303 matches
-
lașii: vulnerabilitatea acestora nimeni nu prea poate să o cuantifice, întrucât nu este posibil; sigur este că lipsa lor de curaj i-a făcut să fie vinovați ulterior pentru ceea ce au ajuns să facă. Iar, în al treilea rând sunt delatorii ajunși îi situația respectivă prin șantaj și presiuni. Aceștia sunt cel mai puțin vinovați, dar sunt TOTUȘI vinovați și nu pot fi trecuți cu vederea. Straturile deconspirării în acest sens ar trebui să se petreacă, de la cap la coadă, și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
șantaj și presiuni. Aceștia sunt cel mai puțin vinovați, dar sunt TOTUȘI vinovați și nu pot fi trecuți cu vederea. Straturile deconspirării în acest sens ar trebui să se petreacă, de la cap la coadă, și nu invers. Altfel, dacă doar delatorii deveniți așa ceva prin șantaj vor fi puși sub lumina reflectoarelor, ei vor fi țapii ispășitori ai unui rău colectiv care nu va igieniza moral România, ci o va lăsa mai degrabă într-o stare de letargie în care generațiile foarte
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
în pas cu naționalismul ceaușist. S-a apelat la trei tipuri de legături: informatorii clasici, colaboratorii (persoane de sprijin care nu practicau delațiunea, dar ajutau Securitatea) și rezidenții - în ale căror case se organizau întâlnirile dintre ofițerii de Securitate și delatori. În cele ce urmează voi analiza (la nivel de mentalitate) strategiile și scopurile Securității, așa cum transpar ele - direct sau indirect - din discursurile capilor săi. Voi remarca, pentru început, că în toate documentele legate de activitatea Securității apar în mod tendențios
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
opiniei publice și mediului academic din România din dosarul de urmărire al lui Lucian Blaga, pe care l-a turnat cu aplomb, dar și din delațiunile practicate asupra profesorului Mărgineanu. Ciudată și injustă țară, în care victimele sunt uitate, iar delatorii omagiați! Poate însă că sărbătorirea adevărată, mult mai adâncă a profesorului Mărgineanu este realizată atipic, dar spectaculos, de volumul Nicolae Mărgineanu. Un psiholog în temnițele comuniste. Documente preluate din arhiva CNSAS, ediție îngrijită de Cristina Anisescu (consilier superior al Direcției
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Oamenii ăștia au mâncat cândva o pâine bună în sistem și în loc să le fim recunoscători că acum după revoluție ne mai lasă și nouă niște firmituri... Putea fi privit adică de pe o anume poziție care să facă din mine un delator al autorilor de omagii ceaușiste. Cred că asta s-a și întâmplat, ceea ce înseamnă că romanul și-a atins scopul. Oricum, una dintre ideile centrale era să arate ce înseamnă să fii scriitor în România ante și postdecembristă. Ediția a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
face totul ca să se aplice și dincolo cât mai severe; se considera cetățean ungar, nu ostatic"50. Ultima propoziție putea fi o dovadă a curajului său civic, dar amenințarea cu retorsiunile diminua ușor puterea morală a indignării. În 1929, un delator anonim al Partidului Național Maghiar (Országos Magyar Párt - OMP) mai constatase: "Limba maternă a evreimii transilvane este limba maghiară, a ultimei generații, de asemenea, în ciuda unor măsuri coercitive violente; în pofida intimidării și a presiunilor, evreimea va ține la acest statut
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
prin excelență etc. Coada este o “mică societate”, reproduce trăsăturile contextului social larg. Un forum, o aulă, un parlament și un tribunal în care sunt examinate defecțiunile sistemului. Bineînțeles, totul în mod aluziv, utilizându-se o simbolistică specifică, de teama delatorilor. Un prilej de acțiune, de afirmare, de (auto)confruntare, o formă de risc, un mijloc de socializare. Cei ce nu fac coadă (profitorii, privilegiații, “slăbănogii”, intelectualii) sunt disprețuiți și marginalizați. Simbol al crizei și dezechilibrului, coada poate fi și un
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
care participă la o realitate mitică 778. De aceea, condamnă acțiunea de întrerupere a tratamentului de către doctorul Nedelcu. În aceeași ierarhie de stat intră "spirite conformiste și geloase", cu "nume criptice" ca Imaculata-Concepțiune și Catastrofa-Trei- Ierarhi, care îi desemnează pe "delatorii și impostorii epocii totalitare"779. Aluzia sacralității este semnul profanizării unei lumi în care misterul este prohibit, iar imaginația, pedepsită. Dintre toponimele mitice, La fontaine de Jouvence/ Fântâna Tinereții echivalând-o pe cea din basmele populare este sursa apei magice
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o finanțeze. Un articol al lui Chateaubriand duce la desființarea ziarului "Mercure de France" (1807). Este drept că academicianul a îndrăznit să scrie: Cînd în liniștea mîrșăviei nu se aude decît zgomotul pe care îl face lanțul sclavului și vocea delatorului, istoricul pare a fi însărcinat să răzbune popoarele". În 1810, dorința imperială de control și de uniformizare duce la menținerea unui singur ziar în fiecare departament. Peste cîteva luni, ministrul Poliției, Savary, consideră că pentru capitală ajung patru ziare, dintre
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
deranjeze. Pe de altă parte, constăm că există o toleranță maximă pentru tot soiul de autori care au făcut pactul cu diavolul și care se bucură astăzi de lauri și privilegii. Bizara situație ne îndreptățește să credem că acești foști delatori continuă să fie activi. Sigur, serviciile de informații culeg date fără să-și pună probleme morale, acesta e rostul și utilitatea lor. Dar mă aștept, din partea istoricilor literari la o judecată mai nuanțată a vinovățiilor din perioada comunistă. Ca să răspund
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
celor mai patrioți și transformarea lor în informatori. Ioan Muntean se pronunță doar în ceea ce privește atitudinea victimelor și spune că, în afara morților martirizați, care ne-au spălat onoarea tuturor, toți ceilalți care au trecut prin sinistru au devenit ori torționari, ori delatori, atât cât i s-a cerut fiecăruia, bineînțeles că sub teroare. Unii au plusat și au făcut mai mult decât era necesar ca să supraviețuiască. Unii s-au redresat mai devreme, alții mai târziu și foarte puțini au fost consecvenți cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la tortură continuă. Costin Merișca identifică trei țeluri ale acțiunii: obținerea de informații suplimentare celor din anchetele premergătoare condamnării, zdrobirea tineretului-cel mai puternic adversar al comuniștilor-, dar și crearea, 'omului nou'. Deținuții trecuți prin Pitești urmau să fie și viitori delatori din rândul intelighenției. Inițiatorii acțiunii scontau pe păstrarea conspirativității prin implicarea torturaților în represiune și prin compromiterea tuturor. Totuși, treptat și cu foarte puține excepții, reeducații și-au regăsit echilibrul și verticalitatea, spune Merișca. Istoricul Dennis Deletant argumentează că Alexandru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
astfel de Cărți Albe (?). Din cele cîteva pagini publicate în "Apostrof", din Dosarul 64 se constată realizarea unei rețele foarte dese de informatori și "surse" ce activau în preajmă, inclusiv în casa lui Lucian Blaga. Este de natura evidenței că delatorii s-au aflat totdeauna printre noi. În "sinteza" din 28 septembrie 1956, "lucrătorul operativ", locotenentul "Domnița" Nicolae, semnalează că "obiectivul" care, se înțelege, nu este altul decît poetul nostru "are scrise și nepublicate o serie de lucrări poetice și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de cazuri, locurile unde s-a aplicat "reeducarea", cine și cui, perioadele, cine dintre gardieni și comandanți au participat sau asistat în direct la aplicarea acestor nesfîrșite torturi etc. Se aflau, după spusele sale, într-un imperiu al suspiciunii, al delatorilor, al urii. De remarcat evoluția fenomenului prin rafinarea mijloacelor de tortură motivată de amplificarea stării de alienare a torționarilor, a sadismului lor, dar și de încercarea de a micșora procentul cazurilor mortale. La Gherla celulele de reeducare sînt botezate de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și simplu te durea de foame, își amintește doctorul Eusebiu Munteanu. Vasile Nicolae, cel care și-a turnat colegii, a primit, drept recompensă pentru descoperirea grupului subversiv, suma de o mie de lei. Și a continuat, la fel de fructuos, activitatea de delator plătit. N-a primit, după '89, nici o sancțiune, nici măcar una morală. Noul regim i-a și protejat pe toți informatorii securității și nomenclaturiștii vechiului regim. Între colegii de detenție ai lui Munteanu se aflau Al. Ivasiuc, Sergiu Al-George, Theodor Enescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pare a clinti Sistemul, un Sistem care continuă și în prezent să refuze condamnarea torționarilor și disculparea victimelor. Cartea lui Florin Constantin Pavlovici, Tortura pe înțelesul tuturor (Editura Cartier, 2001), este, cum citim pe prima filă, cu amară ironie dedicată delatorilor, anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor militari, paznicilor de închisoare, tuturor celor care au contribuit la batjocorirea omului. Dacă, spre exemplu, lotul (cum îl numesc comuniștii) Noica-Pillat a fost condamnat la ani grei de pușcărie pentru lectura unei cărți primite din străinătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Securitatea și Tribunalul Militar îl interpretaseră drept crimă contra păcii. O asemenea interpretare subtilă nu ar fi fost posibilă fără contribuția altui poet, Mihu Dragomir, care își pîrîse confratele cu aceeași ușurință cu care trecuse de la legionari la comuniști. Despre delatorul acesta, ajuns mare activist cultural, Robert Cahuleanu spunea că are stilou verde, din care curge cerneală roșie. La Canal, Cahuleanu nu se astîmpărase. Spărsese el piatră, dar compusese și versuri. Poeziile lui, insuflate de cea mai adîncă dragoste de țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe care să sprijine unele cereri sau proteste față de unele atât de frecvente injustiții ce-l asaltau sau pândeau. Și Beniuc făcea parte, în anii ’50, din Academie, dar nimeni, nici atunci și nici azi, nu-l confundă pe acest delator și cântăreț al lui Stalin și al criminalului de Dej cu, de fapt, falșii săi colegi de Academie, „anormalitatea culturală” fiind el, Beniuc, într-un regim firesc, democratic, acest poet de mâna a doua, mărunt emul al lui Goga, nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
s-au estompat, inevitabil. Nu mai eram singuraticul, boemul, răzvrătitul de altădată. De aici și mici neînțelegeri cu prietenii mei. "Burlăcăria" mea de tip junimist luase sfârșit, deși mă obișnuiam greu cu noul statut. În plus, parcă se înmulțise numărul delatorilor, eram mereu amenințat că postul meu de muzeograf va fi "restructurat" (eu fiind între ultimii angajați ai muzeului) și astfel voi rămâne fără slujbă (încă nu eram membru de partid, tergiversam cât puteam solicitările repetate de a mă înscrie). Până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cele mai mediocre sau cu insuficiențe stilistice [...]. La succesul crescând al revistei mai contribuiră inițiativele directorului privind anchetele internaționale, lansate cu ră su net mare și adresate personalităților europene dintre cele mai proeminente, dar cu răspunsurile În doi peri sau delatorii ale acestor personalități aflate În grea cumpănă Înaintea unor pro bleme de politică externă pe care evenimentele istorice aveau să le Încurce și mai rău numai după câteva luni. și, În sfârșit, lovitura cea mare pentru tradiția cuminte a revistei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe care-l băteam din când în când, mai mult preventiv. Ca să aibă și el un motiv deslușit de a ne turna, pe lângă acela obscur, din afara voinței sale, cu care-l dăruise natura. Convingerea mea e că oamenii nu devin delatori, ci se nasc cu o genă a însingurării, care la un moment dat îi face răzbunători. Simt nevoia să plătească niște oprimări mocnite din arborele genealogic. Nu se iubesc îndeajuns, își adaugă mereu alte cauze, ca să nu se iubească chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
toți aveau exact mutrele pe care trebuia să le aibă niște oameni de treabă. Și, deodată, toți aveau figuri extrem de dubioase. Că se găseau cam sluți și cam murdari n-ar fi fost nimic. Dar cine nu avea cap de delator avea cap de spion străin, iar cine până atunci avusese o față de mocofan din Bărăgan avea dintr-odată cel mai odios cap de terorist arab. „Păi, ce mare lucru, dom’le - a zis făcând-o pe specialistul în treburile Serviciilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
care a slujit la altarul Domnului peste 30 de ani, propovăduind învățătura creștinească atât prin predicile sale pătrunzătoare, cât și prin articolele publicate cu regularitate în revista „Viața” al cărui redactor principal era chiar el. Cât privește soarta celor doi delatori ai săi, trebuie să recunoaștem că au avut un sfârșit pe măsura faptelor lor nevrednice și josnice. Plutonierul Colibaba, fost comandant de execuție a evreilor în 1941, fiind denunțat de Solomon și Lazăr, cei doi frați evrei, după doi ani
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
448, p. 24)"/>. Acest tip de discurs Încerca să contrabalanseze zgomotoasa propagandă antisemită. Iată ce scria, În 1921, un oarecare J.D. Protopopescu Într-o carte intitulată sugestiv Pericolul ovreesc : „[Ovreiul] dă cel mai mare contingent, În toate țările, de spioni, delatori și trădători. Ori de câte ori străinii au invadat țările românești sau România, ovreiul a fost cel ce a servit ca spion și delator armatelor străine, fie În 1916-1918, fie În epoci anterioare” <endnote id="(252, p. 37)"/>. Sunt cunoscute, de asemenea, cuvântările
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Protopopescu Într-o carte intitulată sugestiv Pericolul ovreesc : „[Ovreiul] dă cel mai mare contingent, În toate țările, de spioni, delatori și trădători. Ori de câte ori străinii au invadat țările românești sau România, ovreiul a fost cel ce a servit ca spion și delator armatelor străine, fie În 1916-1918, fie În epoci anterioare” <endnote id="(252, p. 37)"/>. Sunt cunoscute, de asemenea, cuvântările parlamentare și scrierile pe această temă semnate de A.C. Cuza (vezi Jidanii În război, 1923 ; <endnote id="cf. 521"/>), cărora le-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]