759 matches
-
matematicienilor, care formulează ca punct de plecare a raționamentului, postulate, presupunăndu-le cunoscute și necrezănd de cuviință să le explice nici lor înșile nici celorlalți, socotindu-le cu totul evidente.” (am încheiat citatul). Matematicile lucrează cu ipoteze, cu postulate, cu metoda deductivă, părăsind terenul accidentat al factualului. Platon recurge la modele. Pentru a elucida ce este dreptatea, după ce va fi scandalizat găndirea comună contestănd-o, propune o analogie a sufletului cu o cetate ideală. Construiește mental această cetate propunănd să fie structurată în
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
s-au infiltrat în capetele unei generațiuni june și de aceea docile niște principie sistematice, în flagrantă contradicțiune cu tot ce era mai nobil în spiritul secolului nostru. Astfel, acești oameni au devenit transcendentali. Aceste principie sistematice ale lor, scoase deductiv din o istorie falsificată, escamotate din concepțiunea esagerată a națiunei lor, din noțiunea falsificată a dreptului, - ce puteau fi ele decât pure minciune! În viața publică însă ei judecă consecuent pre baza acelor principie minciunoase; de aceea nu ne poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
subiect al științelor sociale. În plus, bazîndu-se pe analogia cu microeconomia, cartea sa oferă îndelung contestata legitimitate a disciplinei și a practicienilor săi. Trebuind să facă față, începînd cu a doua dispută, criticii referitoare la fragilitatea competenței metodologice, imitarea metodologiei deductive și ipotezele legate de piață ale economiștilor neoclasici s-au dovedit fertile pentru dezbaterile teoretice, dar fără valoare pentru prestigiul academic al disciplinei relațiilor internaționale. Altfel spus, stabilind o demarcație și imitînd o metodă cu prestigiu, disciplina și independența sa
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
decurge în mod cît se poate de logic. Waltz îi critică pe Aron, Hoffman și Rosecrance, precum și școala sociologiei istorice, pentru faptul de a fi inductivi (Waltz 1979: 44), în timp ce perspectiva sa este întemeiată din punct de vedere științific și deductivă.1 Totuși, atunci cînd este pus în situația să aleagă între a susține fie o versiune a testabilității (ca să nu mai vorbim de falsificaționism), fie propria teorie a balanței puterii, Waltz optează pentru cea din urmă. Așa că el n-ar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu poate fi altceva decît o caracteristică a unității. Această contradicție surprinzătoare ar putea fi un indiciu pentru faptul că pe Waltz nu-l preocupa în primul rînd caracterul sistemic al teoriei sale. Din nou, ca și în cazul falsificaționismului deductiv, Waltz n-a reușit pînă la urmă să aducă un argument convingător împotriva adversarilor săi realiști, cum ar fi autorii clasici ai școlii engleze sau ai școlii sociologiei istorice (vezi capitolul 3). O parte dintre variabilele lor de bază, cum
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
realiza fără a afecta coerența logică a legii, legea trebuie respinsă. În ultimul caz, se spune că legea a fost falsificată. De aceea, una din ramificațiile teoriei lui Weber dă naștere unei abordări naturaliste, care ar putea fi numită falsificaționism deductiv. O altă ramificație a teoriei lui Weber este tradiția interpretativă. Studiul științelor umane trebuie să se refere întotdeauna, în analiza sa, la mintea umană. Pentru relevarea sensului acțiunii sociale, cercetătorul trebuie să înțeleagă nu doar componentele psihologice și individuale, ci
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teoriilor mari este încheiată; abordările locale, temporale și situaționale sunt reclamate în momentul de față. Schimbarea socială rapidă și rezultatul acesteia, diversificarea lumii confruntă din ce în ce mai mult cercetătorii cu perspective și contexte sociale noi. Acestea sunt așa de noi că metodologiile deductive tradiționale derivarea ipotezelor și a întrebărilor cercetării din modelele teoretice și testarea acestora în raport cu evidența empirică fac pe cercetători să eșueze în distingerea obiectivelor investigației lor. Astfel, cercetarea este forțată tot mai mult să folosească strategii inductive: în loc de a porni
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a acestora, constituie a doua decizie ca importanță în designului cercetării. Argumentul rezidă în faptul ca cunoașterea poate avansa în științele sociale numai prin folosirea uneia sau mai multor strategii de cercetare. Pe scurt, patru strategii majore de cercetare (inductivă, deductivă, retroductivă și abductivă) asigură în modalități diferite răspunsul la întrebările cercetării. Strategia de cercetare inductivă începe cu colectarea datelor și apoi procedează la derivarea generalizărilor folosind așa numita logică inductivă. Ținta este să determine natura regularităților sau rețelele regularităților din
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fi utilizate pentru explicarea producerii evenimentelor specifice prin localizarea lor într-un pattern al regularităților determinate. Această strategie este utilă pentru răspunsul la întrebarea "ce?" dar este mai limitată în capacitatea acesteia să răspundă la întrebarea "de ce?". Strategia de cercetare deductivă adoptă un punct de vedere complet diferit. Ea este potrivită în mod special pentru a răspunde la întrebarea "de ce?". Strategia începe cu unele regularități care au fost descoperite și care cer o explicație. Cercetătorul trebuie să găsească sau să formuleze
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
teoria" și "metoda" interșanjabil ori chiar în combinație ca de exemplu în expresia "model teoretic". Dacă adăugam și noțiunea de modelare, atunci imaginea va fi mai complexă, de unde posibila confuzie pentru un cercetător începător. Unele strategii de cercetare, în particular deductivă și retroductivă, pot reclama ca modelele să fie dezvoltate la început. Acestea pot fi modele conceptuale, modele teoretice sau modele ipotetice ale relațiilor cauzale. Alte strategii de cercetare, în particular inductive, pot introduce modelul în etapa de analiză a datelor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acțiune liberă, un câmp de decizii alternativ complementare sau chiar opuse. Managementul nu este o știință În sensul unei discipline ce poate fi Învățată și practicată, care posedă o serie de concluzii verificate care pot deveni premise ale unor raționamente deductive corecte. Așa cum vom vedea, Tayloe Frederick Winslow (1865-1915) a promovat ideea managementului științific”. După Taylor, a crea „o știință asupra muncii”<footnote Drummond Helga, Introduction to Organizational Behaviour, New York, Oxford University Press, p. 4. footnote> implică: a) a descoperi „calea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
realizării noilor produse și tehnologii, Editura Aura, Timișoara, 2005, pp. 95-97, preluare după Bouillerce, B., Carré, E., Cum să ne dezvoltăm creativitatea, Editura Polirom, Iași, 2002, pp. 79-125. footnote>: combinarea ideilor; asocierea ideilor; compararea ideilor. Combinarea ideilor reprezintă o modalitate deductivă de modificare a unor produse sau procese specifice prin inventarierea elementelor constitutive ale acestor situații și reconfigurarea situațiilor inițiale prin transformarea elementelor lor constitutive. În acest sens, pot fi utilizate metodele prezentate în tabelul 3.7. Tabelul 3.7 Metode
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
xe "Molyneux"Molyneux propune conceptul de interese de gen, care sunt fie strategice, fie practice și pe care le pot dezvolta și femeile și bărbații datorită poziționării sociale și a trăsăturilor de gen. Interese strategice de gen Acestea sunt derivate deductiv, „din analiza subordonării femeilor și din formularea unui set alternativ de aranjamente” în raport cu cele care există deja (xe "Molyneux"Molyneux, 2003, p. 234). Interesele strategice de gen au fost denumite cel mai frecvent de feministe drept „adevăratele” interese ale femeilor
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
necesită atât intuiția ca apucare a sistemelor coerente ale sistemului în cauză, cat si vederea coerentelor structurale (de cauzalitate) ale localității unde observatorul stă. Înțelegerea presupune în continuare privind aceste două perspective operaționale diferite într-o manieră care, deși nu deductiv, arată conectarea dinamica a oricărei părți ale sistemului la totalitatea dinamica, care este sistemul. Deci, în măsura în care cibernetica are de a face cu manipularea sistemelor, precum și cu a le explica științific în măsura în care acestea apar în înțelegerea noastră în calitate de observatori, eu numesc
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
apeleze la un cu totul alte metode pentru a decide asupra investițiilor făcute. Practic, întreaga teorie clasică, începând cu modelele lui Markowitz, Sharpe ș.a., ar trebui reformulată, deoarece se bazează pe ipotezele probabilistice privind formarea prețurilor. Deplasarea interesului de la modelele deductive către cele inductive în acest domeniu este crucială. În cele mai multe situații, se constată că raționamentul pe aceste piețe este colectiv, acționând spiritul de imitație și nu judecata rațională a agenților individuali. Trecerea la metodele bazate pe sisteme adaptive complexe este
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei 2 . Pentru a opera distincțiile dintre diferitele forme clinice ale schizofreniei, este necesară o definire generală a bolnavului schizofren, în toată devenirea sa procesuală, care, numai în mod formal, deductiv, poate fi numită "perioadă de stare", prezentând de fapt o distorsionare progresivă a Eului până la faza de regresiune infantilă (Melanie Klein). 3 Nu este rar a considera schizofrenia nu ca pe o maladie provenind dintr-o etiopatogenie unică, ci ca
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în primul rînd). Imaginația paradigmatică sau formală implică o atenție deosebită acordată elementelor recurente, matricei atemporale, constantelor (miturilor, arhetipurilor), dimensiune strălucit reprezentată de antropologul francez Claude Lévi-Strauss. Structuralismul lui Claude Lévi-Strauss constituie modelul nici funcțional, nici genetic, nici istoric, ci "deductiv exemplar utilizat într-o știință umană empirică" (J .Piaget, 1970:90). Cele trei direcții de gîndire care i-au fertilizat metodologia și postulatele filosofice sînt: geologia, marxismul și freudismul. Geologia i-a inoculat un simț particular al diferențelor imperceptibile, dar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vizibile cu obiectul desemnat" (F. de Saussure, apud M. Arrivé, 1981: 13). Descendența saussuriană a simbolului nu a reținut decît caracterul său motivat (Piaget de pildă opune gîndirea infantilă transductivă simbolică bazată pe inferențe instabile, nereglate gîndirii adulte inductive și deductive, dominate de conceptul de semn). De fapt, simbolul poate intra într-o relație "naturală" cu obiectul simbolizat (în artă, psihiatrie, antropologie D. Sperber, 1974, B. Malmberg, 1977 etc.) sau poate avea un ca-racter pur convențional (este vorba de simbolul utilizat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu pas, ► strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin combinare variată, ► strategie determinată de tipul de raționament folosit: • inductivă, • deductivă, • transductivă, • analogică, • combinativă, ► strategie determinată de tipul de acțiune implicată: • de comunicare, • de cercetare, • practic-aplicativă, • ameliorativă (de corectare, de recuperare, de compensare, de dezvoltare), • de schimbare prin transfer de procedee, tehnici, modele, exemple, algoritmi, ► strategie determinată de combinare a elementelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
contura următoarea clasificare a metodelor de învățare constructivistă: ► Metode, procedee adecvate strategiilor axate pe relevarea esenței și a etapelor construirii cunoașterii, prin înțelegerea mentală a învățării de tip științific: • Metode inductive specifice, conform tipurilor de procesări mentale ale informațiilor, • Metode deductive, conform etapelor superioare ale procesărilor mentale (în rezolvarea de probleme și situații, reflecții personale în luarea de decizii), • Metode de construire a înțelegerii și învățării la nivel creativ. ► Metode clasice (de comunicare, de explorare, de acțiune, de raționalizare, apud I.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2.1. Metode în construirea cunoașterii științifice Metodologia clasică, ca bază pentru cea constructivistă, nu a exclus utilizarea unor metode euristice, pentru "descoperirea", prin explorare directă a unor elemente ale cunoașterii unei probleme, fie empiric (metode inductive), fie rațional (metode deductive), pe baza procesărilor mentale (conform psihologiei cognitive) și pe baza tipurilor de raționament a interpretărilor proprii, prin reflecție, fie creativ. Dar aceste metode nu pot fi separate de cele specifice care apropie cunoașterea euristică de cunoașterea științifică, prin cercetare propriu-zisă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reinterpretare, modelare și remodelare reorganizare, restructurare, reconstruire, reproiectare, recodificare. •Cuvinte-cheie, tabele criteriale de structurare (comparare descriere, enumerare, explicare, ordonate), experiențe de învățare, grupări cognitive, hărți conceptuale, puncte de sprijin, elemente ale contextului fixate, exemple afectiv-cognitive, spații de referință precizate. Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente Rezolvarea constructivistă a problemelor: • Nu se confundă cu rezolvarea prin algoritmi, modele cunoscute, date, • Privește problemele slab/rău structurate, situațiile-problemă care generează conflict cognitiv, • Căutare a soluției prin construire progresivă, cu depășirea obstacolelor cognitive • Prin analiză critică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu variante globale sau parțiale, portofolii tematice. Utilizarea constructivistă a reflecției personale: • Sprijină învățarea • Prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicații, anticipări, deducții, analogii proprii mentale. • Prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări, conexiuni, combinări și recombinări, evidențiere a obstaco Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente conceptuală, formarea constructelor, • Implică pluralitatea corelațiilor, variantelor, modelelor, criteriilor, interpretărilor, atribuirilor, • Arată rolul orientării globale, inițiale în problemă, apoi explorarea ei mentală, lelor și erorilor independent, analiză a conflictului cognitiv constatat, comparare și diferențiere a altor opinii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de acțiune în variante, metoda "statului în cap", contraargumentare, schimbarea modelului, introducere a problemei în context nou, procedee de reinterpretare sau recombinare. În același experiment desfășurat (2005-2008), ca cercetare-acțiune-formare inițială pedagogică a educatorilor, procedurile practice de aplicare a metodelor inductive, deductive și creative, au generat conceperea și verificarea valorii unor instrumente specifice, de către echipa de cercetare. Ele au constituit obiectul unei alte prezentări explicite, detaliate ale eficienței lor în tematică (Joița, 2007) și au putut acoperi categoriile de procesări mentale, implicate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
independente cu materiale-suport, pentru deprinderile de a lucra cu texte. • Să fie anticipate problemele de înțelegere, de construire a unui răspuns prin rezolvare proprie, cu luarea imediată a măsurilor pentru decizii. • Neapărat de combinat metodele clasice cu cele inductive și deductive, în învățarea științifică, prin diversificarea procedeelor și după particularitățile educaților. • Educatorii să-și perfecționeze pregătirea teoretică pedagogică asupra metodologiei actuale, pentru a aplica diversificarea științific, iar nu empiric, izolat, fără continuitate, inadecvat. • Recursul la instrumente facilitează activitatea mentală, prin scheme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]