303 matches
-
cuvintele: bunăvoință, curajoasă, iau, dulăpior, ie. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: cer, gherghină, închis, axiomă, geam. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, OZN. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de plural; b) un substantiv epicen; c) un numeral distributiv cu funcția sintactică de atribut adjectival; d) un substantiv articulat cu articol hotărât și cu articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din cuvintele: meargă, aripioară, hiat, mioriță, sau. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: ceas, George, chipeș, examen, ghicitoare. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, oful. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de singular; b) un numeral colectiv cu valoare adjectivală; c) un substantiv epicen; d) un subiect nedeterminat; e) un pronume nehotărât cu funcția sintatică de complement indirect; f) structura: substantiv articulat cu articol hotărât + articol demonstrativ-adjectival + adjectiv; g) o propoziție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și familia segmentelor genice codificatoare ale catenei LK. Și în acest caz apare o secvență Lek care este continuată cu un tandem de aproximativ 250 segmente genice VK, cinci segmente genice JK, strâns lincate între ele (dintre care unul este defectiv) și urmate la o distanță de 1000 pb, de un singur segment genic CK. În ADN din linia germinală de la șoarece, fiecare dintre segmentele genice VK, dispuse în tandem, pe un sector din cromozom care cuprinde mai multe mii de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
D)J. Factorul scid nu este specific doar celulelor limfoide, afirmația bazându-se pe constatarea că liniile celulare fibroblastice derivate de la șoarecele scid sunt cu mult mai sensibile la razele X, față de tipul normal. La nivel molecular, celulele scid sunt defective în repararea rupturilor dublu-catenare ale ADN. Factorul scid este deci asociat unei funcții celulare generale de reparare, care a fost recrutată și de sistemul V(D)J pentru a susține reunirea corectă a capetelor regiunilor codificatoare. Consecințele mutației scid sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ar fi incizat la un situs ce corespunde la două baze de la vârf. Modelul hairpin poate explica existența secvențelor foarte lungi, deși rare, identificate în celulele scid. Admițând că structuri hairpin se formează în toate cazurile, dar tăierea lor este defectivă în celulele scid, ele ar putea fi ocazional incizate la situsuri neregulate, departe de vârf. Dacă activitatea normală a factorului scid este aceea de a inciza ADN lângă situsurile cu leziuni (în acest caz hairpin ar fi recunoscut ca un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Toronto, McClelland & Stewart. Melis, G. et al., 1980, La Cina dopo Mao, Roma-Bari, Laterza. Meny, Y. și Surel, Y. (eds.), 2002, Democracies and the Populist Challenge, London, Palgrave. Merkel, W. și Croissant, A., 2000, "Formal Institutions and Informal Rules of Defective Democracies", în Central European Political Science Review, 1 (2). Miller, D., 1993, "Deliberative Democracy and Social Choice", în D. Held, Prospects for Democracy, Cambridge, Polity Press. Moore, B. JR., 1966, Social Origins of Dictatorship and Democracy, Boston, Beacon Press; trad
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cuprinse 99,8% dintre valorile unei probe, deci valori observate se vor plasa în afara acestui interval doar cu o mică probabilitate. În practică, pentru exprimarea capabilității se utilizează comparația directă a mărimii câmpului de împrăștiere cu limitele specificate. Astfel, fracțiunea defectivă probabilă este tocmai probabilitatea ca valorile caracteristicii X considerate să se plaseze în afara limitelor de toleranță: p=P(X<TI sau X>TS)=1-P(TI≤X≤TS). Ținând cont că în general limitele de toleranță sunt simetrice față de centrul câmpului
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
în general limitele de toleranță sunt simetrice față de centrul câmpului, iar centrul câmpului de toleranță coincide cu centrul câmpului de împrăștiere, se obține p=1-2Ф(zp), unde σ2 Tz p = (Ф este funcția lui Laplace). În funcție de valoarea acestui parametru (fracțiunea defectivă probabilă) se apreciază capabilitatea procesului, starea procesului, raportul dintre toleranțele impuse prin specificații și posibilitățile procesului de încadrare între limitele impuse, concluzionându-se dacă procesul tehnologic analizat poate sau nu fi dirijat prin metode statistice (și dacă este cazul, ce
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
loturilor controlate. Datorită neuniformității repartizării unităților defecte în cazul întregului lot, la alcătuirea eșantioanelor se comit în mod inevitabil erori de reprezentativitate, care vor conduce la erori de decizie. În acest mod, loturi corespunzătoare calitativ (cu un nivel al fracțiunii defective sub limita admisibilă) pot fi declarate necorespunzătoare, după cum și loturi necorespunzătoare calitativ (în care fracțiunea defectivă este peste limita tolerată) pot fi acceptate. Orice lot conține o anumită proporție de produse necorespunzătoare (fracțiunea defectivă a lotului, P). Pe baza mărimii
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
în mod inevitabil erori de reprezentativitate, care vor conduce la erori de decizie. În acest mod, loturi corespunzătoare calitativ (cu un nivel al fracțiunii defective sub limita admisibilă) pot fi declarate necorespunzătoare, după cum și loturi necorespunzătoare calitativ (în care fracțiunea defectivă este peste limita tolerată) pot fi acceptate. Orice lot conține o anumită proporție de produse necorespunzătoare (fracțiunea defectivă a lotului, P). Pe baza mărimii fracțiunii defective (0≤P≤1) se apreciază calitatea lotului. Scopul este de a decide dacă această
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
calitativ (cu un nivel al fracțiunii defective sub limita admisibilă) pot fi declarate necorespunzătoare, după cum și loturi necorespunzătoare calitativ (în care fracțiunea defectivă este peste limita tolerată) pot fi acceptate. Orice lot conține o anumită proporție de produse necorespunzătoare (fracțiunea defectivă a lotului, P). Pe baza mărimii fracțiunii defective (0≤P≤1) se apreciază calitatea lotului. Scopul este de a decide dacă această fracțiune defectivă nu depășește un anumit nivel critic P0, stabilit în funcție de considerente de ordin economic. Aceasta înseamnă că
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
limita admisibilă) pot fi declarate necorespunzătoare, după cum și loturi necorespunzătoare calitativ (în care fracțiunea defectivă este peste limita tolerată) pot fi acceptate. Orice lot conține o anumită proporție de produse necorespunzătoare (fracțiunea defectivă a lotului, P). Pe baza mărimii fracțiunii defective (0≤P≤1) se apreciază calitatea lotului. Scopul este de a decide dacă această fracțiune defectivă nu depășește un anumit nivel critic P0, stabilit în funcție de considerente de ordin economic. Aceasta înseamnă că pe baza verificării produselor din lot trebuie să
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
peste limita tolerată) pot fi acceptate. Orice lot conține o anumită proporție de produse necorespunzătoare (fracțiunea defectivă a lotului, P). Pe baza mărimii fracțiunii defective (0≤P≤1) se apreciază calitatea lotului. Scopul este de a decide dacă această fracțiune defectivă nu depășește un anumit nivel critic P0, stabilit în funcție de considerente de ordin economic. Aceasta înseamnă că pe baza verificării produselor din lot trebuie să se decidă dacă este adevărată ipoteza: H1: P≤ P0, caz în care lotul se acceptă cu
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
ordin economic. Aceasta înseamnă că pe baza verificării produselor din lot trebuie să se decidă dacă este adevărată ipoteza: H1: P≤ P0, caz în care lotul se acceptă cu alternativa: H2: P> P0, caz în care lotul se respinge. Fracțiunea defectivă P poate lua orice valoare în cele două domenii limitate de punctul critic P0, adică în domeniile 0≤ P≤ P0 și respectiv P0<P≤1. Esența metodelor statistice constă în aprecierea calității unui lot de produse, de mărime N, pe
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
cu o anumită probabilitate. În consecință, orice decizie cu privire la lot (acceptare sau respingere) comportă un anumit risc de a fi eronată. Astfel, controlul statistic poate conduce la două feluri de decizii eronate: 1. Respingerea unui lot care conține o fracțiune defectivă P mai mică decât fracțiunea defectivă admisă P0 și care ar trebui deci acceptat (echivalent: respingerea ipotezei H1 care în realitate este adevărată). Eroarea comisă în asemenea cazuri se numește eroare de genul I. Probabilitatea comiterii erorii de genul I
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
orice decizie cu privire la lot (acceptare sau respingere) comportă un anumit risc de a fi eronată. Astfel, controlul statistic poate conduce la două feluri de decizii eronate: 1. Respingerea unui lot care conține o fracțiune defectivă P mai mică decât fracțiunea defectivă admisă P0 și care ar trebui deci acceptat (echivalent: respingerea ipotezei H1 care în realitate este adevărată). Eroarea comisă în asemenea cazuri se numește eroare de genul I. Probabilitatea comiterii erorii de genul I poartă numele de risc al furnizorului
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
în realitate este adevărată). Eroarea comisă în asemenea cazuri se numește eroare de genul I. Probabilitatea comiterii erorii de genul I poartă numele de risc al furnizorului și se notează cu α. 2. Acceptarea unui lot care conține o fracțiune defectivă P mai mare decât fracțiunea defectivă admisă P0 și care ar trebui deci respins. Eroarea comisă în asemenea cazuri se numește eroare de genul II. Probabilitatea comiterii erorii de genul II poartă numele de risc al beneficiarului și se notează
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
în asemenea cazuri se numește eroare de genul I. Probabilitatea comiterii erorii de genul I poartă numele de risc al furnizorului și se notează cu α. 2. Acceptarea unui lot care conține o fracțiune defectivă P mai mare decât fracțiunea defectivă admisă P0 și care ar trebui deci respins. Eroarea comisă în asemenea cazuri se numește eroare de genul II. Probabilitatea comiterii erorii de genul II poartă numele de risc al beneficiarului și se notează cu β. Nici furnizorul, nici beneficiarul
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
mai mică, până la 5% (α≤0.05) iar pentru cel al beneficiarului o valoare mai mare (0.05≤ β ≤0.1) Riscurile α și β (care sunt fixe) de a lua decizii eronate vor avea implicații diferite, în funcție de mărimea fracțiunii defective P. Astfel, cu cât diferența dintre P și P0 este mai mare, rezultă că: pierderile cauzate de respingere, precum și avantajul economic al acceptării vor fi mai mari în cazul când P≤P0, pentru una și aceeași valoare a riscului furnizorului
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
și aceeași valoare a riscului furnizorului α. pierderile cauzate de acceptare, precum și avantajul care rezultă din respingerea lotului vor fi mai mari în cazul când P>P0, pentru una și aceeași valoare a riscului furnizorului β. Rezultă că: printre fracțiunile defective 0≤P≤P0 se găsește o valoare P1 pentru care calificarea drept necorespunzătoare a lotului (respingerea) determină pierderi economice maxime; printre fracțiunile defective P0<P≤1, există o valoare P2 pentru care decizia de acceptare a lotului determină pierderi economice
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
cazul când P>P0, pentru una și aceeași valoare a riscului furnizorului β. Rezultă că: printre fracțiunile defective 0≤P≤P0 se găsește o valoare P1 pentru care calificarea drept necorespunzătoare a lotului (respingerea) determină pierderi economice maxime; printre fracțiunile defective P0<P≤1, există o valoare P2 pentru care decizia de acceptare a lotului determină pierderi economice maxime. Valorile lui P1 și P2 împart intervalul de variație a fracțiunii defective P în trei domenii: Domeniul de acceptare 0≤P≤P1
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
necorespunzătoare a lotului (respingerea) determină pierderi economice maxime; printre fracțiunile defective P0<P≤1, există o valoare P2 pentru care decizia de acceptare a lotului determină pierderi economice maxime. Valorile lui P1 și P2 împart intervalul de variație a fracțiunii defective P în trei domenii: Domeniul de acceptare 0≤P≤P1: probabilitatea acceptării lotului este foarte mare (riscul pe care și-l asumă furnizorul de a i se respinge loturi cu fracțiunea defectivă P≤P1 este mic, cel mult α). Domeniul
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
și P2 împart intervalul de variație a fracțiunii defective P în trei domenii: Domeniul de acceptare 0≤P≤P1: probabilitatea acceptării lotului este foarte mare (riscul pe care și-l asumă furnizorul de a i se respinge loturi cu fracțiunea defectivă P≤P1 este mic, cel mult α). Domeniul de indiferență P1<P<P2: atât probabilitatea de acceptare cât și cea de respingere variază în limite largi, astfel că practic nici acceptarea nici respingerea nu sunt asigurate. Domeniul de respingere P2
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
Domeniul de indiferență P1<P<P2: atât probabilitatea de acceptare cât și cea de respingere variază în limite largi, astfel că practic nici acceptarea nici respingerea nu sunt asigurate. Domeniul de respingere P2≤P≤1: probabilitatea respingerii loturilor cu fracțiunea defectivă P≥P2 este foarte mare deoarece, potrivit convenției, beneficiarul suportă un risc mai mic, cel mult egal cu β, de a accepta asemenea loturi. Fracțiunea defectivă P1 pentru care probabilitatea de acceptare este foarte mare, cel puțin 1-α, se numește
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
nu sunt asigurate. Domeniul de respingere P2≤P≤1: probabilitatea respingerii loturilor cu fracțiunea defectivă P≥P2 este foarte mare deoarece, potrivit convenției, beneficiarul suportă un risc mai mic, cel mult egal cu β, de a accepta asemenea loturi. Fracțiunea defectivă P1 pentru care probabilitatea de acceptare este foarte mare, cel puțin 1-α, se numește fracțiune defectivă acceptată sau nivel de calitate acceptabil (AQL), deoarece loturile în acest caz se consideră corespunzătoare calitativ. Fracțiunea defectivă P2 pentru care probabilitatea de acceptare
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]