662 matches
-
mă cunoaște / [...] Nu mă deschideți, nu mă alintați! Înțelesul meu să iasă tot pe unde a intrat” (Înțelepciune). Prin urmare, glosa Cercuri la Elsinore, constituită în axa de rezistență a volumului, își dezvăluie sensurile deliberat obscure prin comprehensiune hermeneutică și decodare filologică, sugerând folosirea unei chei critice modelate după abordarea călinesciană a Jocului secund: „Îndoit prealiniștitul / Numele l-a scris pe apă, / Cupe pline - asfințitul / Blestemat model să-nceapă; / Dorului pierdut în fieruri / Testament călcat în tropot, / Cântecul s-a rupt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
este cel care nu se oprește numai la informație, ci presupune și o intervenție pe acest suport informațional). e) Modelul comunicațional are ca obiect de studiu participanții la actul de comunicare (emițător-receptor), canalul de comunicare, procesele de codare și de decodare a mesajelor, relațiile dintre repertorii (gradul lor de congruență, depășirea barierelor de comunicare, tipurile și formele de comunicare, comunicarea verbală, dar și comunicarea nonverbală, empatia etc.). f) Modelul câmpului educațional (spațiului de instruire) pornește de la premisa că procesul de predare-învățare
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
posibile socializării "improprii". Manifestate sub forma unor seturi sistematice de idei, ideologiile au un rol explicativ și justificator, servind interesele unor grupuri de conducere în vederea stabilizării societății. Din perspectiva teoriilor critice (neo)marxiste, deconspirarea aspectelor ideologice ale practicilor culturale și decodarea mesajelor ideologice reflectate în discursurile mass-mediei crează condițiile conștientizării relațiilor de forță cu ordinea politică activă. Dominația ideologică și administrativă e supusă criticii și în cadrul teoriei post-colonialiste căreia îi este specifică abordarea diferitelor problematici legate de evenimentele sociale, culturale și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
său, W.J.T. Mitchell ar fi pus în discuție transformarea câmpului vizual din perspectiva realizării faptului că ceea ce ține de spectator (vederea, privirea, practicile observării și supravegherii, plăcerea vizuală) ar putea ridica aceleași probleme ca variatele forme ale lecturii (descifrarea, decodarea, interpretarea) și că experiența vizuală și educația vizuală nu ar putea fi complet explicate după modelul textualității 93. Ca atare, cultura vizuală ar putea fi gândită în termenii unor combinații specifice de semnificații și subiecte particulare și istorice, numite "regimuri
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fi percepute, de codurile care ar prevala în societate și de istoria personală a privitorului. Dubla codare a obiectelor artistice, pe de o parte prin producerea lor, iar pe de altă parte prin contextualizarea lor, determină un proces complex de decodare din partea privitorului. Potrivit lui Stuart Hall, s-ar putea vorbi despre trei poziții pe care le poate lua privitorul în raport cu imaginile și artefactele culturale, respectiv o lectură dominant-hegemonică, în care privitorul nu chestionează poziția hegemonică a mesajului dominant, o lectură negociată
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de dezvoltare a abilităților tehnice și de contemplare a experiențelor artistice. Procesul educațional se dezvoltă, astfel, în direcția informării producției artistice din perspectiva documentării, problematizării și oferirii soluțiilor artistice cu privire la teoriile circumscrise studiilor vizuale, a formării atitudinilor și opiniilor în decodarea și explicarea observațională, analitică (interpretativă, semiotică, culturală), argumentativă, apreciativă, jurisprudențială și teoretică a rezultatelor producției și practicii artistice și a evaluării consecințelor cognitive (inclusiv estetice) și etice (inclusiv educaționale) ale investigării specifice studiilor vizuale. Încurajarea creativității și argumentării ei pe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în semn că „nu”), schimbă semnificația elementelor verbale (Ești foarte inteligent! - intonație, mimică, privire exprimând contrariul). În afară de faptul că reprezintă 90% din semnificațiile transmise în procesul comunicării, elementele paraverbale și nonverbale, care însoțesc mesajul conștient sau inconștient, sunt prioritare în decodarea semnificației. Dacă vorbim cu o persoană care, în timp ce discută cu noi, se uită atentă pe monitorul calculatorului, avem tendința să considerăm că nu ne ascultă, deși verbal ea ne asigură: „Spune, te urmăresc cu cea mai mare atenție!”; dacă ne
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și spontani, dar au o activitate cognitivă superficială. În plan comunicativ, extravertiții se manifestă ca persoane vorbărețe (vorbesc repede, mult, cu pauze scurte), au intensitate vocală ridicată, expresivitate comunicativă, abordează tematici diverse, dar generale și puțin focalizate, au precizie în decodarea mesajelor nonverbale și manifestă tendința de a păstra distanțe mari de interacțiune. Indivizii cu personalitate dominatoare au un nivel ridicat de excitabilitate și tensiune musculară mare în sistemul vocalic, implicându-se puternic în comunicare. În consecință, au un stil interacțional
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și stres cognitiv. Complexitatea cognitivă reflectă capacitățile individului de abstractizare și disociere a stimulilor percepuți, prin operații de analiză, sinteză, categorizare. În plan comunicativ, complexitatea cognitivă se reflectă prin abilități comunicative, tendința indivizilor de a vorbi despre sine, precizie în decodarea semnalelor verbale și nonverbale, afectivitate, adoptarea unor coduri elaborate. Anxietatea și stresul cognitiv sunt emoții negative pe care le trăiește individul când percepe un pericol difuz și neprecizat; în plan social, anxietatea comunicativă se manifestă prin dorința individului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
instituționale, cu reducerea la minim a conversației fatice prin care funcționarul ar putea empatiza cu solicitantul. Mărcile textuale ale empatizării cu interlocutorul sunt încurajările verbale, semnalele fatice, împărtășirea sentimentelor interlocutorului, sprijinul comunicativ acordat acestuia. 2.6.6. Emoția Codarea și decodarea unui mesaj presupune interacțiunea complexă a două: cognitiv și emoțional. Emoția este subiacentă oricărei interacțiuni verbale și joacă un rol decisiv în reglarea relațiilor stabilite între membrii societății. Emoțiile sunt ancorate cultural: pe de o parte, sunt expresia culturii, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evidente între membrii grupului și străinii de grup Discurs orientat spre viitor Discurs orientat spre prezent/trecut Verbalizarea emoției Reținerea sau mascarea emoției DISTANȚĂ MICĂ FAȚĂ DE PUTERE DISTANȚĂ MARE FAȚĂ DE PUTERE Contact vizual intens Contact vizual limitat Lipsa acuității în decodarea elementelor nonverbale Acuitate în decodarea elementelor nonverbale Intensitate vocală Lipsa intensității vocale Cuvântul maschează ierarhiile Cuvântul pune în evidență ierarhiile Strategii ale empatizării cu interlocutorul Strategii ale marcării ierarhiilor Dreptul de a întrerupe interlocutorul Evitarea întreruperilor Asertivitate ridicată Nonasertivitate Promovarea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
străinii de grup Discurs orientat spre viitor Discurs orientat spre prezent/trecut Verbalizarea emoției Reținerea sau mascarea emoției DISTANȚĂ MICĂ FAȚĂ DE PUTERE DISTANȚĂ MARE FAȚĂ DE PUTERE Contact vizual intens Contact vizual limitat Lipsa acuității în decodarea elementelor nonverbale Acuitate în decodarea elementelor nonverbale Intensitate vocală Lipsa intensității vocale Cuvântul maschează ierarhiile Cuvântul pune în evidență ierarhiile Strategii ale empatizării cu interlocutorul Strategii ale marcării ierarhiilor Dreptul de a întrerupe interlocutorul Evitarea întreruperilor Asertivitate ridicată Nonasertivitate Promovarea intensă a opiniilor și drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
autocunoaștere și cunoaștere a celuilalt, capacitatea de a face predicții corecte, deschidere și interes pentru noutate, capacitate de automonitorizare, complexitate cognitivă, abilitatea de a rezolva probleme, sensibilitate interculturală, relaxare socială, sentimente pozitive față de cultura celuilalt, capacitate de empatizare, capacitate de decodare a semnelor nonverbale, flexibilitate comportamentală etc. (vezi Gudykunst, 2003, p. 203). Comunicarea interculturală presupune deci adoptarea unor strategii speciale de interacțiune. Bowe și Fernandez (1996, apud FitzGerald, 2003, p. 172) identifică șase strategii comunicative utile în situații de comunicare interculturală
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
superioritate morală: românii se mândresc cu cultura lor, iar în vorbirea intelectualilor incult are o conotație negativă. Uneori se face opoziția, justificată istoric, om citit, cultivat, deștept/țăran, incult, prost. Dată fiind esența orală a culturii române, în construirea și decodarea semnificației un rol important îi revine contextului. Semnificația se află în context, nu în text. Deseori, pentru interpretarea semnificației interlocutorii detaliază elementele contextului în care s-a produs comunicarea: „și ce a mai spus?”, „și era nervos?”, „cum a spus
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
inteligibilă pentru observatorul atent, dar nu neapărat calificat științific, permițând înțelegerea deosebirilor dintre epoci. Nu este vorba de un exotism facil, de categorizări rigide sau de un "pat al lui Procust" care să producă diferitul cu orice preț. Identificarea și decodarea a ceea ce este specific, a ceea ce se diferențiază de realitatea familiară istoricului de azi și publicului său, trimite întotdeauna la un sistem de reprezentări, valori și practici considerate normale într-o anumită cultură. Specificul este, pe scurt, firescul celuilalt. 238
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu atât mai largi cu cât individul este mai familiarizat cu formele înalte de cultură și le acoperă pe ambele, atât pe cea înaltă cât și pe cea de masă.487 Fiske și Blewitt atrag însă atenția că și pentru decodarea obiectelor culturale "populare" sunt necesare competențe la fel de complexe.488 Cultura de masă nu poate fi nici ea considerată omogenă, ori plasată definitiv în anumite practici culturale (care se pot manifesta în oricare domeniu cultural) și nici nu poate fi univoc
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
specifica faptul că gândirea persoanelor deficiente de auz presupune operare cu imagini generalizate, analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea fiind realizate dominant prin suport vizual, imaginația este reproductivă, memoria este de scurtă durată, vocabularul activ slab dezvoltat, prezintă dificultăți în decodarea semantică<footnote Pufan C. (1982), Elemente de surdopsihologie, Ed. Didactică și Pedagogică, București footnote>. Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
în cazul textelor orale, cât și al celor scrise, s-ar putea explica, cel puțin în parte, prin necunoașterea schemelor textuale prototipice. S. Ehrlich (1985), de exemplu, explică diferențele dintre cititorii lenți și rapizi nu numai prin capacitățile inegale de decodare și/sau stăpânire a temei abordate în textul citit, ci și prin diferențele sensibile de construcție, guvernate de schemele textuale prototipice, a unei reprezentări organizate și ierarhizate a conținutului semantic al textului. Numeroase lucrări despre producția scrisă confirmă rolul unor
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Alți exegeți au propus pentru participiul masculin ® 6∀ϑΞΠΤ< chiar persoana apostolului Pavel (O. Cullmann). Potrivit acestei interpretări, neutrul ar constitui o aluzie la misiunea apostolului de creștinare a tuturor neamurilor (a se vedea Mc. 13,10). Acest tip de decodare a dat naștere și multor soluții extravagante. Amintim aici, cu titlu anecdotic, încercarea lui L. Kreyer, din 1887, de a demonstra că Seneca ar fi „cel care îl oprește” pe Anticrist, identificat în persoana lui Nero. Al doilea tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a impreciziei (vezi 2.3). Semantic, raportarea la referentul-reper presupune o ambiguitate sistematică: clasa stabilită include reperul (de-alde Ion = "Ion și alții ca el") sau îl exclude (de-alde Ion = "alții decât Ion, care sunt ca el"). Intervin, pentru decodare, informații pragmatice: evident, un reper imaginar, fictiv sau noncoocurent referențial cu categoria invocată, permite doar interpretarea exclusivă. Reperele exprimate prin pronume (eu, voi, acesta etc.) sunt cele mai ambigue și mai dependente de context. Utilizarea clasificatoare, una dintre valorile de
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
care să excludă reperele. Ambiguitatea se produce aici ca oscilație între o lectură de includere (alde X, Y, Z = "X, Y, Z și alții ca ei") și una limitativă (alde X, Y, Z = "clasa formată din X, Y, Z"). Pentru decodare sunt necesare și în acest caz informații pragmatice, contextuale. Aproape jumătate (4) din cele 9 atestări ale lui alde în corpusul de bază al cercetării (CLRA) aparțin acestui tip: De la Ceaușescu la Saddam, de la Mahmoud Ahmadinejad, președintele Iranului (...), și până la
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Morris G.M., „Crying, weeping or tearfulness in British and Israeli adults”, în British Journal of Psychology, nr. 87, 1996, p. 479-505. Cine se pricepe mai bine să identifice emoțiile pe chipuri: bărbatul sau femeia? Diferența dintre sexe în viteza de decodare a emoțiilor de pe chipuri Atunci când vă uitați în jur, atenția vă este atrasă în mod firesc de tot ceea ce este amenințător. La fel, cum vă uitați la stânga și la dreapta înainte de a traversa o stradă pentru a evita un accident
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
anumite tipuri de operațiuni mai performante decât altele?; Identificarea motivațiilor economice care stau la baza realizării operațiunilor de fuziuni și achiziții, mai exact a factorilor macroeconomici care influențează activitatea de fuziuni și achiziții și a determinanților microeconomici ai acestor operațiuni; „Decodarea” mecanismului de realizare a operațiunilor de fuziuni și achiziții, prin prezentarea etapelor-cheie, precum și a importanței fiecărei etape În reușita acestor operațiuni; Analiza evoluției activității de fuziuni și achiziții la nivel european, printr-o abordare cronologică a acesteia; Analiza activității de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de cursă lungă (Des)cântul ivirii pe lume și jocurile na(ta)ționale ale viitorului jArgonaut de Bach-Louis. O ficțiune freudo-lacanistă .69 1. Imersiune în apele unor fărâme de jurnal pentru (a)uzul psihaunautelor moro(n)izate 72 2. O deCODAre pentru JargoNău(l)cile (hex)agonizate cu ordin de la Revizori 81 3. Narcis, istmul Revizorilor și hățișurile pla(i)urilor din cuvintele alogene 88 4. Pidosnica oglindă a țesătoarelor de tapiserii socializde sau dincolo de text(ură) și psihocrație 93 5
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
scenă originară nu apare în Lexiconul Căjvănimii, unde rostitorul este redus la imaginea unui farsoruu. Et pour cause (adică pe bună dreptate): respectivul îi luase lui Luca șansa ne-nașterii, îl făcuse să rateze desăvârșirea din perspectiva cioraniană. 2. O deCODAre pentru JargoNău(l)cile (hex)agonizate cu ordin de la Revizori Dacă ne oprim la aceste prime pasaje ale denudării publice a lui Elpi (nu întrutotul străine ca spirit, nu însă ca actualizare de cioburile de memorie ale lui Baudelaire 69
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]