848 matches
-
și ignoranța este păcatul și patima ipocriziei, a fățărniciei sau a vicleniei, conform căruia: una gândim, alta zicem și cu totul alta facem ori săvârșim!... Suntem foarte puternic afectați, înșelați sau amăgiți de această cursă și capcană a duplicității, a dedublării care, din păcate, mai devreme sau mai târziu ne va duce la o amarnică dezamăgire, la necazuri și suferințe atât pentru noi înșine cât și pentru ceilalți frați ai noștri!... Constatăm faptul că acest păcat a cuprins pe foarte multă
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
lumina se arată începe dragostea să lucreze. Dialogurile din această carte luate în perioada anilor 2002-2011, ne dezvăluie diversitatea în unitate a opiniilor celor intervievați. Felul subtil de conducere al dialogului realizat de către autor, face ca textele să devină o dedublare a intuiției cunoașterii, iar hermeneutica o deghizare a analizei vieții culturale de la noi. Scenariul interviurilor ascunde, prin urmare, o schemă ontologică, precum scoica poartă în sine perla. Florian Aaron, scria în decembrie 1837 că ” Omul dorește să cunoască orice aflare
INTERVIUL CA DESTĂINUIRE AUTOREFLEXIVĂ ŞI LECŢIE DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356934_a_358263]
-
care i-a unit peste cele opt veacuri distanță. Atemporal și mistuitor. Fenomenul a ținut mai puțin de o secundă. Reverberație a unei magii venite dintr-o altă lume. O lume mai rea, sau mai bună”. Și pe acest fond, dedublarea personajului este inevitabilă. Se simte altcineva, o străină în propriul trup. În chip cu totul bizar, acum înflorește în ea și sentimental iubirii, indus tot de fabulațiile sale: Sigur nu mai este sloiul de gheață, frigida de care au fugit
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
estetice ale râsului sarcastic amintesc de Baudelaire, el fiind expresia unui sentiment contradictoriu inspirând un hedonism ce aduce în prim-plan cinismul și dureroasa luciditate. În acest context, volens nolens, râsul amar al eroului bacovian provine din starea de lucidă dedublare psihologică, pe de o parte plăcerea care pasează, pe de altă parte simptomul unei slăbiciuni în fața neantului. Subiectivitatea pură a fericirii ce-i exprimă hedonismul nu-l împiedică pe poet să exclame de plăcere: "Hau!... Hau!.. depărtat sub stele-nghețate
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
alocuri de fire scurte de păr, cum saltă pe clapele albe și negre alternativ, cum îți închizi și deschizi ochii în febra interpretării, simt că zborul tău se încremenește în al meu dar te las să-ți cânți emoția și dedublarea, te ajut prin tăcerea mea să te înființezi, să te descarci, să-mi vezi silueta și gândurile în norii jucăuși, gesturile febrile, ascunse după șemineu în jocul luminilor... dar tu cânți pătruns de muzica interioară. Ridic sticla de bere la
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
lor teorii și demonstrații, încercând să explice evenimentele unice petrecute în preajma Observatorului meu. Dar mi-am dat seama, autorii acestor prezentări nu se apropiau nici pe departe de o explicare plauzibilă a legăturii între apariția misterioasei nave cosmice și fenomenul dedublării stelei albastre. După câteva prezentări suficient de academice, îmi veni și mie rândul să-mi prezint lucrarea. Adelina mi-a strâns mâna și mi-a urat succes. Chiar și asistența din sală a început să aplaude, știindu-mă toți, desigur
PENULTIMUL EPISOD) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370893_a_372222]
-
deplasări în spațiul cosmic. Ideea mea influență și animă dintr-odată toată asistența, sesizând extraordinarul acestor explicații. Și, parcă vrând să-mi susțină ipoteza, niște cercetători din Finlanda au ținut să ne aducă la cunoștință că și ei remarcaseră fenomenul dedublării stelei albastre. Ceea ce însemna că fenomenul avea o bază fizică mai stabilă, nu era unul izolat și nu era doar o însușire ciudată a locului de observare. Am ajuns repede în centrul atenției celor prezenți la simpozion. Adelina era alături de
PENULTIMUL EPISOD) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370893_a_372222]
-
vorbe de-a dreptul cinice: să-și vadă băiatul acela de treabă și să mai șteargă lentilele de praf! Ce puteam să mai zic? Eram cumva sub influența unor clipe de inconștiență? La mine se vedea clar straniul fenomen de dedublare. Atunci mi-a trecut o idee prin cap: am solicitat să vină specialiști de la alte observatoare, să vadă fenomenul aici, la mine, la fața locului, dacă tot nu mă cred! Ce nopți frământate au urmat! Cât zbucium, câte telefoane! Eram
PUTEREA RAZEI ALBASTE (4C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369288_a_370617]
-
nu trăiesc niște iluzii. A venit noaptea. Instalat în fața telescopului meu cel mare, verific din nou, cu răbdare, toate pozițiile aștrilor. Totul era perfect. Mă uit apoi - pe furiș, parcă cu teamă în suflet - la steaua mea albastră. Fenomenul de dedublare persistă! Fenomenul acela continua să mi se arate, la fel ca prima oară! Atunci, de ce oare nu-l văd și ceilalții? Eram tare intrigat de situația asta. Atunci am pus din nou, hotărât, mâna pe telefon, și am cerut legătura
PUTEREA RAZEI ALBASTE (4C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369288_a_370617]
-
trimit o scrisoare?”, „am rămas pân’ la ziuă, /privegind lângă ea” - fac, dintr-o realitate funestă, relevări ale ego-ului vizionând, depășind, sublimând hotarele cunoașterii, conotațiile ce tind spre absolutul ideatic: „Acum,/ după această răscruce /de drum ,/ sunt altul.../ Sunt altcineva”. Dedublarea, încercarea străbaterii limitelor și disperarea scindă¬rii, în această durere unică, irepetabilă, au dat versuri sacralizând mama, ca arhetip universal al devenirii materiei: „În ce chip poți plânge, cum poți a deplânge pe cel care pleacă din propriu-ți sânge
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
și ignoranța este păcatul și patima ipocriziei, a fățărniciei sau a vicleniei, conform căruia: una gândim, alta zicem și cu totul alta facem ori săvârșim!... Suntem foarte puternic afectați, înșelați sau amăgiți de această cursă și capcană a duplicității, a dedublării care, din păcate, mai devreme sau mai târziu ne va duce la o amarnică dezamăgire, la necazuri și suferințe atât pentru noi înșine cât și pentru ceilalți frați ai noștri!... Constatăm faptul că acest păcat a cuprins pe foarte multă
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
iluzie, îi aduce dezamăgirea: ”oglinda reflecta, ca și până atunci, cerul senin din spatele lui, dar fața lui nu mai apărea”(pg. 38). În lipsa oglinzii purtătoare de noroc, în care apărea un personaj frumos, jovial și avusese loc un fel de dedublare a personalității, efectul-oglindă produce acum defectele personajului, creând disfuncționalități ale personalității acestuia iar ieșirea din acest câmp de energie suprapersonală îi produce un dezechilibru psihic: ” Din acea zi începură necazurile. În scurt timp deveni șomer, soția îl părăsi iar el
ELISABETA IOSIF ÎNTRE VIS, ÎNGERI ȘI CONECTAREA LA DIMENSIUNI SUPERIOARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370656_a_371985]
-
care te îmbogățesc și te împlinesc duhovnicește!... Și ei, tinerii, vin întotdeauna cu prospețimea și sinceritatea lor în modul de a aborda adevărurile vieții, ceea ce ar putea fi un important ajutor acordat societății pentru a se putea elibera de servituțile dedublării. Puritatea, curăția, sinceritatea, spontaneitatea și curajul tinerilor în analizarea, cu multă obiectivitate și imparțialitate, a problemelor lumii post - moderne pot veni în sprijinul maturilor și al vârstnicilor - care sunt generații rănite de atâtea experiențe negative și dureroase. Aceștia, la rândul
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354189_a_355518]
-
Are ceva străin în el. Ceva care poartă numele deziluziei. Vei mai putea oare, să-l încredințezi în mâinile cuiva? Cu greu. Un jurnal are mereu personaje adevărate. Cu nume reale sau nu, faptele, gândurile, cuvintele sunt îngrijite, ajustate. O dedublare. Pentru că nu suporți nici macar tu adevărul. Îl prefabrici, îl reînnoiești, îi dai o fată nouă, cât de cât convenabilă. Doar așa îl/te suporți. Doar așa poți trece mai departe. Doar așa nu te mai gândești la propria moarte. Cuvintele
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354703_a_356032]
-
noi impulsuri, care te îmbogățesc și te împlinesc duhovnicește!... Tinerii vin întotdeauna cu prospețimea și sinceritatea lor în modul de a aborda adevărurile vieții, ceea ce ar putea fi un important ajutor acordat societății pentru a se putea elibera de servituțile dedublării. Puritatea, curăția, sinceritatea, spontaneitatea și curajul tinerilor în analizarea, cu multă obiectivitate și imparțialitate, a problemelor lumii post - moderne pot veni în sprijinul maturilor și al vârstnicilor - care sunt generații rănite de atâtea experiențe negative și dureroase. Aceștia, la rândul
DESPRE TINERII DE ASTĂZI ŞI MORALA CREŞTINĂ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357892_a_359221]
-
mintea lui acel inedit sistem filosofic al unității în opoziții și contrarii, care îi absorbise viața cu pasiunea nimicitoare a sistemului. El simțea că opera îl devorează nemiloasă și credea cu sinceritate că acesta este prețul plătit de creator pentru dedublarea lui schizofrenică în cele două planuri paralele, care se întrepătrund în esență, nu în formă. Dar cu cine putea el să discute despre regresia sinelui, gnosticismul ascensiunii și teologia negativă? Uneori îi era milă de nevastă-sa, cînd își amintea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
Decalog”, în care fiecare capitol are un moto biblic. Revederea celor doi vechi prieteni este un bun prilej pentru împletirea amintirilor cu trăirile prezentului. Autorul, experimentat și bun cunoscător al metodelor moderne de creație, ne oferă un truc artistic al dedublării personajelor principale, Constantin fiind una și aceeași persoană cu Florin, de unde și explicația titlului. Procedeul este practicat și de Lucian Blaga în romanul publicat postum „Luntrea lui Caron”, în care filozoful este un peronaj, iar poetul, altul. Un astfel de
CRONICĂ LITERARĂ, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359491_a_360820]
-
și ignoranța este păcatul și patima ipocriziei, a fățărniciei sau a vicleniei, conform căruia: una gândim, alta zicem și cu totul alta facem ori săvârșim!... Suntem foarte puternic afectați, înșelați sau amăgiți de această cursă și capcană a duplicității, a dedublării care, din păcate, mai devreme sau mai târziu ne va duce la o amarnică dezamăgire, la necazuri și suferințe atât pentru noi înșine cât și pentru ceilalți frați ai noștri!... Constatăm faptul că acest păcat a cuprins pe foarte multă
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
Italia. Foto: Coloana prizonierelor neantului divin (stejar bătrân) Atunci, în primăvara aceea sacră, am avut o revelație mistică, o vedenie interioară a Coloanei nesfârșite, ce mi-a marcat definitiv destinul. A fost o întâlnire revelatoare în care am trăit o dedublare, o dublă devenire, în timp ce fotografiam Coloana. A fost o experiență întreită pe care o trăiesc până în clipa de azi. Azi, la 140 de ani de la nașterea maestrului și la 59 de ani de la trecerea în eternitate prin Coloana fără sfârșit
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
s-a auzit spunând cu glas tare: - Am fost a lui! Chiar dacă am făcut-o doar cu gândul. Interesant cât de ușor și simplu s-au desfășurat evenimentele fantastice. Îi voi povesti oare prietenei visul avut? A fost cred o dedublare a ceea ce gândea, o tenta, dar ezita a recunoaște. Nu-i va povesti. I-ar spune, uite ce ușor a fost să-l înșeli și nu dorea să-i dea satisfacții nici măcar prietenei care ar fi răs de ea. Numai
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
Autorului În colecția EPOSS a editurii Armonii Culturale, a apărut de curând un nou român, intitulat „Salon Belvedere” de Iulia Cordeanu. „Miniromanul psihologic (de investigație psihanalitica) - Salonul belvedere - nu vine cu noutăți în domeniu, ci ne prezintă circumstanțele alienării și dedublării unui individ, anume sub efectele depresiei obținute prin dispariția unei ființe apropiate. Aceasta e dialectica sucita a relațiilor umane, cănd omul rămâne singur cu sine în suferință. Subiectul principal nu e personajul cutare, ci actul îndrăgostirii și al suspiciunilor ei
SALON BELVEDERE (ROMAN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359191_a_360520]
-
un personaj istoric, e folosit și în proiectele unor drame: Doja, Horea, Andrei Mureșanu. Umbra mea, anterioară nuvelei Sărmanul Dionis, va fi inclusă în cuprinsul nuvelei și folosind o fabulație complicată, Mihai Eminescu încearcă să dovedească relativitatea adevărului și posibilitatea dedublării, a despărțirii spiritului de propria sa umbră, printr-un simplu act de voință. Publicată în revista „Convorbiri literare” (1872 - 1873), Sărmanul Dionis dezbate soarta tragică a omului de geniu într-o societate ostilă adevăratelor valori, eroul fiind silit să se
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
al teoriei poetice a relativității timpului. Axioma espopiană ce alcătuiește nucleul acestei teorii este că „nicicând nu va fi mâine”: „Dorm de două zile, m-am trezit degeaba. E tot azi” („Dorm de două zile”). Timpul văzut ca exterioritate prin dedublarea eului este centrul de greutate al unei idei poetice interesante: trupul în care se succed diferite euri: „pentru toți Porcecii care aveau să urmeze în același trup”. Rugăciunea ca instrument de ieșire din păcat capătă un temeinic argument. Poezia „cei
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
consonant cu irepresibila „speranță”: „ultima care stinge lumina” („Pagină de jurnal”). Se ivește „un sentiment plin” că va trăi și că este „pe calea întoarcerii” („Omul lui Dumnezeu”). În noua perspectivă, un rol decisiv pentru justificarea modificării accentului îl are dedublarea ființei în conștiință-trup și conștiință-suflet. Trupul este perisabil și bolnav, dar sufletul este liber și sănătos: „Ca și cum ființa îi era făcută / din două bucăți într-o parte trupul bolnav / într-alta spiritul lui zburând liber în înălțimile cerului” („Pacientul nr.
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]
-
cunoscut dinăuntrul lui pe pragul înspăimântător al unui cuvânt încă netrăit”. Prin cuvânt, viața și boala ajung artă: „câtă suferință și / câtă spaimă de moarte, tot atâta poezie” („Reality show”). Tragedia se sublimează în literatură. „Pacientul Ion” devine „Personajul Ion”: dedublarea este totală, trupul este doar spirit. Personajul Ion nu mai are spaime le-a metamorfozat în lirică, mai are câte „o cădere psihică scurtă” („Personajul Ion”). Disperarea și depresiile în a se „bucura de puțină viață” („Depresii de radiație”) și
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]