372 matches
-
ci trebuie să dezamorseze stările conflictuale interne pentru crearea unui ambient sonor și vizual propice exprimării copilului. Schimbarea atitudinii părinților și introducerea unui limbaj simplu și decent ca mijloc de comunicare între membrii familiei sunt mijloace ce permit înlăturarea factorilor declanșatori ai disfaziei. Câștigarea încrederii în terapeut și față de părinți este esențială pentru înlăturarea stărilor de frica ale copiilor, pentru realizarea empatiei afective și apropierii față de părinți. Părinții trebuie să își schimbe atitudinea față de tulburarea de vorbire, să nu-și exprime
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
al RSC schimbarea comportamentului de afaceri al firmelor pentru minimizarea oricărui impact negativ asupra mediului, transparența politicilor și intrarea în parteneriate cu grupurile interesate pentru a aborda împreună provocări sociale, economice și ecologice, pentru ameliorarea corupției etc. Ca factori potențiali declanșatori de riscuri, ONG-urile (uneori asociate cu grupurile de consumatori) pot derula campanii de media pentru a demasca comportamente cu impact RSC negativ, pot intenta procese civile sau activiști din grupurile de interes pot cumpăra un număr de acțiuni ale
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
lasa,/ Pi cal galbân teoi încăleca,/ Ghici de aur în mânî ț-oi da” (Slobozia Blăneasa - Galați). În basme, ursita ideală trebuie să fie definită de spectrul metalului nobil prin tot ceea ce o definește: podoaba capilară, pasărea ei devin factori declanșatori ai căutării inițiatice. Simpla găsire a cosiței de aur sau a unei pene în pădurea labirintică creează, la nivel primar, suspiciunea unei legături amoroase, însă întâmplarea are valoare premonitorie și de consacrare. În basmul Șperlă Voinicul, viitoarea soție a eroului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și ulterior (după 1965) moleculare. Respectiva teorie se va transforma treptat, după 1970, într-o teorie genetică moleculară (oncogenetica). Această nouă viziune va integra judicios (fără excesele partizanatului din prima jumătate a secolului XX) cauza, respectiv diferiții factori favorizanți și declanșatori ai neoplaziilor, cu efectul acestora asupra celulei, în special asupra materialului genetic al acesteia. În cele ce urmează, vom trece sumar în revistă ideile și realizările experimentale pe care se sprijină atât cele trei teorii care se referă la etiologie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
aminoacizi în mijlocul moleculei. ANP se înrudește îndeaproape cu BNP (peptidul natriuretic cerebral) și CNP (peptidul natriuretic de tip C), care prezintă același tip de inel. ANP acționează asupra tubilor renali pentru inhibiția reabsorbției de sodiu (fig. 111). Există mai mulți declanșatori ai secreției de ANP, dintre care mai importanți sunt distensia atrială și tensionarea vaselor mari, la care se adaugă: stimularea β−adrenoceptorilor, hipernatremia, angiotensina II, endotelinele (puternici vasoconstrictori de origine endotelială). Există trei tipuri de receptori membranari care au fost
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Educația voinței în medicină ca factor esențial pentru vindecare Stresul, conservanții alimentari și carențele afective au transformat la început de mileniu III, factorii de risc în factori declanșatori ai bolilor, iar pentru ca această lucrare să nu se transforme doar într-una de evaluare pur teoretică, să depășim barierele prejudecăților alopatice, când vom sugera un altfel de a preveni sau trata o anume afecțiune într-un context aparte, atunci
Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
în care cooperarea multidimensională a statelor membre, din care și România face parte, implică o securitate integrată la nivel internațional. Obiectivul general al acestui proces de judecare, măsurare, estimare și apreciere a gradului de securitate alimentară constă în înțelegerea factorilor declanșatori ai insecurității alimentare și propune soluții în vederea elaborării unei strategii sectoriale de securitate alimentară, care s-ar putea integra într-o strategie națională de securitate economică. Prin urmare, această evaluare a securității alimentare devine imperativă, în scopul anticipării unor eventuale
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
alte organizații care au efectuat o evaluare a securității alimentare în aceeași regiune? Daca da, de ce? Locuitorii intenționează să emigreze? Dacă da, de ce și unde? 3.7. Structurarea analizei securității alimentare După culegerea informațiilor utile și relevante, plecând de la factorii declanșatori ai insecurității alimentară, urmează analiza de informații propriu-zisă, care se va structura pe un set de întrebări, la care trebuie să se găsească răspunsurile potrivite în raport cu informațiile secundare și primare culese în etapele anterioare. Astfel, se va analiza situația înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
efectelor pe termen scurt, mediu sau lung și are ca scop prevenirea unei insecurități alimentare. Cu toate acestea, complexitatea indicatorilor din sectorul agroalimentar, face aproape imposibilă existența unui risc zero35, mai ales într-un astfel de sector, în care factorii declanșatori sunt instabili și imprevizibili. Având în vedere că, avertizarea timpurie constituie baza unui Sistem de Informatii a Securității Alimentare (ex. Agrointelligence SISA, www.sisa.ro), cum am putea gestiona o insecuritate alimentară? Raspunsul este simplu: construirea unor scenarii de evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Obiectivul unui system integrat în sectorul agro+alimentar este de a găsi echilibrul corect între informațiile generate de ambele părți (public/privat) prin monitorizarea unui număr cât mai semnificativ de culturi verificate la nivel local, regional, național și gestionarea factorilor declanșatori ai unei insecurități agroalimentare. Problema majoră în "agrointelligence" nu este de a găsi acele informații corecte și utile, care vor ajuta la punerea în aplicare a strategiilor agricole prin influență directă, contra-influență, anticipare și poziționare strategică. Ceea ce contează în managementul
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
informațiile obținute din integrarea datelor vor elimina, de asemenea, erorile și incertitudinile de la nivelul piețelor agroalimentare, care, astfel, vor deveni din ce în ce mai organizate și mai competitive. Totuși, nu există risc zero, mai ales într-un astfel de sector, în care factorii declanșatori sunt instabili și imprevizibili. Colaborarea cu Centrele de Cercetare și Dezvoltare și parteneriatele public/privat ajută, de asemenea, să se culeagă date multisectoriale cu privire la schimbările meteorologice, evoluția culturilor și randamentele agroeconomice, deoarece scopul unui Sistem Integrat de Securitate Agroalimentară este
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
externe și interne. Când vorbim despe cele externe, există șase factori care provoacă Îmbolnăvirea, și anume vântul, frigul, căldura, umezeala, uscăciunea și focul. Expunerea excesivă la acești factori declanșează boala. Prin urmare, ei sunt numiți În tradiția chineză „cei șase declanșatori externi ai bolii”. În privința celor interne, omul este o ființă emoțională. Dacă se produce o modificare bruscă sau o manifestare excesivă a emoțiilor cum sunt bucuria, furia, frământarea, Îngândurarea, tristețea, neliniștea și groaza, sănătatea este zdruncinată și va apărea boala
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Dacă se produce o modificare bruscă sau o manifestare excesivă a emoțiilor cum sunt bucuria, furia, frământarea, Îngândurarea, tristețea, neliniștea și groaza, sănătatea este zdruncinată și va apărea boala. Prin urmare, aceste șapte tipuri de emoții sunt numite „cei șapte declanșatori interni ai bolii”, În opoziție cu „cei șase declanșatori externi ai bolii”. Dacă declanșatorii externi se combină cu declanșatorii emoționali ai bolii, sănătatea este grav zdruncinată. Rămâne de răspuns la Întrebarea de ce nu toți oamenii expuși la același nivel al
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
excesivă a emoțiilor cum sunt bucuria, furia, frământarea, Îngândurarea, tristețea, neliniștea și groaza, sănătatea este zdruncinată și va apărea boala. Prin urmare, aceste șapte tipuri de emoții sunt numite „cei șapte declanșatori interni ai bolii”, În opoziție cu „cei șase declanșatori externi ai bolii”. Dacă declanșatorii externi se combină cu declanșatorii emoționali ai bolii, sănătatea este grav zdruncinată. Rămâne de răspuns la Întrebarea de ce nu toți oamenii expuși la același nivel al declanșatorilor externi se Îmbolnăvesc. Răspunsul Îl dă forța imunitară
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
bucuria, furia, frământarea, Îngândurarea, tristețea, neliniștea și groaza, sănătatea este zdruncinată și va apărea boala. Prin urmare, aceste șapte tipuri de emoții sunt numite „cei șapte declanșatori interni ai bolii”, În opoziție cu „cei șase declanșatori externi ai bolii”. Dacă declanșatorii externi se combină cu declanșatorii emoționali ai bolii, sănătatea este grav zdruncinată. Rămâne de răspuns la Întrebarea de ce nu toți oamenii expuși la același nivel al declanșatorilor externi se Îmbolnăvesc. Răspunsul Îl dă forța imunitară a fiecăruia, care este strâns
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
neliniștea și groaza, sănătatea este zdruncinată și va apărea boala. Prin urmare, aceste șapte tipuri de emoții sunt numite „cei șapte declanșatori interni ai bolii”, În opoziție cu „cei șase declanșatori externi ai bolii”. Dacă declanșatorii externi se combină cu declanșatorii emoționali ai bolii, sănătatea este grav zdruncinată. Rămâne de răspuns la Întrebarea de ce nu toți oamenii expuși la același nivel al declanșatorilor externi se Îmbolnăvesc. Răspunsul Îl dă forța imunitară a fiecăruia, care este strâns legată de nivelul qi-ului. Dat
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
interni ai bolii”, În opoziție cu „cei șase declanșatori externi ai bolii”. Dacă declanșatorii externi se combină cu declanșatorii emoționali ai bolii, sănătatea este grav zdruncinată. Rămâne de răspuns la Întrebarea de ce nu toți oamenii expuși la același nivel al declanșatorilor externi se Îmbolnăvesc. Răspunsul Îl dă forța imunitară a fiecăruia, care este strâns legată de nivelul qi-ului. Dat fiind că nivelul qi-ului depinde, În principal, de stilul de viață, În care sunt incluse alimentația, somnul, exercițiile fizice și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
depresive sau dureroase, care pot duce la efecte mai grave sau de durată (de exemplu, epuizare nervoasă). Qigong este un factor polivalent de reglare a minții și a trupului care merge direct la rădăcina reacției În situațiile de stres, dezamorsând declanșatorii stresului. Meditația este un factor instantaneu de calmare și o gimnastică a minții. Ea poate cu adevărat să răcorească o minte Înfierbântată de explozii emoționale. Poate da minții o viziune mai intuitivă asupra vieții, făcând-o să uite de situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ție însuți care sunt motivele pentru care trebuie să te lași de fumat și te vezi mergând pe drumul sănătății și stării de bine ca nefumător (Lynn și colab., 1994, p.562Ă. Bărbatul a fost de asemenea rugat să identifice „declanșatorii” comportamentului problematic, precum și să realizeze strategii pentru a gestiona impulsul de a fuma. A fost încurajat să restructureze atitudinea sa față de fumat pentru a rezista impulsurilor de a repeta declarațiie pozitive adaptative, ca de exemplu „Sunt conștient de dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de dorința de a fuma, dar nu trebuie să fumez; sunt nefumător”. Utilizarea auto-monitorizării, autogestionării și auto-reîntăririi: pacientul a monitorizat numărul de țigarete fumate între ședințele de terapie, care au centrat atenția asupra comportamentului problematic și a lărgit conștientizarea factorilor declanșatori. Încercarea de a minimaliza creșterea în greutate ca efect secundar al tratamentului: pacientul a fost încurajat să se angajeze în exerciții fizice regulate deoarece acestea sunt incompatibile cu fumatul (Marlatt și Gordon, 1985Ă și în același timp reduc stresul fiziologic
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
SSPT după cum urmează: Re-trăirea evenimentului traumatic, indicată de: Reamintirea intruzivă și stresantă a evenimentului; Flash-uri (sentimentul că evenimetnul reapare în stare de vegheă; Coșmaruri (evenimentul sau alte imagini înfricoșătoare apar frecvent în viseă; Reacții exagerate emoționale și fizice la declanșatori care amintesc persoanei de acel eveniment. Evitarea și amorțeala emoțională indicată de: Activități, locuri, gânduri, sentimente sau conversații legate de traumă; Pierderea interesului; Sentimente de detașare față de alții; Emoții restrictive. Excitație crescută indicată de: Dificultăți de adormire; Iritabilitate sau izbucniri
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ca tehnică de descoperire, în care pacientul poate vorbi de evenimentele traumatice și poate transforma amintirile fragmentate într-o poveste. Inițial pacientul a învățat gestionarea anxietății cu ajutorul hipnozei, folosind ancora locului special și auto-monitorizarea pentru a ajuta la identificarea factorilor declanșatori, după care au fost aplicate diverse abordări hipnoterapeutice. Acestea au inclus regresia, chestionarea ideodinamică, terapia stărilor eului, sugestiile visului posthipnotic și elaborarea hipnotică a visului. În terapia stărilor eului sinele mai vârstnic și mai înțelept a oferit sinelui mai tânăr
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
încununat de succes într-un caz cronic și de lungă durată de SSPT cu trăsături disociative severe și handicapante. Întregul program de tratament a inclus psiho-educația privitoare la SSPT și metode disociative, cognitiv-comportamentale, cu ajutorul hipnozei, pentru „ancorare” și identificarea factorilor declanșatori ai episoadelor disociative. Integrarea amintirilor a fost realizată prin reamintirea hipnotică prin metode non-directive și rezolvarea amintirilor traumatice prin terapia stărilor eului. Unele dintre amintiri au fost recuperate cu ajutorul hipnozei și apoi verificate pentru a vedea dacă sunt adevărate. Sentimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
arată că între vârstă de 6 și 10 ani se pot face 10-12 răceli pe an, iar adulții fac 2-4 răceli pe an. Frigul și îmbrăcămintea necorespunzătoare, respectiv prea subțire, dar și stresul prelungit și predispoziția la alergii sunt factori declanșatori ai virozelor. Boală începe la 2-3 zile de la invazia virusurilor cu: înfundarea nasului sau scurgeri de secreții (câte o dată chiar apă), respirație pe nas, strănut, dureri de gât și cap, uneori tuse și febră. Toate aceste simptome sunt recunoscute de
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de laborator, investigațiile imunologice, radiologice și de imagistică, sofisticate, au un rol deosebit, dar niciodată nu vor putea Înlocui aportul clinicii. Nuanțele durerii (surdă, insuportabilă, „ca o arsură", „ca o tensiune"), ritmul (inflamator, mecanic, mixt), tipul (acut, cronic), iradierea, factorii declanșatori și simptomatologia de acompaniament fac posibilă descifrarea entităților reumatismale generatoare de durere, la adult și la copil. Bolile reumatismale exprimă cea mai largă paletă algică, atât sub raportul mecanismelor fiziopatologice de producere a durerii, cât și sub raportul intensității și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]