328 matches
-
de căpetenie al prințului Bismarck, discută votul care a motivat faimoasa demisie. Șasesprezece state mici erau reprezentate de către doi membri numai din Consiliul Federal. Foaia dovedește neajunsurile ce rezultă din împrejurarea că statele mici au dreptul de-a da prin delegațiune voturile lor altor state federale, deci consideră ca o datorie a prezidentului Consiliului, care e însuși cancelarul, de-a remedia această stare de lucruri printr-o propunere care să reformeze regulamentul Consiliului în așa chip ca lucrările de căpetenie să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
modul cel mai incontestabil, că n-avea nici un drept, nici o rațiune plauzibilă a revendica o situație privilegiată, fie în elaborarea reglementelor, fie în controlul de exercitat asupra execuțiunii lor. Cât despre argumentul pe care "Times" îl face să decurgă din delegațiunea dată Austriei de către Congresul din 1878, de-a îngriji să se execute lucrările necesare pentru înlăturarea piedecelor ce se opun navigației prin Porțile de Fier, e de ajuns să observăm, spre a reduce argumentul acesta la valoarea sa justă, că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dată Austriei de către Congresul din 1878, de-a îngriji să se execute lucrările necesare pentru înlăturarea piedecelor ce se opun navigației prin Porțile de Fier, e de ajuns să observăm, spre a reduce argumentul acesta la valoarea sa justă, că delegațiunea de care e vorba are o semnificare curat tecnică. Articolul VI al Tratatului de la Londra, din anul 1871, dispunea "că puterile cari posed țărmii Dunării unde cataractele și Porțile de Fier prezintă piedeci navigațiunii", să caute să ajungă la o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a împiedecat de-o seamă de dificultăți materiale și puterile au crezut, la 1878, c-ar fi mai bine ca, în interesul realizării prompte a lucrărilor, să se încredințeze Austriei singure executarea. Acesta e înțelesul real și acestea sânt motivele delegațiunii stipulate în articolul 57 al Tratatului de la Berlin. În virtutea acestei dispoziții Austria devine, într-un chip oarecare, la Porțile de Fier, inginerul și bancherul Europei: nu pe socoteala ei personală, ci cu cheltuiala tuturor puterilor, ea săvârșește lucrările destinate a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Gladstone de-a se impresura Dulciniul; dar guvernul englez n-a voit să permită celui austriac publicarea acestor documente. Pe când cartea se tipărea, sir H. Elliot a alergat la Pesta pentru a stărui să se suprime acele piese. Pe cât timp delegațiunile discută în capitala Ungariei, ambasadorul Angliei, al Franței și al Germaniei au sosit asemenea acolo. Ambasadorul Franței are misiunea specială de-a hotărî modul revocării flotelor de demonstrație din apele Mării Adriatice, pentru că guvernul francez voiește ca, la convocarea Adunărilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nouă, cari au prefăcut poporul românesc într-un popor de slujbași, și expedientele celelalte s-au înfundat atât de rău, încît ne temem de cel mare. [ 26 octombrie 1880] ["VINERI A FOST ACEA ȘEDINȚĂ... "] Vineri a fost acea ședință a delegațiunii austriace în Pesta despre care agenția Havas ne-a dat un rezumat. Discutîndu-se bugetul Ministerului de Externe, d. baron Hubner a rostit un discurs foarte călduros, în care și-a exprimat dorința de-a se amâna cestiunea orientală și de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va deveni sub al patrulea prezident al ei și aceasta amenință a încălca chiar Rusia pîn-în Ural. Aceste idei ale baronului Huebner, spuse într-un discurs preparat de mai nainte, deci bine cumpănite între ele, a întîmpinat dezaprobarea oratorilor din delegațiune. D. Demel a respins ideea unei alianțe cu Rusia și a cerut să i se facă cunoscute țintele politicei austriace în Orient. Cavalerul Grocholski, deputat din Galiția și polon, deși conservator ca și baronul Hubner, a reamintit că Galiția s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a reamintit că Galiția s-a exprimat în mai multe rânduri contra unei înțelegeri cu Rusia, un stat nu conservator, ci, din contra, revoluționar, care pretutindenea seamănă în cale-i revolta. Răspunsul d-lui de Haymerle la discursurile membrilor din delegațiune, deși improvizat, merita luarea noastră aminte, pentru că în el se definesc raporturile actuale dintre România și Austro-Ungaria. D. de Haymerle spune că guvernul se va sili de-a evita orice complicațiune în cestiunea orientală, dar mijlocul recomandat de baronul Huebner
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în puterea noastră. În dealtmintrelea e bine să nu avem așteptări prea mari. Guvernul poate deschide acest drum pe apă, dar dacă el se va și întrebuința nu se poate spune de pe-acuma. În același moment în care în delegațiunea austriacă se vorbește despre temporizarea complicațiunilor orientale "Standard" află că un consiliu de război ținut la Atena a hotărât a dirige spre Tesalia 14 000 de oameni, spre Epir 36 000 și de-a organiza rezerve de 20 000. D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce-au avut-o patrioții de-a supune sancțiunii domnești acel cuțit care avea să fie înfipt până-n mâner în măruntaiele patriei. E și tiparul bun la ceva. Vinerea trecută d. baron de Haymerle a crezut a putea spune în delegațiunea austriacă cam următorul lucru: Daca voiți să știți ce-i prieteșug, să vă spun eu ce e. Sânt raporturile noastre cu România. Nu vă puteți închipui ce bine stăm cu guvernul din București". D. baron de Haymerle știe-n orice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
necesare sub care o asemenea industrie s-ar putea naște. Studiul ce-l publicăm mai la vale implinește această lacună. El este estras din cartea cafenie (a corespondenței diplomatice) pe care contele Andrassy au supus - o în mai a. c. amîndoror delegațiunelor Austro-Ungariei. Studiul figurează sub numirea de raport al d-lui cavaleriu de Bosizio, viceconsul c. r. Nu putem tăgădui că raportul conține vederi destul de întemeiate și, dacă pe ici pe colo unele puncte sunt poate cam pre pesimistic tratate, desigur
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se vestește că generalul rusesc Kaufmann, în călătoria sa spre Serbia, au trecut prin acest oraș. [6 august 1876] {EminescuOpIX 180} TURCIA ["UN NUMĂR DE COMUNITĂȚI SÎRBEȘTI... Un număr de comunități sârbești de la margine, în apropierea Vidinului, a trimis o delegațiune la Belgradcik, cerând să fie puse sub jurisdicțiunea guvernului împărătesc. Cererea li s-a acordat. În urmarea acestora 1 800 locuitori săteni au trecut granița și au fost primiți pe teritoriul turcesc, iar așezarea lor se va face cu cheltuiala
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așteptăm ce va hotărî despre noi gremiul jurnaliștilor din Viena și din Budapesta. Acesta este poate singurul rol ce ni l-ar concede din toată inima. [13 aprilie 1877] RUSIA ["ALALTAIERI ÎN 11/23 APRILIE... "] Alaltaieri în 11/23 aprilie delegațiunea plecată din Iași a sosit la Ungheni pe la 5 oare după amiază. Aproape imediat după aceea sosi trenul imperial din Chișinău. Majestatea Sa Împăratul intră în salonul de așteptare a garei, întovărășit de o suită numeroasă. D. Iacobsohn consul imp
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe la 5 oare după amiază. Aproape imediat după aceea sosi trenul imperial din Chișinău. Majestatea Sa Împăratul intră în salonul de așteptare a garei, întovărășit de o suită numeroasă. D. Iacobsohn consul imp. rusesc din Iași, prezintă împăratului pe membrii delegațiunii române. Majestatea Sa adresă mai Întâi câteva cuvinte Prea S. Sale părintelui mitropolit al Moldovei și Sucevei și conversă apoi cu d. Vasile Gheorghian, prefectul dist. Iași. După aceasta Majestatea Sa încălecă calul și, urmat de suita militară, trecu în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi pusă poate în eșec. Dar mișcarea nu se va opri la granițele Bosniei și ale Herțegovinei. Și Serbia veche va fi cuprinsă de ea. Străvechiul district Prizrend au recunoscut asemenea egemonia Muntenegrului și au trimis la prințul Nichita o delegațiune compusă dintr-un {EminescuOpIX 364} preot, un arhimandrit ș-un târgoveț. Cetinie, satul cu două uliți și cu abia 800 de locuitori, n-au serbat niciodată asemenea triumfuri ca acuma. Dar ajutorul principal al Muntenegrului va fi în Albania. E
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de flori. Țarul intră în sala gărei, unde văzând pe Pr. S. mitropolitul își descoperi capul și, după o mică salutare, d. Iacobson, consulul rus din Iași, prezentă M. Sale pe Pr. Sa mitropolitul Iosif și pe fiecare membru din delegațiunea română. Prea Sf. Sa Mitropolitul îndreptîndu-se către M. S. Împăratul rosti în limba română următoarea întîmpinare: Maiestate! Fericita sosire a Maiestăței Voastre Imperiale lângă hotarăle României, a acestei țări ortodoxe, a căria biserică de secole s-a bucurat de protecțiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
obiecte ce i se vor trimite de - acuma 'nainte. [1 iunie 1877] ["INSTALAREA ÎN SCAUNUL MITROPOLIEI... Instalarea în scaunul Mitropoliei Bucovinei a I. P. S. S. Teoctist Blajevici s-a făcut c-o solemnitate într-adevăr princiară. Așteptat la marginea țării de delegațiuni mirene și clerice, salutat în cale-i de preoții și credincioșii pe al căror teritoriu trecea, primit la gara de Cernăuți de toate autoritățile înalte ale Bucovinei și făcându - și intrarea în capitala țării după un anume program sărbătoresc, în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
moment cum m’am prezentat dlui maior Simulescu XE "Simulescu, Virgil" - afirmă Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" În 1945 - i-am arătat situațiunea În care sunt, cum și extenuarea În care mă aflam, cerându-i să intervie să mi se retragă delegațiunea de a mai păzi trenul... După aceia D-sa a procedat la scoaterea cadavrelor din vagoane. Această operațiune a durat tot timpul nopții de 2 iulie spre 3 iulie 1941 și În același timp comisia de medici mai sus arătată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
prevederi, articolul 30 menționează că "cererea (...) pentru menținerea ordinei publice va fi imediat satisfăcută de comandantul trupelor aflate în județ"568. Articolul 32 prevede că administratorii de ocoale "se află sub ordinele directe ale prefectului, și au, în ocolele lor, delegațiunea puterilor acestuia"569. Articolul 33 al legii prevede că "primarii comunelor uebane și rurale (...) afară de primarii orașelor de reședință a prefecturelor, se află sub ordinele administratorilor"570. Același articol preciza că administratorii "pot suspenda pe primari, însă acestă mesură trebuie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Take Ionescu"1724. În încheierea articolului se anunța că "după spusele chiar ale D-lui Ministru (...) catedrala se va deschide în primăvara viitoare"1725. La 6 decembrie 1892 săptămânalul Constanța publica un articol prin care anunța că "la 14 decembrie delegațiunea consiliului Tulcea va pleca spre București spre a spune M. S. Regelui nevoile județului Tulcea"1726. Din componența acestei delegații făceau parte domnii: C. I. Davidoglu, Nicolae Baboeanu, Ștefan Teodoroff, Chiru Hiteff și Gelescu Cealicoff. Această delegație urma a prezenta
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și se plânge contra administrațiunei ministerului Domeniilor"1729. În cuprinsul aceluiași articol se preciza că "d-l prim-ministru cunoaște starea Dobrogei din 1889 când a vizitat-o"1730. De altfel, "anul trecut", primul ministru Lascăr Catargiu "a promis unei delegațiuni de cetățeni (...) că va prezenta un proiect de lege în sesiunea actuală pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor"1731. Experiența nu foarte promițătoare a memoriilor prezentate guvernelor anterioare îi determină pe redactorii articolului citat să-ți încheie relatarea cu urarea ca
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de cetățeni (...) că va prezenta un proiect de lege în sesiunea actuală pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor"1731. Experiența nu foarte promițătoare a memoriilor prezentate guvernelor anterioare îi determină pe redactorii articolului citat să-ți încheie relatarea cu urarea ca "delegațiunea tulceană din acest an să fie mai norocoasă decât au fost până acum delegațiile și memoriile trimise din Constanța"1732. La 17 iunie 1893, în preajma alegerilor pentru desemnarea membrilor consiliului comunal al orașului Tulcea, publicația locală Deșteptarea Dobrogei, "în a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
putea pune mâna pe o primărie rurală, pe când în județul vecin se pun cele mai mari insistențe spre a se găsi un primar la Hârșova, la Cernavodă, Medgidia și chiar Mangalia"1771. La 28 noiembrie 1893 Gazeta Dobrogei publica "Memoriul delegațiunei Consiliului General al județului Constanța asupra situațiunei acelui județ prezentat M. S. Regelui", document semnat de către: colonelul Vasilescu, Ali Cadâr, Luca Oancea și Octavian Șeitan.1772. Adresându-se regelui Carol I, semnatarii memoriului afirmau: "Sire, subsemnații, delegați de Consiliul General
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întinsele lacuri și numeroasele ape peste seamă de abundente în pește"2523 ar putea fi transformate de către guvern într-un "izvor rodnic de venituri"2524. Semnatarii memoriului constatau "cu vie satisfacție (...) că dorințele exprimate și prezentate Majestății Voastre de către prezenta delegațiune județeană, în anul 1899, au fost luate în seamă, căci în primăvara acestui an au început, prin corpul nostru tehnic, lucrările pentru curățarea bălții Dunavățului"2525. O altă propunere prezentată regelui Carol I era aceea "să se facă instalațiuni (...) în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
privind istoria Dobrogei, vol. I, doc. nr. 61, p. 186. 1767 Ibidem. 1768 Ibidem. 1769 Constanța, II, nr. 40/21 noiembrie 1893, p. 1. 1770 Ibidem. 1771 Ibidem. 1772 Gazeta Dobrogei, VI, nr. 352/28 noiembrie 1893, pp. 2-3; ***, Memoriul delegațiunei Consiliului General al județului Constanța asupra situațiunei acelui județ presentat M. S. Regelui, București, 1893, passim. 1773 Apud Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei, vol. I, doc. nr. 62, p. 187. 1774 Ibidem. 1775 Ibidem. 1776 Ibidem. 1777
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]