356 matches
-
cu imagini, fiind un instrument al gândirii și prezintă trei caracteristici principale care îi dau și specificitatea: delimitarea spațială - gestul fiind executat într-un spațiu geometric bine definit; delimitarea vizuală - gestul fiind necesar a fi văzut pentru a putea fi decodificat; delimitare manuală - gestul fiind creat de mâinile care „articulează” cuvinte imagine. Avantajele utilizării acestui tip de limbaj ca formă de comunicare sunt: răspunde nevoilor concrete de comunicare a comunității deficienților de auz, contribuind la dezvoltarea acesteia; este „oferta” cea mai
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
serie de implicații cu mult mai complexe în planul înțelegerii și ulterior, a redării interpretative. Astfel, măsura tălmăcirii acestor semne, ce dețin un înalt grad de imprecizie în ceea ce privește limitele de referință, depinde în mod imperios de capacitatea interpretului de a decodifica conținutul semnificațiilor acestora. Referitor la o asemenea circumstanță, se recomandă adesea recursul la o valoare estetică corespondentă conținutului intenționat comunicării, principiul adecvării fiind astfel una dintre condițiile fundamentale în demersul soluționării. Pe de altă parte, se observă rolul esențial ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la sexualitate și reproducere ca „nedemne” de înalta cauză a educației socialiste. Cele mai multe femei care au mărturisit despre avorturi au mărturisit și faptul că nu aveau cea mai elementară educație reproductivă. Gail Kligman nu ne acuză. Dimpotrivă, ea încearcă să decodifice mecanismele sociale prin care am ajuns victime colaboraționiste ale unui sistem care ne-a pătruns până la nivelul controlului uterin, mecanismele care ne-au făcut duplicitari și complici. Mai mult, ea găsește și partea noastră sublimă de riscare a libertății și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cultură și limbă, pentru că limbajul este implicat în transmiterea mesajelor culturale, dar și modelează felul de a gândi, atitudinile și speranțele. Desigur, sunt produse culturale, precum muzica, pictura, dansul, arhitectura care au limbaje proprii universale, cuvintele folosite uneori pentru a decodifica semnificațiile lor pot obstrucționa emoțiile și trăirile pe care creatorii lor au dorit să le declanșeze. Mai mult, după părerea mea, limbajul actual al tehnicii informaționale, pe lângă avantajele satisfacerii facile a interculturalității, poate simplifica atât de mult limbajul devenit universal
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
realiza la nivel ideatic, verbal, nonverbal, comportamental, fizic, obiectual, organizațional."34 Comunicarea interculturală mai poate fi definită ca "abilitatea de a comunica verbal și nonverbal cu indivizi din alte culturi astfel încât toți indivizii participanți la comunicare să codifice și să decodifice mesajele comunicate și să evite pe cât posibil interpretările și evaluările eronate."35 Comunicarea dintre culturi este dificilă dacă avem în vedere elementele ei componente. Cultura este reprezentată ca un iceberg, partea vizibilă fiind determinată de limba, arhitectura etc., iar partea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sensul atribuit cuvintelor aceluiași vocabular diferă de la un interlocutor la altul, sau de la o cultură la alta. Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului limbaj, adică nu "aude" decât ceea ce gândește el însuși, nu ceea ce gândește interlocutorul său (disonanța cognitivă); b. în plan psihologic intervine disconfortul psihic, și uneori, starea de exasperare de unde și tendința de evitare a contactelor cu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
asuma sacrificii pecuniare, de efort și de timp, să-și agonisească o remarcabilă bibliotecă personală de specialitate și să- și lărgească permanent orizontul cognitiv prin lecturi variate, depășind cu mult cerințele atribuțiilor de la catedră. Fire iscoditoare și pasionată de a decodifica sensul veridic al realităților lumii revolute, Ion Cernat s-a simțit adesea derutat de colportarea în istoriografia națională a unor interpretări nebuloase sau neconvingătoare, de îndelunga perpetuare a aspectelor controversate, de ignorarea anumitor teme nelipsite de relevanță etc. Aceste considerente
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu imagini, fiind un instrument al gândirii și prezintă trei caracteristici principale care îi dau și specificitatea: - delimitarea spațială - gestul fiind executat într-un spațiu geometric bine definit; - delimitarea vizuală - gestul fiind necesar a fi văzut pentru a putea fi decodificat; - delimitare manuală - gestul fiind creat de mâinile care „articulează” cuvinte imagine.Avantajele utilizării acestui tip de limbaj ca formă de comunicare sunt: - răspunde nevoilor concrete de comunicare a comunității deficienților de auz, contribuind la dezvoltarea acesteia; - este „oferta” cea mai
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
care le-ai auzit la adresa filmelor? Sau cele mai bizare? Există unele deplasate. N-am să dau nume, neapărat, dar am să spun un lucru: după apariția Becului, undeva într-un articol pe Internet, apare un băiat foarte sincer care decodifică filmul... Cred că ți-a plăcut chestia asta... E cea mai adecvată reacție la așa un film. Da, da, mă laudă și-mi găsește simboluri la care niciodată nu m-am gândit, și nu-s două, e o pagină întreagă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
repede când să avanseze sau când să se retragă, când să vorbească sau când să asculte, când să întrebe sau când să tacă etc., toate aceste exprimări personale presupunând de fapt deținerea unui limbaj gestual adecvat situației. De cele mai multe ori, decodificând numai un gest autonom al unei persoane ne putem înșela asupra semnificației acestuia și asupra atitudinii exprimate, de aceea recomandăm surprinderea sensului acestuia în combinație cu alte gesturi (constituind un limbaj gestual) sau în funcție de contextul în care are loc interacțiunea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
implică întotdeauna diferențe, care sunt subliniate de posibilitatea apariției unor ,,stigmate" de orice fel, stângăcii sau accentuarea unor gesturi patologice (ticuri), care trebuie gestionate. Accepțiunea socială accentuează faptul că gesturile au un rol important în interacțiunile umane, fiind codificate și decodificate social. Pentru a surprinde spectacularitatea gestualității, cele mai indicate împrejurări sunt acelea care reunesc actorii sociali, de la aniversări onomastice, sărbători cu datini și tradiții, până la aglomerațiile din magazine, piețe, mijloace de transport în comun și alte locuri publice. În aceste
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
puțin verbale decât culturile nord-europene, dar nu atât de implicite precum cele mai multe culturi asiatice. Limbajul gestual are o importanță mai mare în culturile nonverbale decât în cele verbale 65. De fapt, în culturile nonverbale, oamenii învață să codifice și să decodifice gesturile mult mai bine și mai repede, deoarece sunt învățați de mici să comunice afectiv, să asculte și să observe limbajul corpului, să empatizeze și să-i respecte pe ceilalți. Prin urmare, potrivit acestei accepțiuni, gestul este o moștenire culturală
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
într-un laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii psihopedagogice, antrenamentului și experienței didactice, automotivării și autoevaluării permanente, precum și dezvoltării competenței nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile cotidiene"75. De cele mai multe ori, competența nonverbală a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorului spre elevul solicitat să răspundă poate să transmită implicarea și considerația față de acesta, așa cum depărtarea poate indica superioritatea sau diminuarea interesului. Pe de altă parte, unele rezultate ale cercetărilor de psihologie socială ne atrag atenția asupra faptului că elevul decodifică mesajele profesorului într-o manieră personală, conform structurii de personalitate, particularităților de vârstă și de gen, experiențelor acumulate, puterii de înțelegere a lucrurilor și de concentrare a atenției, stilului și ritmului de învățare etc. Mai mult decât atât, acesta poate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scopul urmărit; • particularitățile receptorului (vârsta, genul, personalitatea, nivelul de pregătire, mediul de proveninență, rolul și statutul); • contextul socio-cultural; • limitările spațiale și temporale etc. Considerăm că un gest devine pragmatic eficient numai atunci când emițătorul se gândește la posibilitățile receptorului de a decodifica sensul dorit și îl codează ținând cont de acest aspect. În caz contrar se instituie un ,,limbaj al orbilor sau surzilor" care duce la neînțelegerea, deformarea sau nesesizarea intenției emițătorului. În concluzie, analiza pragmatică insistă asupra funcției comunicative, acționale a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
parametrii prozodici (ritmul vorbirii, accentul, rima, măsura). Aceștia merită să fie conștientizați pentru că pot schimba într-un anume context sau în funcție de context întreaga construcție de sensuri și semnificații transmise verbal. De exemplu, enunțul ,,Acest elev este supradotatul clasei" poate fi decodificat ca o apreciere, constatare, uimire, ironie la adresa elevului în funcție de elementele paraverbale care acompaniază limbajul verbal. Printre nemulțumirile studenților legate de parametrii paraverbali ai discursului didactic menționăm: • neutilizarea unui ton adecvat în prezentarea materialului: Tonul vocii mă determină să nu mai
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și elevii reprezintă constructe ale profesorului. Eficiența comunicării didactice nu poate fi atinsă dacă ne limităm la perspectiva emițătorului (profesorului), întrucât depinde de implicarea personală a receptorului (elevului) și de nevoia lui de cunoaștere. Elevul, subiect activ în propria formare, decodifică mesajele educative într-o manieră personală, conform particularităților individuale și influențelor din mediul școlar, familial, social. Prin urmare, profesorul trebuie să țină cont de faptul că noua generație de elevi adoptă trăsături specifice timpului istorico-socio-economic căruia îi aparțin: • tendința construirii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contactul vizual și decodificarea limbajului verbal sunt întrerupte de către un elev care se joacă cu un obiect în timp ce profesorul oferă explicații); • induc în eroare (de exemplu, gestul ridicării umerilor de către un elev amorțit din cauza poziției în bancă poate să fie decodificat de profesor ca o manifestare a neînțelegerii mesajelor transmise); • sporesc redundanța comunicării (de exemplu, abundența gesturilor ilustrative); • perturbă atenția (gesturile personale excesive ale unui profesor ștergerea lentilelor ochelarilor, manipularea mărgelelor, păstrarea mâinilor în buzunare, fluturarea părului etc. pot conduce la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
suportive și exprimă aprobarea, acceptarea, înțelegerea celor spuse; d) înălțarea capului: transmite siguranță de sine, sentimentul propriei valori, capacitatea de a acționa; e) mișcarea capului spre spate și în sus: arată deconectare, stare de visare, dorință de detașare (dacă profesorul decodifică acest gest la elevi în timp ce predă, înseamnă că trebuie să schimbe strategia didactică); f) înclinarea laterală a capului: spre umărul drept transmite simpatie, spre umărul stâng, exprimă scepticism, o atitudine critică; g) legănarea capului: poate exprima atât acordul, cât și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un picior, deplasarea de pe un picior pe altul etc.). Picioarele pot fi considerate facilitatori ilustrativi ai noțiunilor, ideilor, ritmurilor sau proceselor, deși nu au aceeași capacitate de a transmite mesaje ca mâinile. Profesorul poate evalua elevii în legătură cu stăpânirea cunoștințelor și decodificând poziția picioarelor: dacă își repartizează greutatea corpului pe ambele picioare cu o ușoară distanță între ele, atunci sunt încrezători în propriile forțe. Observând poziția picioarelor elevilor în timpul examenelor, se constată că unii dintre ei încrucișează gleznele, gest ce exprimă reprimarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și o parakinezică, deoarece gesturile au intensitate, ritm, durată, amplitudine, formă, expresivitate care se integrează contextelor sociale și psihologice 135. Kinezica este o știință recentă cu o vârstă de doar câteva decenii, care nu dispune de formule magice care să decodifice limbajul trupului, respectiv limbajul gestual, într-o manieră precisă și riguroasă, dar ne ajută să devenim mai conștienți de semnificațiile acestuia. Registrul gesticii cuprinde mișcări ale trupului întreg și ale componentelor sale, ca și felul cuiva de a reacționa atunci când
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
program are în vedere îndeplinirea următoarelor obiective: • conștientizarea impactului gesturilor în optimizarea comunicării didactice; • utilizarea modalităților de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică; • precizarea tipurilor de gesturi specifice comunicării didactice în funcție de mai multe criterii; • dezvoltarea competenței de a codifica și decodifica cât mai corect gesturile elevilor; • evitarea efectelor produse de incongruența dintre gesturi și cuvinte; • înțelegerea rolului funcțiilor și disfuncțiilor gesturilor în actul educațional; • captarea atenției elevilor cu ajutorul registrului gestual; • stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor cu ajutorul gesturilor; asigurarea unei congruențe între
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (învățarea și utilizarea mijloacelor de comunicare necesare interrelaționării cu elevii surzi sau hipoacuzici: limbajul mimico-gestual<footnote Limbaj mimico- gestual-ansamblu de gesturi prin care se decodifică cuvinte, litere și stări de spirit. footnote>, sistemul dactil<footnote Sistemul dactil-sistem de semne manuale, realizate cu ajutorul unei singure mâini, corespunzătoare celor treizeci de litere din limbajul verbal. footnote>sau alfabetul dactilologic și labiolectura<footnote Labiolectura-proces de descifrare a limbajului
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
-și exprima ideile sau sentimentele care, altfel, ar fi rămas ascunse. Încurajând răspunsurile, tăcerea se dovedește a fi un puternic instrument de comunicare. Comunicarea nonverbală este un cumul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte și care pot fi decodificate, creând Înțelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, Înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. A. Mehrabian si M. Weiner au fost primii care au studiat limbajele nonverbale și au constatat că proporția În care folosim limbajul verbal și limbajele
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (învățarea și utilizarea mijloacelor de comunicare necesare interrelaționării cu elevii surzi sau hipoacuzici: limbajul mimico-gestual<footnote Limbaj mimico- gestual-ansamblu de gesturi prin care se decodifică cuvinte, litere și stări de spirit. footnote>, sistemul dactil<footnote Sistemul dactil-sistem de semne manuale, realizate cu ajutorul unei singure mâini, corespunzătoare celor treizeci de litere din limbajul verbal. footnote>sau alfabetul dactilologic și labiolectura<footnote Labiolectura-proces de descifrare a limbajului
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]