940 matches
-
pe care dorește să-i protejeze, atitudine care îl conduce, în mod frecvent, la adoptarea unor comportamente rigide care să-l ajute să-și controleze viața sa și pe cea a celorlalți. Evitarea cognitivă Cum neliniștea este, ea însăși, un declanșator al anxietății și al altor emoții dezagreabile, pacienții încearcă, în același timp, să alunge aceste preocupări cu ajutorul strategiilor de evitare cognitivă, cum ar fi să găsească o distracție, să practice o activitate fizică, să privească mai multe filme pe rând
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mult) și efectul obsesiilor asupra pacientului fac viața socială și familială imposibilă. Problema asociată cel mai frecvent, exceptând o altă tulburare anxioasă, este deci tulburarea de dispoziție. 2. Tehnica comportamentală In timpul primei ședințe, analiza comportamentală permite izolarea: - situațiilor stimul declanșatoare interne sau externe a ritualurilor, - răspunsului emoțional al subiectului (anxietate, depresie, în general), - răspunsului comportamental (ritualuri de spălare, de verificare), - factorilor de menținere a ritualurilor (evitarea, de exemplu). Analiza comportamentală evaluează, de asemenea, relațiile cu anturajul (întărește acesta ritualurile?). Dacă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ascultă în prezența terapeutului pentru a repera apariția unor ritualuri, și o ascultă din nou până la dispariția angoasei, evitând ritualurile interne. Salkovskis și Westbrook preconizează, în plus, ca subiecții cu fobii de impulsie să asculte înregistrarea aflându-se în situația declanșatoare (walkman). Un studiu controlat al lui Freeston și Ladouceur demonstrează faptul că, utilizându-se această tehnică, 55% dintre pacienți nu mai au probleme clinice, 82% sunt în mare măsură ameliorați (mai mult de 50% ameliorare), 95% sunt ameliorați (30% modificare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de vedere emoțional și emoțiile resimțite astfel încât, pe cât posibil, să identifice gândul care îi trece atunci prin minte: este înregistrarea cotidiană a distorsiunilor cognitive a lui Beck numită „cele trei coloane”. Tabel 2. Cele trei coloane ale distorsiunilor cognitive Situație declanșatoare Emoție resimțită Gând automat Seful meu nu mi-a dat atenție toată ziua. Tristețe, descurajare. ”Lucrarea pe care i-am înmânat-o ieri este cu siguranță proastă, este normal, tot ceea ce fac este zero”. Această listă realizată de către pacient pe parcursul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și că ar fi mai bine să pună capăt demersului terapeutic, și chiar vieții sale. Terapeutul îi cere Doamnei B. să-și identifice emoțiile pe care le trăiește. El le validează de mai multe ori și reformulează problema corelând evenimentele declanșatoare cu răspunsurile emoționale și cognitive congruente dispoziției sale. Terapeutul trece în revistă împreună cu Doamna B. competențele însușite în cadrul grupurilor psiho-educaționale pe care aceasta le-a folosit deja și îi sugerează să acumuleze altele asemănătoare. După ce a selecționat două strategii specifice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Grila SECCA este prezentată în capitolele 6, 7, 8, 11 și 14 ale acestei lucrări. Cititorul va găsi acolo exemple privind utilizarea acesteia. Factori declanșatori inițiali, factori istorici de menținere, evenimente precipitante, tratamente precedente. Emoție, credințe, gânduri automate, cogniții. Situație declanșatoare. Cungi, 1996. Cungi, 1996. Modelele propuse de Cottraux și Cungi sunt ilustrate în diferite capitole ale acestei lucrări. Cititorul va găsi acolo utilizarea lor practică în clinică. Fontaine și Ylieff, 1981. Skinner, 1969. Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Vezi capitolul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
În detaliu argumentele pro și contra ale unei probleme pentru cotracararea cu succes a acțiunii regulii consecvenței. În al patrulea capitol autorul face referire la principiul dovezii sociale, care se bazează pe nesiguranța oamenilor În legătură cu propriile acțiuni. Nesiguranța, ca factor declanșator, a fost numită de autor „mâna dreaptă” a principiului dovezii sociale. În momentul În care oamenii devin nesiguri, ei au nevoie să observe acțiunile altora pentru a-și ghida propriile acțiuni. Acesta constituie un prilej pentru ca agenții de influențare să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mimează cooperarea, deoarece povestirea e concepută asemenea unei rachete cu mai multe trepte. Invitat să ajute la desprinderea uneia, cititorul se găsește atras pe o pistă nouă, unde rezolvarea problemei anterioare nu-l ajută aproape deloc. Deși, de regulă, factorul declanșator îl constituie o singură crimă, pe parcurs detectivul poate fi implicat într-o sumedenie de intrigi colaterale. Dar ele nu îngreunează mersul anchetei, acel iter criminis de care vorbesc juriștii, ci acționează asemenea unui diluant: distruge crusta impenetrabilă a enigmei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și la un Radu Albala, un „matein” împătimit. El a funcționat, cu siguranță, și în cazul Poodle Springs. Ar fi greu de susținut că pentru un scriitor obișnuit să încaseze cecuri cu multe cifre admirația pură ar fi putut fi declanșatorul unei proze de o asemenea întindere. Nu cred că i se poate reproșa lui Marlowe, așa cum apare el în paginile lui Robert B. Parker, că ar fi urmat un tratament geriatric - după cum susțin detractorii romanului. E drept că încercările de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a fenomenului, dezvoltate în perioade diferite de timp); - perspectiva istorică (evoluția problemei în istorie și explicațiile cauzale atașate evoluției istorice); - contextul social-politic (influența ideologiei asupra schimbării de perspectivă în definirea violenței domestice); - contextul instituțional (perspectiva specialiștilor asupra violenței domestice); - mecanismul declanșator (etiologia violenței domestice). Definiția dată de Dicționarul enciclopedic al asistenței sociale (Edwards și Hobbes, 1995) este construită pe dimensiunile mai sus menționate, surprinzând dinamica fenomenului atât în ceea ce privește manifestarea violenței, cât și cu referire la răspunsul dat acestui fenomen de diferite
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
negative de peste zi. Posedă, în această măsură, un caracter sănătos, deoarece permite identificarea temerilor și exteriorizarea lor. Dacă angoasele nu au alte cauze, lucrurile se vor opri aici. În schimb, dacă filmul sau cartea nu au fost decât un factor declanșator, și nu cauza, atunci coșmarurile vor deveni recurente, semnificând că angoasa copilului este provocată de altceva, că este mai profundă. Recurența viselor sau a coșmarurilor este întotdeauna dovada nerezolvării unui conflict interior sau a unei angoase profunde. Visurile și coșmarurile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pe care se bazează atitudinea realistă. (M. Mouillaud, J.F. Tetu, 2003, p. 183) Schema canonică a narațiunii poate crea impresia că oricine poate încropi o poveste: Situație inițială (prezentare a locului, a personajelor, a relațiilor dintre ele etc.) - intrigă (nod declanșator) - acțiune de evaluare - deznodământ - situație finală. În realitate, povestitorul are nevoie de un talent deosebit: simț dramatic, putere de evocare etc. Decisiv într-o povestire este momentul fixat între prezentare și intrigă - acumularea de tensiune epică. Cum spuneam, orice narațiune
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
trebuie să știe de la început despre ce este vorba, care este miza anchetei, ce aduce ea nou. Atacul să fie în forță, incitativ și cu primele informații de bază. Bine ar fi ca, în acest caz, atacul să fie narativ, declanșator al curiozității cititorului. Corpul textului este conceput în trepte, din care nu lipsesc: prezentarea faptelor, un mic istoric (deopotrivă cu introducerea actorilor principali), sinteza opiniilor exprimate, stabilirea vinovăției sau a gradului de implicare, concluzia. Totul trebuie să fie clar, dinamic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
atât cea individuală, cât și cea colectivă, nu pot și nu trebuie să se manifeste haotic. Libertatea ca desfășurare și manifestare a modului de a fi al persoanei, este cuprinsă Între două momente: pe de o parte, momentl apariției factorului declanșator reprezentat de voința individului și de sentimentele acestuia care o motivează, iar pe de altă parte, momentul manifestării conștiinței (moraleiă responsabilității care Îi impune „ce trebuie să facă” și „cum trebuie să acționeze”, reprezentând o formă de „cenzură morală” a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau nejustificate, raționale și bine intenționate sau iraționale și absurde. În toate situațiile Însă, „acțiunile psihologice” urmăresc realizarea unui scop pe care individul respectiv Îl consideră util și necesar, mai mult chiar Îl justifică raportându-l fie la o „cauză declanșatoare”, fie În vederea realizării unui „scop (considerat de elă util”. Indiferent Însă de natura lor morală și de intenția care le determină (acte filantropice, acte de răzbunare, acte de suicid sau crimă, acte de eroism, de sacrificiu etc.Ă, toate „acțiunile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
comunitate) evenimentului antecedent (A), determinând instalarea crizei (X). În contextul acestei teorii, factorii determinanți ai crizei rezidă în sistemul-client, valorile și normele socioculturale specifice acestui sistem determinând intensitatea manifestării crizei și potențialul de adaptare al sistemului. Antecedentul A sau evenimentul declanșator poate fi (a) predictibil și așteptat sau (b) impredictibil și neașteptat. Putem astfel distinge două categorii de crize: crizele de dezvoltare - nașterea unui copil, adolescența, pubertatea, criza de la mijlocul vieții, menopauza/andropauza, pensionarea, moartea naturală - și crizele circumstanțiale - nașterea unui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
evenimentului antecedent; d) negocierea - reprezintă momentul în care sunt analizate costurile provocate de criză și potențiale beneficii care ar putea rezulta. Din nou, încercarea de depășire a crizei prin negociere este acut determinată de resursele interioare și de definirea evenimentului declanșator de către cei afectați. Negocierea poate sfârși prin resemnare, situație în care schimbarea nu a fost acceptată, ci asumată; e) adaptarea - reprezintă depășirea situației de criză în mod funcțional și acceptarea schimbărilor necesare. La acest moment, ciclul crizei a fost parcurs
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mai eficientă a acestui obiectiv (Manno, 1992). Actul motor, înainte de a fi realizat în mod efectiv, se bazează pe un proiect inițial, întocmit mintal de către subiect, prin care sunt rememorate principalele momente ale structurii actului motric. Urmează angajarea volițională ca declanșator al efortului fizic și psihic, ce va finaliza acțiunea propusă. Analiza modului în care a fost executat actul motor relevă că între proiectul acțiunii și realizarea lui practică apar unele diferențe, determinate de lipsa de experiență motrică a subiectului, de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
funcțională a unei structuri anatomice. Structura unui exercițiu fizic terapeutic este alcătuită din trei părți: 1) poziția de start și mișcările efectuate în cadrul acestei posturi; 2) tipul de contracție musculară utilizat în cadrul procesului de recuperare (concentrică, excentrică, izometrică); 3) elementele declanșatoare ale unui stimul senzorial, cu scopul de facilitare sau inhibare a răspunsului. Aplicarea exercițiului fizic terapeutic impune respectarea unor principii care asigură eficiența acestuia: a) exercițiul trebuie executat lent, ritmic și fără bruscări; b) să fie asigurate poziții de lucru
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
membrelor inferioare (aspect de salt sau de dans). Cauza este necunoscută, dar se consideră că ar exista o hiperactivitate a sistemelor dopaminergice. Ticurile apar în mod obișnuit între 2 și 10 ani, cu o notă predominantă pentru sexul masculin. Cauzele declanșatoare sunt - după Larousse (2006) - ocazionale și pot fi emoțiile, teama în special, însă pentru autor cauza veritabilă este ereditatea. Boala debutează întotdeauna prin necoordonarea motrică. Mișcările necoordonate, numite „ticuri”, sunt spasme musculare care încep cel mai adesea de la față sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și structurii socio-psihice a personajului Lombroso. În aceeași categorie conceptuală îl putem include și pe povestitorul Ion Creangă, autorul Amintirilor, ce abordează stiluri diferite în funcție de conjunctură și de publicul-țintă. În vreme ce în romanul Amintiri din copilărie adoptă o exprimare degajată, singurul declanșator comic constituindu-se în caracterul amuzant al întâmplărilor amuzante, în basmele sale, dintre care se remarcă Povestea lui Harap-Alb, utilizează tehnica lui Rabelais, prin transformarea situației inițiale grotești în contexte ridicole, ce stârnesc râsul receptorilor. Umorul este componentă esențială a
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
expresia încordată de pe chipul Anrellei. De pe locul din spate, Jefferson Dayles zise sec: - Sunteți chimist, domnule... nu v-am reținut numele. - Craig, răspunse Craig amabil. Lesley Craig. Și continuă: Nu, nu sunt chimist. M-ați putea numi un fel de declanșator universal, vedeți, am descoperit că am o însușire ciudată a minții. Se opri. În oglinda retrovizoare văzu armele scoase de cele două agente de pe bancheta din spate. Vocea lui Jefferson Dayles sună calm: - Continuați, domnule Craig. - Hotărârea mea, zise Craig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
de sarcini și rămâne cu gura căscată la lada cu cireșe până când câte unul din părinți se hotărăște să vină să-l răscumpere pe fiecare copil plătind țăranului cinci lei și luându-i un cornet mediu de cireșe. Întâmplarea devine declanșatorul unei serii de evenimente neașteptate, dar care se dovedesc a fi fost minuțios pregătite dinainte. Între ușile deschise ale unei Dacii se Întinde o sfoară pe care se agață mai multe „mileuri“ croșetate. Cineva Întinde pe iarbă un pled alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
din mâini și din gură. Poate se declanșează, din greșeală, mișcarea. Șocul, aprinderea motorului. În dimineața când începea, în sfârșit, acțiunea, profesorul arăta mai tânăr decât vârsta pretinsă de acte. Încă tânăr arăta fostul profesor, Tolea Voinov, autoselecționat ca momeală, declanșator, încurcă-lume. Young Anatol, în costumația anotimpului juvenil și alert. Sfidarea, sfidarea, professore! Dovada că mai există pentru neputincios, chiar când totul pare strivit, o șansă. Ridic o pietricică mică mică, otrăvită. Poate nimeresc centrul Monstrului. Poate orbesc Ciclopul. Poate îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
peste pahar vreo cinci minute, cu iluzia că atâta apă câtă curgea din robinet în timpul ăsta, exact atâta băgam în mine. În camera de lucru cu urmele Zinei, pot lăsa să treacă ceasuri fără nici un gând, până să găsesc fraza declanșatoare a fluxului memoriei. Pe hârtie pică cu zgomot fărâmituri de păr alb, părul meu din zona frontală pe care cel puțin o dată pe zi mi-l pârlesc, aprinzând țigara de pe ochiul aragazului. Mă trezesc că s-a făcut noapte, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]