1,088 matches
-
m, și o cădere medie de 3,6 m/km. Cheile Tara, au o lungime de ca. 78 km, care este mărginit de un perete stâncos, care atinge 1300 m înălțime. El este cel mai lung și cel mai adânc defileu din Europa. Din anul 1977 partea inferioară a defileului, aparține de Parcul Național Durmitor, fiind considerat la fel ca și canionul Colorado patrimoniu mondial UNESCO. Pe trasul defileului, râul are cascade care pot atinge o înălțime de 60 m. fiind
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
km. Cheile Tara, au o lungime de ca. 78 km, care este mărginit de un perete stâncos, care atinge 1300 m înălțime. El este cel mai lung și cel mai adânc defileu din Europa. Din anul 1977 partea inferioară a defileului, aparține de Parcul Național Durmitor, fiind considerat la fel ca și canionul Colorado patrimoniu mondial UNESCO. Pe trasul defileului, râul are cascade care pot atinge o înălțime de 60 m. fiind o atracție pentru amatorii sportului nautic. Pe cursul râului
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
1300 m înălțime. El este cel mai lung și cel mai adânc defileu din Europa. Din anul 1977 partea inferioară a defileului, aparține de Parcul Național Durmitor, fiind considerat la fel ca și canionul Colorado patrimoniu mondial UNESCO. Pe trasul defileului, râul are cascade care pot atinge o înălțime de 60 m. fiind o atracție pentru amatorii sportului nautic. Pe cursul râului Tara sunt mai multe poduri de cale ferată sau pentru traficul rutier, unul dintre aceste poduri are o lungime
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
în lunile martie-aprilie, iar în cel inferior, în mai. Creșterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m/s la Passau, 1.920 m/s la Viena, 2.350 m/s la Budapesta, 5.300 m/s în defileul Porților de Fier, 6.470 m/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflectă regimul continental al fluviului: 15.100 m/s la Orșova (13 aprilie 1940), 15.900 m/s (mai 1942) și 15.500 m/s la Ceatalul Ismail
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
este un defileu săpat în calcare jurasice din partea vestică a munților Piatra Mare, în județul Brașov, România. Lungimea lor este de 160 metri cu o diferență de nivel de 58 de metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din șapte
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
este un defileu săpat în calcare jurasice din partea vestică a munților Piatra Mare, în județul Brașov, România. Lungimea lor este de 160 metri cu o diferență de nivel de 58 de metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din șapte trepte cu înalțimi între 2.5 și 15 metri, care îi dau numele și care se transformă în cascade când volumul de apă al pârâului Șapte Scări, afluent de stânga al Șipoaiei, este ridicat. Traseul poate
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
cărei teritoriu se află mai multe formațiuni geologice (abrupturi calcaroase, stâncării, grohotișuri, turnuri) , fenomene carstice de un deosebit interes peisagistic și turistic. Cheiul este trăbătut de un mic pârâu (Valea cu Apă ce formează mai multe cascade și un mic defileu) și un drum forestier ce leagă Șcheiul de stațiunea turistică Poiana Brașov. În abruptul drept din apropierea primei stânci ce străjuiește drumul (între Poiană și Brașov) forestier, se află un izvor. Astăzi întreaga zonă este amenajată pentru plimbări în aer liber
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
dar acesta din urmă a acceptat să trimită pe post de ostatici 10 jandarmi. Cei 300 de supraviețuitori francezi ai luptelor în frunte cu maiorul Hauger au părăsit Urfa la ora 0:30. Seara, coloana francezilor s-a apropiat de defileul Ferish Pașa. Kurzii au organizat din timp în această zonă o ambuscadă, plasându-și trăgătorii pe creste. Jandarmii care îi însoțeau pe francezi se pare că nu cunoșteau nimic despre ambuscadă. Hauger a încercat în zadar să negocieze o capitulare
Bătălia de la Urfa () [Corola-website/Science/327262_a_328591]
-
de soldați. La începutul lunii aprilie, forțele sale din Gacko erau 20 de batalioane și 2000 nizami și bașbuzuci. La 13 aprilie, grosul trupelor s-a dus la Niksic și rebelii au reușit să opună rezistență numai la ieșirea din defileu. Ultimele lupte s-au dat între 14 și 17 aprilie cu forțele rebele localnice. Turcii au suferit pierderi grele și s-au retras spre Gacko. În Gacko, Muhtar Pașa a strâns o forță și mai mare, 29 de batalioane de
Răscoala din Herțegovina (1875–1877) () [Corola-website/Science/335848_a_337177]
-
pozițiile defensive deținute. După un scurt atac al pozițiilor inamice, polonezii s-au retras și ei spre pozițiile proprii. Recomandarea generalul Schultheisz - comandantul Diviziei 54 aflate în sudul văii Bistriței Aurii, a fost de atac frontal al poziției inamice din defileu care apăra Fluturica. Maiorul Zegota-Januszajtis, împotriva ordinelor generalului - care era superiorul său, a decis să dirijeze atacul prin flancul drept al poziției întărite peste muntele Măgura (cota 1276) din Munții Suhard. 2 companii de infanterie din Batalionul I Regimentul 2
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
fratele său, marele maestru de Santiago, Alonso de Cárdenas, și conții de Aguilar și de Tendilla, de care a vorbit mereu ca stăpânii ai săi. A fost un război de asedii și apărare de castele și orașe și ambuscade în defileuri ale munților. Abilitățile de inginer militar și luptător de gherilă erau cerute. Mult distinsul Córdoba a fost la apărarea avanpostului de Illora. Datorită abilității de a vorbi araba berberă, limba emiratului, a făcut să fie ales ca unul dintre ofițeri
Gonzalo Fernández de Córdoba () [Corola-website/Science/329281_a_330610]
-
secolele XIII-XII î.H.până în pragul Hallstattului A . În epoca bronzului în nord-vestul României predomină cultura Otomani cu nucleul în Țara Crișurilor. Templul cu megaron de la Sălacea prezintă certe analogii cu monumente din lumea Egeică . Dacă în epoca bronzului zona defileului Crișului Repede de la Bălnaca spre Șuncuiuș apare intens locuită, inventarul ceramic pledează pentru o locuire anterioară epocii bronzului cu o continuitate până în prima vârstă a fierului inclusiv. Demne de semnalat sunt descoperirile arheologice întâmplătoare, care atestă prezența celților în acest
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
existența unei cetăți dacice de pământ pe teritoriul satului în locul numit azi dealul lui Dămnenea, la aproximativ 150 de metri de pe malul drept al vechiului curs al Crișul Repede. Locul puțin înalt, situat lângă apă permitea o perspectivă amplă asupra defileului Crișului. Nu e de mirare că locul a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri datorită unor avantaje strategice si a celor naturale de relief. Menționăm că vechiul curs al Crișului era altul înainte de a se construi Calea ferată
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Bârsei Ordinului Teutonic din anul 1211, Ungra era menționată că granița a acesteia. Ungra face parte din județul Brașov, până în anul 1950 a făcut parte din județul Târnava Mare. Localitatea este situată pe malul Oltului, la poalele munților Persani, în defileul Racoș-Hoghiz-Crihalma. În traducere mai veche numele satului este "Grânar". Ungra, în formă de organizare pe care o putem vedea și astăzi, a luat ființă în jurul anului 1100, cănd primii coloniști sași sosiți în Transilvania s-au așsezat aici. Urmele de
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
dintre Kashgar și Tibet la 25 km est de Mazar și la 139 km vest de Bazar Dara. Cel mai probabil a fost Regatul Zihe (chineză: 子 合) menționat în Hou Hanshu. Acesta este descris ca fiind situat într-un defileu, la 1000 li (416 km) de Shule (modernul Kashgar), și controla: „350 gospodării, 4.000 de persoane și 1.000 de barbati capabili să poarte arme”. De la începutul secolului al XX-lea, întreaga regiune a fost sub control chinez și
Xaidulla () [Corola-website/Science/325380_a_326709]
-
Bordeie ”. Depozitul de bronzuri a fost dus la Muzeul se istorie din Sf. Gheorghe, de unde, în 1944, a dispărut, iar tezaurul de monede se află la Muzeul de istorie și arheologie din Alba Iulia. Șantierul arheologic de la Tipia Augustinului din Defileul Oltului a scos și continuă să scoată la iveală noi dovezi despre istoria dacilor, care au trăit pe aceste meleaguri, înainte, în timpul și după cucerirea romană, cele mai reprezentative fiind cele descoperite la Tipie și la Piatra detunată, denumită de
Augustin, Brașov () [Corola-website/Science/299055_a_300384]
-
iar la nord, muntele Arnota (1184 m) și muntele Cacova (1407 m). Partea de nord a satului (circa 2/3 din suprafața sa) este situată în plin relief muntos: după ce se depășește bariera calcaroasă a munților Arnota și Cacova prin defileul Pietrenilor, arealul este mărginit la vest de Culmea Prislopului și muntele Neteda (1756 m), la nord, de munții Lespezi (1819 m), Scânteia (1685 m) și Curmătura Comarnicelor (1570 m), iar la est, de munții calcaroși Vânturarița(1885 m), Buila(1849
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
în punctul Prislop, fiind deviate spre microhidrocentrala situată pe râul vecin Bistrița, în punctul Întrerâuri. Clima localității este temperat-continentală, cu vizibile influențe sub-mediteraneene în zona de contact a satului Pietreni cu munții Arnota și Cacova-Buila, în special la intrarea în defileul râului Costești. Ca și în restul comunei Costești de care aparține administrativ, temperatura medie anuală este ce circa 10,3 °C, temperatura medie a lunii august fiind de 20 °C iar a lunii ianuarie de 10 °C. Excepție face zona
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
păduri se întâlnesc cerbi, căpriori, mistreți, bursuci, vulpi și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă, micsandrele de stâncă, iedera albă, ceapa sălbatică, ghioceii galbeni și tufișurile mojdreni. Pădurile montane, încadrate în etajul subalpin situat între altitudinile de 600-1200 metri, sunt situate pe fețle sudice și nordice a munților Arnota , Cacova și
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
de câteva etaje. Spre nord se situează Palatul reginei Izabela bogat împodobit cu sculpturi renascentiste. Remarcabil este balconul păstrat intact până în zilele noastre și care poartă tot numele suveranei de odinioară. Din cetate se deschide o priveliște minunată atât către defileul Mureșului cât și spre câmpia Aradului.
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]
-
din 1954 adresată lui Bernard Berenson) că a inventat în întregime acea scenă, el a atras atenția de fapt asupra evenimentelor de la Ronda. În Ronda, aproximativ 500 de oameni, presupuși ca fiind simpatizanți fasciști, au fost aruncați de pe stâncile din defileu. Un număr de persoane reale care au jucat un rol în Războiul Civil Spaniol sunt incluse în carte, și anume:
Pentru cine bat clopotele () [Corola-website/Science/323521_a_324850]
-
mari de admitere cat si participarilor la etapa nationala a olimpiadelor (20 de participari). Biserica Penticostala FILADELFIA Petrosani este cea mai mare biserica penticostala de la Petrila pana la Targu-Jiu. Relieful în teritoriul administrativ este extrem de denivelat, specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri(Jiul de Est și Jiul de Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt: Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est și Godeanu la vest, altitudinea maxima din zona fiind vârful Parângul Mare de
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
al întregului lanț Carpatic. După exondare apele, au început să erodeze relieful, pe care înainte au contribuit la formarea lui. Odată ce apele au început să erodeze relieful acestea au înlăturat stratele unul după altul,iar în văile lor au format defilee. Existența unei succesiuni de roci cu comportare diferită la eroziune a permis sculptarea unor forme interesante (pereți abrupți, țancuri) care întăresc pitorescul regiunii. Solul Depresiunii Petroșani se încadrează în grupa solurilor automorfe și hidromorfe, din care cele mai răspândite sunt
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
obiectivul fixat, Falkenheim ajungând la concluzia că „"încercarea, de a trece muntii odată cu inamicul, a eșuat"”. La 29 octombrie 1916, Falkenhayn decide schimbarea strategiei și concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileu Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie, forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să iasă în zona de câmpie a Olteniei, fapt care a dus la
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileu Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie, forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să iasă în zona de câmpie a Olteniei, fapt care a dus la prăbușirea sistemului defensiv al Armatei României. Acest fapt se datora însă, pe lângă superioritatea forțelor germane și unei erori de planificare a Marelui Cartier General român
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]