596 matches
-
un incendiu de pildă, vegetația renaște mai viguroasă. Si vijeliile au rolul lor ca pădurea să nu se umple de uscături ca omenirea. Grija hranei tuturor speciilor include și moartea deoarece multe corpuri care au fost vii, inclusiv omul, devin delicatese pentru alte specii doar după ce viața din ele a încetat. Și sunt neînchipuit de multe entități care trebuie astfel și ele hrănite. Omul, în naivitatea sa, se întreabă: "Oare de ce a făcut Dumnezeu furnica? Ea nu face decât să-mi
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347797_a_349126]
-
avut cu ce să îl asociez din legumele cunoscute de mine, abia după documentarea pe internet mi-am dat seama că noi îi spunem” Bamă”. Este o legumă gustoasă și care se numără printre cele cu preț ridicat, chiar o delicatesă pentru singalezii de rând și care se gătește în mai multe feluri. Mie îmi place învelită în bucăți de șuncă. Surprinsă am fost și de vinete, pe care nu le-am recunoscut nici după ce le-am mâncat. M-am arătat
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton Referință Bibliografică: gogoși / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 416, Anul II, 20 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
GOGOŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346787_a_348116]
-
Caragiale nu putea să se izoleze de oameni de unde-și culegea miticismele lui, fugea în excursii, când la Piatra-Neamț, pe la mânăstiri însoțit de prieteni, când la Sinaia, unde „filozofa” la nesfârșit cu „lelea Tinca”, zarzavacioaica, sau cu „Matheescu- Coloniale și delicatese” Pretutindeni scriitorul vânează tipuri, ticuri, reacții, limbaj, ca un fin psiholog. În ziua când a fost pus pe liber de la Regia Monopolurilor, Caragiale a pus în vânzare primul număr din a doua serie a „Moftului român”. După ce e pus pe
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346532_a_347861]
-
întâlneau în calea lor. Am avut fericirea în râpă să-i mângâi darurile naturale, fără să-mi fi propus asta. Acum când îi privesc sânii cu adevărat, sunt înnebunit, vreau să-i simt sfârcurile între buzele mele însetate după asemenea delicatese.” Câte asemenea trufandale îi mototoliseră în timp lenjeria patului din garsoniera din hotel, de pe barcă, sau din vila din Mangalia. Parcă pe niciuna nu și-o dorise atât de tare ca pe această tânără fiică a Vrâncioaiei din legendă. Era
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
de mai adă și miros de mai vino! După care, dădu pe gât o cană cu vin. Pregătirea fiind făcută, și ceilalți înfipseră furculițele în câte o fructă, degustând intermitent și vinul, ca să le taie sațul și să facă drum delicateselor. Și, în timp ce dădeau gata curioasele fructe, amfitrionul le spuse că ideea acestor gustări aparținea unui geniu-bucătar, master-chef la hotelul respectiv, care, știind multă istorie gastronomică, se gândise ca sub haina fructelor, nu teribil apreciate în acel Ev Mediu, să le
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
și un purcel de lapte c-un măr în râtu-i crocant, anturat de cartofi dulci tăvăliți prin unt și pesmet. La asemenea surpriză, tăcură siderați clipe în șir, răstimp în care Patriarhul, adevărat Pater tacticos, împărțea porții din cele două delicatese. Concomitent, amfitrionul cantemirist dichisea cu vin cana fiecăruia. Că bucuria revederii era conjunctă cu plăcerea produsă de festin o dovedea și faptul că nimeni nu avea telefonul mobil deschis, că eludau recomandările familiei de a fi ponderați, de a se
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
Moș, nici urmă! Ușor zburătăciți și bucuroși de oaspeți, noi, localnicii, ne scuturăm veseli după plecarea „invadatorilor”, căci începe să miroasă a halviță de Crăciun de prin fabricile din Alicante și Jijona, responsabile pentru exportul în întreaga lume a hrănitoarei delicatese lipicioase, frământată din migdale pisate și miere. Străzile prind viață sub ghirlandele viu colorate, cu motive hibernale, pe care nu prea știi de unde să le iei, aici, unde zăpadă nu este. Nu există localitate, oricât ar fi ea de mică
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton ... Citește mai mult DesenStatui cu socluVrabia scapă găinațPe foaia de blocPupitruPeste ponoareși umbra unui greierAre orchestrăAversăNor de lăcusteMigrații în livadăPlouă cu aripiAscuțitoareVara la pologReflexele râuluiAscut o coasăGogoșiCe viermișori uziPe aleea duzilorîși țes mătasea
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
mestecat” până când se limpezește în inima ta. De aceea, nu este indicat să fie citite zeci de pagini deodată pentru că se ajunge la imposibilitatea de a le mai putea recepta, digera. De preferat, ca acestea să fie “gustate” ca pe delicatese, după o masă copioasă, ori între mese, în timp ce-ți faci siesta. Fiecăruia trebuie să-i acordăm atenția pe care o merită. Cartea poate sta la loc de cinste pe noptieră și deschisă, de câte ori avem nevoie de un prieten
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
din ciclul ”Prostia (r)omenească” -Iertați-mi curiozitatea, dar câți câini și câte pisici aveți ? În ultimele trei săptămâni le-ați cumpărat atât de multă mâncare... întrebă mirată vânzătoarea. Cred că țineți foarte mult la animale, din moment ce le răsfățați numai cu delicatese. -Nu era pentru oameni mâncarea cumpărată ? întrebă mirată o persoană din grupul de străini, intrat în magazin să facă cumpărături. Expresia feței vânzătoarei le-a oferit rapid răspunsul cerut. În clipa următoare se făcu liniște timp de cinci minute, după
TEXT UMORISTIC DIN CICLUL ”PROSTIA (R)OMENEASCĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371639_a_372968]
-
pe care mama mea le punea în zeama în care fierbea caltaboșul bolborosind pe plită în dimineața Crăciunului. În acea zi, colindețele(specifice Munteniei), covrigii, colacii și boboroadele căpătau o savoare deosebită. Merele si gutuile coapte erau cele mai deosebite delicatese pentru sufletul meu, și stăteau frumos rumenite pe colțul plitei, pentru a se păstra calde, tocmai bune de mâncat. Amintiri, amintiri, amintiri de neuitat... (Floarea Cărbune) PS:Parafrazându-l pe Nietzsche pot spune că nu scriu pentru prezent, ci pentru
IERNILE COPILĂRIEI MELE...PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375738_a_377067]
-
vremuri... Mi-e puțin penibil, ce poate să creadă omul, că am rămas cu gusturi rurale sau că nu vreau să fac cheltuieli mari. Dar el, dimpotrivă, interpretează cu totul altfel. - Sigur că da! Tu poți să-ți permiți orice delicatesă... Ce-ți pasă? Nu ai colesterol și nici trigliceride, nu suferi de balonări și nu ai carii dentare. Apropo, cât e valoarea normală a colesterolului? Habar n-ai! Vezi? Sănătosule! Mă simt imediat vinovat, am un copleșitor sentiment de culpabilitate
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
că știe exact cînd sînt vernisajele. Știe exact. Și asta se vede după oportuna-i sacoșă, oricînd pregătită să facă față momentului. Ea, făptura, un fel de atemporală Pena Corcodușa, așteaptă cuviincios speech-ul inaugural, după care rade tot. Adică delicatesele puse la bătaie de expozant (și familia adiacentă). Cînd sacoșa și-a făcut plinul, Pena se oprește la fiecare, dă mîna ca o lady ce este și-o șterge. Nu pot rezista a trece contrapunctic la... alte voci, alte încăperi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al primordialității și al locului Încă nealterat de civilizație. Ne Îndulcim cu niște plăcintă cu magiun, la un fel de cofetărie cochetă, echivalentul unei dughene de pe la noi. Ni se dă de Înțeles că e un Însemn culinar al locului, o delicatese, mai ales dacă ținem cont și de prețul destul de piperat al produsului. E un fel de turtă cu povidlă din perje, coaptă pe plita Încinsă, pe care o făcea bunica prin Postul Mare. Și mergem În căutarea marelui miracol: un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
alt aer, alte diamante, „22”, 1995, 45; Alex. Ștefănescu, O parodie a eroismului, RL, 1999, 23; Dan C. Mihăilescu, Eminescu: O tristețe cu ghimpi, „22”, 1999, 50; Angelo Mitchievici, Viața și frizeria ei, TMS, 2000, 3; Gheorghe Grigurcu, Vis și delicatese, RL, 2000, 29. R.D.
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
ciuperca este letală. Se pare că Agrippina l-a otrăvit cu muscariță pe împăratul Tiberius Claudius, soțul ei, ca să îl aducă pe tron pe fiul ei, Nero. Plinius cel Bătrân identifică greșit ciuperca ucigașă (boletus = mânătarcă), mirându-se că această „delicatesă culinară” a putut să-l otrăvească pe împărat. Din descrierea lui Plinius rezultă însă clar că a fost vorba de Amanita muscaria : „[Are] culoare de un roșu deschis [...] și poartă pe pălărie niște pete albe ca niște picături” (Naturalis historia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drum, și nebunul de grija altora. (Consecințele negative ale excesului sunt surprinse și de un alt proverb: „Cine plânge pentru toată lumea orbește”.) Sătulului și cireșele i se par amare. Dacă foamea face dintr-un aliment cu un gust fad o delicatesă, sațietatea, dimpotrivă, creează dezgust chiar și față de alimentele de calitate.) Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandontc "Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandon" Traiul celui care se teme de moarte e tot un soi de moarte. Impresia de autenticitate a vieții
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În afară către o laterală și apoi Înapoi În buric. Continuați mișcarea În jurul buricului pînă cînd faceți o stea În cinci colțuri. Această tehnică eliberează energiile blocate În abdomen, oferindu-i o satisfacție specifică lui și Întrerupînd concentrarea atenție către delicatesa la care ați poftit. O altă modalitate de Înăbușire a poftei este să realizați o variațiune a exercițiului Scoaterea Veninului, descrisă la pontul 4 (pasul 3, pagina 261), dar pentru afirmație spuneți ceva de genul „Mă simt atît de mulțumită
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
specifică asupra sistemului nervos, constituind, prin urmare, remedii bune și sigure pentru persoanele nefamiliarizate cu consumul lor; așadar ele ar trebui utilizate doar În scop medical. Dar trebuie să subliniez că, În rândul substanțelor ce constituie hrana zilnică sau printre delicatesele consumate pentru plăcerea noastră, există multe care afectează nervii Într-o mai mare măsură decât ceaiul și cafeaua; din acest motiv, făcând apel la rațiune, este necesar să renunțăm noi Înșine la ele. Hahnemann, ca unul ce zilnic se bucura
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1990. Ediții, antologii: Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de..., pref., edit., București, 1976; Tudor Vianu, Scrieri despre teatru, pref. edit., București, 1977; Petre Ispirescu, Basmele românilor, postfața edit., București, 1986; Alexandru Macedonski, Excelsior, pref. edit., București, 2000; I. L. Caragiale, Publicistică. Politică și... delicatese, pref. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Emil Manu, „Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de ...”, SPM, 1976, 366; Aurel Baranga, Lecturi confruntate, FLC, 1977, 1; Valeriu Cristea, O voce lirică nouă, RL, 1979, 6; Carmen Drumaru, „Fiord imaginar”, CL, 1979, 5; Valeriu Cristea
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
comunismul”), explica și el cum se întemeiau relațiile: „Ne-au ajutat la început socrii, apoi ne-am făcut propriile noastre relații. știți cum era, serviciu contra serviciu. Nu prea am știut ce înseamnă să nu ai, ne permiteam și diferite delicatese cum erau țigările bune, fructe pentru copii sau renumitele ciocolate chinezești. Aveam acces la fondurile de protocol, la multe avantaje”. Totul datorită unor „relații de prietenie” bine gestionate. Un inginer, mereu în funcții de conducere, care-și agrementează discursul de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sediul Comitetului Județean al PCR, închis și perceput ca o fortăreață, mulțimea devenită mai mult decât reprezentativă (se ajunsese la câteva mii de protestatari în coloană) a invadat clădirea: încăperile au fost devastate, au fost confiscate produse considerate a fi delicatese pentru acea perioadă (salam de Sibiu, cașcaval, portocale, banane) și aruncate pe geam spre a fi împărțite populației. Cei care pătrunseseră în clădire nu au confiscat pentru ei înșiși respectivele produse, ci le-au aruncat pe geam mulțimii, într-un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
groase și negre ca funinginea, încît, văzînd un asemenea fum pe coș, îți spui că-n măruntaiele de dedesubt se coace, ca-ntr-un cuptor uriaș, o friptură grozavă. Numeroase păsări acvatice ciugulesc garizii, răcușorii și alte asemenea zaharicale și delicatese, pe care balena normală le poartă uneori pe spinarea-i pestilențială. între timp, buzatul leviatan brăzdează marea, lăsînd în urmă tone de caimac alb și făcînd ca firava ambarcațiune să se zbuciume pe valuri ca o luntre ușoară în preajma roților
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Stubb, la însăși lumina ei - pare un lucru atît de bizar, încît trebuie neapărat să intrăm puțin în istoria și în filozofia acestei chestiuni. Documentele atestă că, în urmă cu trei secole, limba balenei normale era socotită ca o mare delicatesă în Franța, unde se plăteau bani grei pentru ea. Pe vremea lui Henric al VIII-lea, un bucătar al Curții a căpătat o recompensă frumușică pentru faptul că a inventat un sos strașnic, menit să asezoneze marsuinii fripți la grătar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]