor, după cum este prezentat în figura de mai jos. A fost creat, de asemenea, și un arbore decizional pentru posibilul „agent” corupt, arbore decizional care implică și stabilirea unui nivel al mitei. Astfel, nivelul mitei apare ca un rezultat al următoarei ecuații. Un alt element pe care oamenii de știință l-au adăugat la acest model este variabila M, aceasta reprezentând costurile morale ale
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
footnote>. Obiectivul principal al CoE este realizarea unei unități mai strânse între statele membre pentru protejarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a statului de drept, principii care constituie fundamentul tuturor democrațiilor autentice și care influențează viața tuturor europenilor. Organele decizionale sunt Adunarea Parlamentară și Consiliul Miniștrilor. În viziunea CoE, lupta împotriva corupției se bazează pe trei elemente: alcătuirea de reguli și standarde europene, monitorizarea respectării acestora, realizarea unor programe de cooperare tehnică oferite statelor membre<footnote Danileț, C. (2009), Corupția
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate. G) Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social, care impune, pe de o parte, transparența procesului decizional, iar pe de altă parte, consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces. H) Principiul participării, prin care se instituie asigurarea consultării și participării reprezentanților, actorilor interesați în faza de concepție, elaborare și implementare a politicilor publice și a actelor normative
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
când au dat răspunsul la întrebarea „Cine este șeful?”. Ei susțin că politicienii în mod natural se așteaptă să ia decizii politice importante atunci când ajung la putere, iar mai târziu ei realizează că funcționarii publici le pot limita această putere decizională. Contraargumentul lui Page la ultimele două teorii este că nu se poate da un răspuns prin prisma conceptelor de influență și putere, acestea fiind, din punctul de vedere al științelor sociale, concepte controverse. Prin urmare, o evaluare a influenței funcționarilor
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
care este imposibil. În ciuda dificultăților de a răspunde la întrebarea „Cine conduce?”, mulți teoreticieni continuă să găsească un răspuns, concentrându-se asupra modului formal de analiză ce conduce la adoptarea unui anumit comportament, manifestat de politicieni și birocrați, în procesul decizional. Aceste teorii relevă faptul că problemele relaționale ale politicii și administrației publice au făcut obiectul cercetării dihotomice a acestor doi actori. În ceea ce privește cea de a doua direcție de acțiune, trebuie spus că întărirea capacității administrative nu poate fi concepută fără
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
relații de tip contractual între lideri și cetățeni, accesul relativ liber și egal la informația și decizia publică și transparența utilizării resurselor comune. 3.4. Rolul transparenței administrative și al conflictului de interese în reducerea corupției 3.4.1. Transparența decizională Conceptul de transparență decizională vine să susțină colaborarea tot mai strânsă dintre cetățeni, pe de-o parte, și dintre cetățeni și instituții publice, centrale și/sau locale, pe de altă parte. Doar așa deciziile de interes public sunt luate într-
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
între lideri și cetățeni, accesul relativ liber și egal la informația și decizia publică și transparența utilizării resurselor comune. 3.4. Rolul transparenței administrative și al conflictului de interese în reducerea corupției 3.4.1. Transparența decizională Conceptul de transparență decizională vine să susțină colaborarea tot mai strânsă dintre cetățeni, pe de-o parte, și dintre cetățeni și instituții publice, centrale și/sau locale, pe de altă parte. Doar așa deciziile de interes public sunt luate într-un mod cât se
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de a participa activ la procesul de luare a deciziilor și garantează legitimitatea instituțiilor publice, sporindu-le răspunderea și eficacitatea. Dar, mai ales, susține principiile democrației și contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.<footnote www.transparency.org.ro, „Transparența decizională în România anului 2007”. footnote> Lipsa transparenței decizionale, alături de alte carențe ale activității de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanța actelor normative. Absența consultărilor poate face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]