2,697 matches
-
Începuse să respire greu, în timp ce transpirația i se scurgea pe spinare. Apoi pădurea dispăru din jur. Se afla într-o zonă fără copaci. O răritură se întindea în sus pe coasta muntelui. Dincolo de ea se vedea vârful golaș al muntelui. Defrișarea fusese făcută de ceva timp deoarece printre buturugile albite de trecerea timpului, apucaseră să crească tulpini tinere de brazi. Rugii de zmeur și muri încă nedați în pârg formaseră hățișuri de nepătruns. Soarele strălucea cu putere scăldând totul într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Numărul zilelor cu temperatură maximă este de 30-45 zile, iar vara de 70-75 zile. Ierni foarte reci au fost în această zonă în 1953-1954, 1962-1963, 1963+1964, 1966-1967 și 1968-1969, iar ierni mai calde în anii 19481949, 1970-1971, 1974-1975. Datorită defrișării pădurilor, clima are un caracter stepic. Sunt mari diferențe de temperatură: maxima termică absolută este de 39,70C în luna august și minima absolută - 30,50, în luna ianuarie. Dintre factorii climatologici care influențează temperatura amintim: factori radiativi, geografici și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni are o vegetație specifică silvostepei, unde se întâlnesc plantele specifice stepei, cu păduri mici, mai mult pâlcuri. Dacă în epoca medievală pădurile ocupau 70% din suprafața țării, a Podișului Moldovei și a Colinelor, în epoca modernă, ca urmare a defrișărilor masive, suprafața pădurilor a scăzut dramatic: 1832 - 47,37%, 1893 - 21,9%, 1970 - 18,8%, chiar dacă încă din 1792, prin „Așezământul pentru codrii întregi, lunci, dumbrăvi și rediuri” introdus de domnitorul C.A. Moruzi, s-au limitat defrișările. Defrișările s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urmare a defrișărilor masive, suprafața pădurilor a scăzut dramatic: 1832 - 47,37%, 1893 - 21,9%, 1970 - 18,8%, chiar dacă încă din 1792, prin „Așezământul pentru codrii întregi, lunci, dumbrăvi și rediuri” introdus de domnitorul C.A. Moruzi, s-au limitat defrișările. Defrișările s-au efectuat în special pe versanți, culmi mai joase și platouri largi interfluviale, pădurea menținându-se fragmentar numai pe culmile mai înalte (peste 250-300 m) și pe versanții mai inospitalieri. Din codrii întinși de altă dată, trupuri mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a defrișărilor masive, suprafața pădurilor a scăzut dramatic: 1832 - 47,37%, 1893 - 21,9%, 1970 - 18,8%, chiar dacă încă din 1792, prin „Așezământul pentru codrii întregi, lunci, dumbrăvi și rediuri” introdus de domnitorul C.A. Moruzi, s-au limitat defrișările. Defrișările s-au efectuat în special pe versanți, culmi mai joase și platouri largi interfluviale, pădurea menținându-se fragmentar numai pe culmile mai înalte (peste 250-300 m) și pe versanții mai inospitalieri. Din codrii întinși de altă dată, trupuri mai compacte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost înlocuit cu vegetația cultivată (cereale, plante tehnice, furajere, melifere, vii, livezi), amplasamente industriale, căi de comunicație, vetre de sat, încât nu se mai păstrează decât 30% din teritoriu. Exploatarea irațională a pajiștilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu înclinație mai slabă (Dobreana, La Velniță, Pe Cal, Sub Margine) aceste soluri au o fertilitate peste medie, locurile cu cernoziom degradat au o fertilitate este mai slabă. Procesele de degradare pedogeomorfologică se amplifică datorită climatului continental și intensificării despăduririlor, defrișărilor și desțelenirilor și extinderii culturilor pe versanții supuși eroziunii. Fertilitatea și rentabilitatea acestor soluri erodabile impun măsuri pentru regularizarea scurgerilor de apă și reținerea în sol. Folosirea îngrășămintelor naturale și suplimentarea substanțelor nutritive poate mări rentabilitatea la hectar. Pe lângă solurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ghiță) Boghin. După Fântâna lui Dugheanu, urcând se ajunge în zarea Bârnii, la Pârlit și în Tochile. Pe lângă aceste toponime care țin de o veche moșie răzeșească, mai sunt câteva nume de locuri care sunt legate de vechea practică de defrișare și de cultivare a plantelor: Tăieturi, După Grădini, în Vie (La), apoi sunt denumirile unor trupuri de moșie care au aparținut moștenitorilor Eufroseinei Rosetti - Sofica, Vasile, Petru: Dealul Velniței, La Mănăstire, La Curtea Sofiței, La Curtea lui Vasilică, Sub Margine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XV-lea. Chilia este în relație directă cu prima biserică din Fruntești atribuită, potrivit tradiției, lui Grigore și Cozma Dunavățu, deși ei erau din Filipeni. Aproape de vărsarea Dunavățului în Berheci, este locul numit Pe Laz. Denumirea exprimă o acțiune de defrișare, de lăzuire a pădurii prin ardere (arșițe), urmată de scoaterea cioatelor pentru a se obține teren de semănătură. în interiorul celor două zări de la răsărit și apus, unde se întindeau locurile cu vii, livezi, arături, iazuri, mori, trebuie să se fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
socială, au existat alte forme de locuire, premergătoare satului. Aceste forme de locuire constând în odăi, câșle, locuințe izolate, conace, stâne au putut evolua, unele dintre ele, spre cătune, un grup de case așezat într-o poiană (prisacă) obținută prin defrișare. Caracteristica principală a societății românești din secolele al IX-XI, ca și pentru următoarele, până la întemeierea statelor românești, este viața așezată, cu locuințe modeste care puteau fi mutate în cadrul unor hotare stabilite, având ca repere elementele naturale veșnice în timp, și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 3-5 ani, locuitorii acelor cuiburi și vetre se întorceau la „câmpul de sus” sau „de jos”, „la țarina veche”, considerând că s-a refăcut fertilitatea naturală a solului. Mutatul în cadrul aceluiași hotar însemna amenajarea unui loc de așezare prin defrișarea pădurii, cel mai adesea prin foc, prin curățitură, creându-se astfel vetrele de sat. Atunci când vetrele de sat au devenit insuficiente pentru a-i cuprinde pe toți locuitorii, rude între ei, avea loc fenomenul roirii, plecarea din vatra satului vechi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuri de manifestare a activității productive și social-culturale, au refăcut etapele și practicile de înstăpânire caracteristice satelor românești în general.Satele Filipeni și Fruntești, asemenea satelor răzășești din Colinele Tutovei și din toată Moldova, erau obști țărănești libere, constituite prin defrișarea pădurii, pornind din vale spre deal, spre culmi și „umblau pe bătrâni” Din cele 166 sate existente în Colinele Tutovei la începutul secolului al XIX-lea, 35% erau sate boierești, 10% sate mănăstirești și 55% erau sate răzășești. în patrimoniul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a ajuns la împărțirea pe loturi și ogoare ca subdiviziuni teritoriale. Și în satele de răzeși țarinile erau înconjurate de garduri și erau porți de ieșire. șarinile formate din loturi și ogoare (sub un hectar) s-au extins odată cu defrișările și creșterea cererii de cereale. De asemenea, în șesuri au apărut loturi de fânea (delnițe), iar izlazurile erau situate, de regulă, pe versanții improprii culturilor agricole. Dacă asupra loturilor, ogoarelor, țarinilor, se mai făcea simțită influența obștii, viile și livezile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care era rară, supus deseori jafurilor, prădăciunilor, dislocrii, capturării și vinderii ca sclavi pe piețele orientale. Se cultivau, în condițiile în care 70% din teritoriu era acoperit de păduri, terenurile libere, poienile, terasele joase ale apelor, puținele locuri obținute prin defrișare, în principal prin foc, defrișări care vor lua amploare 190 începând cu secolul al XVII-lea. Insecuritatea, datorată cetelor de migratori în căutare de pradă, determina societatea românească să-și schimbe des locurile de așezare, căutând adăpost în desișul și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jafurilor, prădăciunilor, dislocrii, capturării și vinderii ca sclavi pe piețele orientale. Se cultivau, în condițiile în care 70% din teritoriu era acoperit de păduri, terenurile libere, poienile, terasele joase ale apelor, puținele locuri obținute prin defrișare, în principal prin foc, defrișări care vor lua amploare 190 începând cu secolul al XVII-lea. Insecuritatea, datorată cetelor de migratori în căutare de pradă, determina societatea românească să-și schimbe des locurile de așezare, căutând adăpost în desișul și luminișul codrilor sau în locuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comună și, pe această bază, toți aveau drept la moșia indiviză. Un alt procedeu de obținere a suprafețelor necesare gospodăriei țărănești consta în „inelarea” copacilor, îndepărtarea cojii care ducea la uscarea pădurii, formându-se o „secătură”. Operațiunea de „runcuire”, de defrișare și obținerea unor poiene, avea un caracter permanent, deoarece pământul obținut era cultivat trei ani, după care se defrișa în continuare, sau în altă parte, fără să se depășească hotarul obștii. Treptat, odată cu creșterea populației, hotarul obștii a fost curățat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată sau dreptunghiulară). Lemnul era de „pe loc”, adică din locul unde s-a început defrișarea pădurii, era prelucrat sumar, cojit, folosit cât era de lung, iar la capete se decupa cu toporul un loca rotund, până la jumătatea grosimii. În aceste locașuri se așeza lemnul pe laturi și apoi se continua clăditul, lemn peste lemn, avându
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Învingătorii stabilesc apoi hotarul dintre fals și adevăr și cât din toate poate fi cuprins în niște cărți ce trase sunt de păr. Ideea asta genială va fi-ntărită lapidar de spusa unui precursor: „Când tai pădurea așchii sar”.) De-aceea-n strategia defrișării - ca loc să-i facem noului parcurs în minți, șabloane și-n anchete - adesea vechiul l-am inclus și l-am silit să tragă-n hamul convingerilor proletare: Nu cu mănuși se schimbă lumea, ci prin ciocniri necruțătoare! Deși nemulțumiți
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
timp mai scurt și doar doisprezece persoane au lucrat la realizarea ei. În ciuda tuturor pericolelor, a înălțimii, a viperelor veninoase si a temperaturii toride de vară, această sculptură superbă a fost finalizată. Totul a început în vara anului 1994, cu defrișarea copacilor care împădureau stânca. Următorul pas a fost curățarea stâncilor și a rocilor care erau periculoase pentru viața oamenilor. Uneltele folosite au fost transportate cu barca, aduse în saci de 40 -50 de kilograme și cărate în spinare, pentru că zona
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
bază au ajuns să fie mai scumpe ca în țări occidentale (sic!), unde-i sistemul de învățământ promis (asistăm, pentru prima oară în istorie la ținerea cursurilor fără ca cei mici să aibă abecedare), unde-i grija față de mediul înconjurător (scandalul defrișărilor ilegale, girate de șobolanii roșii e în plină desfășurare)? Ați simțit politica de discreditare a noului ANAF, practicată de marii și micii evazioniști atât de bine organizați în sistem mafiot? Numai că boborul nu prea crede diversiunile puse abil la
TABLETA DE WEEKEND (115): UNDE-I ONOAREA? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362985_a_364314]
-
conservării și ecoturismului, la locuințe neolitice în peșteri, de la piscuri îndepărtate, îmbrăcate în zăpadă, la biserici de gheață, filmul prezintă o fată nemaivăzuta a României. Wild Carpathia Seasons of Change trage, totodată, un semnal de alarmă în privința efectelor devastatoare ale defrișărilor ilegale din pădurile seculare românești. Episodul Anotimpurile schimbării explică, de asemenea, cum și de ce trebuie că acestea să înceteze: ecoturismul și turismul cultural pot reprezenta viitorul pentru aceste zone, dar numai dacă se vor opri tăierile haotice de copaci se
FILM DOCUMENTAR LA ONU de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363224_a_364553]
-
PRIETENI V - CARMEN TANIA GRIGORE Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poeme scrise de CARMEN TANIA GRIGORE un sezon cât o viață străbat un munte de răbdare pe versantul acesta defrișări de vorbe pe celălalt plantații de cuvinte departe tot mai departe clopote vestesc ora de vecernie. cu ploaia pe umeri sunt mai puternică, mă pot strecura mai fluid spre miezul făgăduinței ca un copil din flori în căutarea semințelor; aud
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
O oaie, uneori o capră, un porc sau un vițel servesc urșilor drept hrană, întremându-i puțintel. Mă-ntreb: de ce mai marii zilei la ei nu se gândesc și-i fac vedete negative când se răzvrătesc? Că vânătoarea nesăbuită și defrișarea de păduri constrâng bietele animale ca să cerșească firimituri. Referință Bibliografică: ALARMĂ / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 201, Anul I, 20 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ALARMĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366823_a_368152]
-
românești au ajuns fier vechi la Kremlin-Moscova. Din decembrie 1989 și până în prezent, datorită loviturii de stat, a mineriadelor, a altor evenimente de acest gen, a sinuciderilor, a sărăciei și foametei, ori a inundațiilor și calamităților naturale provocate intenționat- prin defrișările abuzive ale pădurilor României- au murit peste 2.000.000 de cetățeni români. Cu ajutorul firmelor private, anumiți miniștri, secretari de stat, deputați, senatori, manageri, directori, șefi de secții și rudele lor beneficiază de contracte pentru lucrări de întreținere, de reparații
ROMÂNIA ȘI NOUA ORDINE MONDIALĂ de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350273_a_351602]
-
-și că tare îi mai plăcea să mănânce orădeanului! Pe vremea când muncea la tăiat de lemne în pădurile canadiene, împreună cu Dumitru Sinu, Radu Bumbaru și Cornel Popa (acesta din urmă fiind cel care cumpărase o parcelă de pădure pentru defrișare și valorificarea lemnului), Titi, le zicea: Măi, eu vin cu voi la pădure, dar să nu mă lăsați să-mi tai piciorul! Le dădea astfel de înțeles că el muncește, dar trebuie să mănânce bine, ca să facă față... Indiferent unde
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]