391 matches
-
În 1964 organismul internațional de profil și-a revizuit sfera de studiu, la îndemnul prof. Walter Wiora, mare personalitate a timpului: până atunci cercetările se limitau la tradițiile vii, fără să încerce să descopere rădăcinile lor așa cum pot fi ele decriptate din documente (de epocă, iconografie, înregistrări vechi etc.) Și tot atunci au fost inițiate Grupele de studiu axate pe câte un domeniu circumscris; într-o componentă mai restrânsă de circa 30-40 de persoane ele sunt prielnice pentru discuții mai degajate
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
a materialelor și a tehnicilor -, Gheorghe Marcu își împinge interlocutorul către extremele formelor de percepție; cînd îi solicită complicitatea într-un teritoriu reconfortant și ludic, relaxîndu-i privirea și detensionîndu-i gîndirea, cînd îl așază în stare de criză, obligîndu-l să-i decripteze intențiile și strategiile ascunse. Această ambiguitate a percepției, această oscilație între confort și crispare, se sprijină, în subteran, pe ambiguitatea mai adîncă a lucrărilor înseși. Cîinele, de pildă, care potențial este o metaforă duală, a loialității și a agresivității, a
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
sfârșitul lumii nu va veni pe 21 decembrie 2012, că nimic special nu se va întâmpla. Câțiva dintre ei cred totuși că atunci vom fi vizitați de extratereștri. Cel puțin asta susțin câțiva specialiști care de decenii întregi încearcă să decripteze mesaje venite, potrivit lor, de pe planete aflate în afara sistemului nostru solar. Ei spun că aproximativ 30 de mesaje au fost transmise către Pământ de extrateresștrii, unul dintre acestea fiind o înregistrare din 1977. Emisia postului ITN a fost "bruiata" de
21 decembrie 2012: Vine sfârșitul lumii sau vin extratereștrii? () [Corola-journal/Journalistic/65531_a_66856]
-
monografiei călinesciene. Trecând acum de la scrisoarea lui Gheorghe Macarie la notele ediției, cititorul implicat în relația dintre document și operă, are prilejul să constate cum o scrisoare incifrată, adresată de Ion Creangă lui Iacob Negruzzi în martie 1877, a fost decriptată de G. Călinescu, venind să confirme presupunerile lui Dumitru Furtună. Acesta scria în "Făt Frumos" din 1926, " S-ar putea totuși ca cineva din contemporani să dezlege taina acestei scrisori de caracter politic." Iar nota ediției să aducă lămuritoarea informație
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
fiecare an, e același lucru. O dată cu vara, vine o perioadă goală a actualității în care nu se întâmplă nimic. Cu consecința că evenimentul cel mai neînsemnat capătă o importanță fără măsură. Simplul fapt că massmedia au crezut de cuviință să decripteze non-vacanța puterii din fruntea statului - primul-ministru revenit din vacanță ca să preia ștafeta de la președintele plecat într-un orășel din periferia pariziană - e suficient să explice amploarea fenomenului.” Faptul că în marea Franță mass-media se comportă ca și în mica Românie
Și la alții ca la noi () [Corola-journal/Journalistic/3259_a_4584]
-
vorbește poetul poate fi divinitatea sau însuși universul cuprins de somn: „Șirul de bărbați îmi populează/ un umăr. Șirul de femei/ alt umăr.//...// Bat din aripi și dorm/ aici,/ înlăuntrul desăvîrșit/ care începe cu sine și se sfîrșește cu sine...”. Decriptînd această elegie stănesciană, gîndul ne duce la celebrul vers al lui Eminescu „și somnul morții e viața lumii-ntregi.” Desigur, în cazul lui Nichita Stănescu somnul morții are alte conotații. Nu zăbovim asupra lor, tocmai pentru a nu da naștere
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
Ionuț Pascu, a cărui rezonanță vocală, remarcabilă prin nativitate și prin educație muzicală, adâncește profunzimea lecției de viață pe care un copil a primit-o în timpul secetei de după al doilea război mondial. Bagheta dirijorului Cristian Brâncuși conduce întreg ansamblul orchestral, decriptând o partitură de o sfâșitoare simbolistică, construită prin sinergia prozodiei versului susținută de către vocea solistului și de Orchestra de Cameră Radio. Concertul pentru flaut și orchestră, op.71 (1994), este o lucrare dedicată solistului Ion Bogdan Ștefănescu. Genul concertistic este
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
interesează - o spune chiar Borges) numai dacă realitatea pe care se pliază ar fi ea însăși autentică. Lucru însă perfect iluzoriu, ne atrage atenția Borges. Povestirile lui sugerează, dar nu sunt decât jocuri de oglinzi, castele de nisip. Simbolul poate decripta ceva, poate sugera o pistă de interpretare, dar poate afirma în același timp și imposibilitatea denotației. Din aceste motive, cel mai reușit labirint al lui Borges are la baza lui, ca principiu, tocmai structura psihologică umană a cititorului care nu
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
cu ceea ce își comunică ele într-un anumit cîmp semantic. Mi se pare că, în acest text, autorul său trăiește el însuși o stare de grație. În raport cu propriul scris, cu propria experiență. Decodînd sensurile poveștilor Mihaelei Marin, George Banu își decriptează propriile voluptăți în a privi și a se privi. Ca și un fotograf, foarte prezent și foarte absent în actul "supravegherii", al creației sale, și scriitorul George Banu este scufundat în căutarea eu-lui, în liniștea acestei experiențe singulare, după ce a
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
un candidat care să tragă după sine CDR-ul în varianta restrînsă. Un moment în care ar fi putut aduce voturi și PNL-ului, aflat în căutarea unui candidat la președinție redutabil prin negocierile cu APR. Surse de la Cotroceni au decriptat anunțul președintelui Constantinescu drept o încercare de a lăsa în ofsaid pe ceilalți contracandidați anunțați și de a face culoar unui candidat cu șanse reale de a duce România înainte pe calea reformei. Numele celui pe care l-ar prefera
Combinații fără Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16920_a_18245]
-
adnotare a scrisorilor lui Mateiu, Barbu Cioculescu vede în amicul Montesquieu o parte a prototipului celui din urmă dintre Măgureni? De la același Bogdan-Pitești și de la metresa lui polonă, A.K., pornește secvența următoare a Investigațiilor lui Ion Vianu, în care, decriptând convenabil trei surse, cu instrumente fin psihanalitice, eseistul vede, în rodnicul - istoricește - an 1916, engrama unei crime neînfăptuite. Cartea de căpătâi a adolescentului Mateiu, Arivistul lui Félicien Champsaur are în centru, după tipicul melodramatic de sfârșit de secol al XIX
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
în sens moral vreau să vorbesc în rândurile de mai jos. Las altora bucuria de a investiga sinusoidele de destin ale Mariei Banuș. (Care n-au fost puține). Constat însă că aceste Însemnări... nu sunt de mare ajutor pentru a decripta cedările și, mai apoi, frustrările de ordin politic ale poetei. Paginile de jurnal încep la umbra unei adolescente „în floare”, de paisprezece ani, preocupată excesiv de propriul outfit și de ideea (vagă) de a scrie, și sfârșesc târziu, în 1999, când
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
spune spre impresionarea spăimoasă a celor trei nepoți ce-i are în grijă - răspunde bățos: "Pardon cu capul spart!", iar expresia parcimoniei este, invariabil, " Na coltucul babei!" (=nimic). Cioculescu va apela ulterior la Ionescu-Gion, Tiktin și P. Ispirescu pentru a decripta etimologic și semantic "moftul" aprigei bunici. Și fiindcă aproape întreg numărul de acum două săptămîni al revistei noastre stă tot sub semnul Centenarului lui Șerban Cioculescu, de la "editorial" la "inedite", iată cum duhul din lampa lui Aladin s-a întrupat
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
influențele biblice aplicate inclusiv în soluțiile militare ale voievodului. Lectura avizată a textelor istorico-fantaste din epocă, situate între Biblie și Alexandria, între fragmente de romane cavalerești și folclorul băștinaș, între textele eroice despre viteji sau voinici (feudali războinici, de elită), decriptează un model eroic ștefanian: vitejia și impetuozitatea au fost principalele calități ale principelui moldav, iar nu etica ori morala cavalerească; iar dacă vitejiei impetuoase i s-a adăugat emblema de uns al lui Dumnezeu, a fost aproape firesc ca Ștefan
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
pe care Vinea le oferise întâi Gazetei Literare, dar fuseseră supuse acolo unei lungi așteptări și apoi refuzate. Cine erau, în realitate, "tannenbaumii" și "pociumbii" de care amintiți în textul versificat? Erau, e adevărat, termeni cifrați, pot să vi-i decriptez. "Tannenbaumii" o desemnau pe Constanța Crăciun (fosta mea colegă de facultate) și ajutoarele sale de la Ministerul Artelor, care a devenit pe urmă Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Iar "pociumbii" erau Zaharia Stancu și Paul Georgescu, conducătorii Gazetei Literare. Să mă
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
fie complet dezorientată în împrejurările de fiecare zi. Îmi amintesc de o seară din 1956 când nu știu ce întâmplare care dăduse peste ea o derutase, iar Paul mi-a zis: " Dacă ar fi citit aceeași situație într-un roman, ar fi decriptat-o până la ultima nuanță, dar acum c-o trăiește, e năucită." Firește, Dina Georgescu, care avea o bună cunoaștere de sine, era conștientă de această inaptitudine în fața realului și o răscumpăra mutându-se în cărți. Mai ales că în universul
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
dar avea o poftă nebună să facă bășcălie de ei și, Slavă Domnului, prilejuri se găseau destule. Pe milițieni îi făcea analfabeți, pe Ceaușescu țigan pentru că, explica el etimologia numelui, Ceaușescu venea de la ceauș, și pe urmă cum puteam noi decripta titlul cărții lui ultime "Margareta, poetul și administratorul"? Cine altul era administratorul, decît acel element de care ne disociam cu repulsie sau cu care uneori ne identificam neputincioși în zbaterea noastră de a ne păstra frumusețea, iubirea și libertatea imaculate
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
în sine un Pygmalion, un constructor de frumusețe; experiența supremă este degustată prin intermediul tânărului Antinous: nu este vorba, însă, despre o simplă relație de invertire, ci de iluminarea pe care o aduce frumusețea. Antinous ( Anti-Nous, adică Anti-Spirit, după cum i-a decriptat și speculat numele un scriitor clujean) nu era la început nici cult, nici rafinat, dar desăvârșirea sa fizică se dovedise a fi aceea a unei statui sculptate de Fidias. Frumusețea sa trupească l-a făcut, însă, pe împărat să inițieze
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
alții din gruparea „Cercului literar” din Sibiul anilor 1940, care vor semna și ei angajamente, sau cu ale altora, mai puțin apropiați, ca Radu Enescu sau Adrian Marino. Un informator, neidentificat în teză, cu siguranță scriitor sau critic, și care decriptează, cu o erudiție care trebuie să-i fi făcut mat pe securiști, câteva poezii în stil esopic ale lui Doinaș, semnează Gabriel Seranin. După părerea doctorandului meu, pe care o împărtășesc, au existat mai multe motive care l-au determinat
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
unei penitențe timpurii, resimțite, deocamdată, mai curînd ca o ruptură de nivel: "în pace requiescat!" (Poe. The Cask... 35)3. Glasul implorator al lui Fortunato este astfel "încriptat" pentru decenii, pînă cînd naratorul însuși, prin confesiune, dezvăluie modelul crimei perfecte, "decriptînd" faptele, nu însă și semnificația răzbunării sale, rămasă într-o suspensie tipic romantică. II. Meta-textul și de-criptarea Care este rațiunea acestei încriptări? Grupînd detaliile simbolice, foarte criptic expuse de către naratorul lui Poe, se pot stabili două seturi posibile de
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
atît ansamblul unei scrieri de ficțiune, cît și măruntele ei componente: cuvintele, expresiile, propozițiile". Antoaneta Olteanu, care ne-a mediat cunoașterea unor excepționali scriitori ruși contemporani - Erofeev, Kurkov, Sorokin - e și ea universitară, specialistă în domeniu, ceea ce o ajută să decripteze cititorului român, prin note de subsol și corecta selectare a stilurilor, referirile pe care acești scriitori le fac la realități necunoscute nouă: "E greu să traduci cum se cuvine, să fii la curent nu numai cu formele colocviale ale limbii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
stilurilor, referirile pe care acești scriitori le fac la realități necunoscute nouă: "E greu să traduci cum se cuvine, să fii la curent nu numai cu formele colocviale ale limbii străine, să stăpînești cu acuratețe registrele stilistice, dar și să decriptezi jocurile de cuvinte ale scriitorului. Poate nu în ultimul rînd trebuie cunoscut și fenomenul literar în general, deoarece literatura de astăzi nu mai este deloc , și e nevoie de buna credință și mai ales de buna cunoaștere a fenomenului de către
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
a trecut peste rațiune la fel de ușor cum o făcuseră Keats sau chiar Rimbaud. În loc de așa ceva, a experimentat lumea exterioară ca pădure de (cel mai adesea indescifrabile) simboluri, un desiș înspăimântător care provoca paranoia. O parte din aceste simboluri au fost decriptate și făcute utilizabile de către contemporanii săi: Louis Daguerre, de exemplu, a găsit un mod de a reprezenta și reproduce lumea vizibilă; Louis Pasteur s-a uitat fără a clipi prin microscop și a descoperit mici monștri la lucru în orice
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
de azi și e foarte greu să se restituie fiecăruia drepturile sale. Spectacolul acestei contradicții lasă o umbră pe ideea europeană. O umbră obiectivă, nu lirică. Să înaintăm pe calea ce trebuia să ne permită să deslușim, să depistăm, să decriptăm, anumite elemente, forme și acte, anumite figuri active ce caracterizau Europa secolului al XIX-lea și care s-au prelungit și se prelungesc pînă azi și care în același timp complică, bruiază, tulbură, vederea, dar totodată permit analize de fond
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
asta iubesc! Pentru asta n-ai nevoie nici de minte, nici de logică, trebuie să iubești din adâncul ființei tale, cu tot sufletul tău, cu primele tale forțe fragede de copil, să iubești ”. Iată una dintre sursele posibile ale candorii, decriptate de omul superior care este Ivan Karamazov și îngânate de fratele lui angelic, grăbit să-i confirme schilleriana năzuință: „Tu vrei să iubești din profunzime, din interior, ai spus-o minunat și mă bucur că ai atâta dragoste de viață
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]