12,030 matches
-
ieșind pe străzi ce duc înspre nicăieri, însă ce coboară din paradisul simțirilor, urcând mai apoi cu emoție și vâslind pe ape în zări, cu barca propriului suflet, în largul confortabil al spațiului nelimitat accesibil imaginar. Evadând din spațiul personal, delimitat de ziduri incomode și bariere constrângătoare spiritului dornic a fi rebel, și devenind din ce în ce mai sufocante trupului, ce își cerșește parcă, în felul lui, dreptul la a simți propria-i libertate, sub nemărginirea cerului călăuzitor prin astrele-i, mă îndepărtez până la
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
ieșind pe străzi ce duc înspre nicăieri, însă ce coboară din paradisul simțirilor, urcând mai apoi cu emoție și vâslind pe ape în zări, cu barca propriului suflet, în largul confortabil al spațiului nelimitat accesibil imaginar. Evadând din spațiul personal, delimitat de ziduri incomode și bariere constrângătoare spiritului dornic a fi rebel, și devenind din ce în ce mai sufocante trupului, ce își cerșește parcă, în felul lui, dreptul la a simți propria-i libertate, sub nemărginirea cerului călăuzitor prin astrele-i, mă îndepărtez până la
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
cazul comercializării artei prioritățile sunt altele, artistul care lucrează pentru un galerist, de exemplu aici în Mexic, e ca și relația dintre un muncitor ce execută ceea ce un patron îi sugerează și marchează piața. Curatorii sunt un alt caz care delimitează ceea ce intră în mainstream și ce nu. Și dintr-o dată ceea ce a fost considerat artă experimentală sau conceptuală, ca reacție împotriva formalismului, acum e considerată arta oficială, academică. Muzeele capitalei nu mai acceptă pictură sau grafică tradițională. În acest mediu
“…dincolo de aparenţe putem găsi esenţialul.” [Corola-blog/BlogPost/94160_a_95452]
-
1966), adică va avea mereu deschis ,,simțul individualităților și al diferențierilor’’. După ce constată că receptarea operei lui Fănuș Neagu nu seamănă cu a colegilor săi de generație și nici cu a scriitorilor din generația anterioară -, criticul literar Viorel Coman o delimitează în raport cu anumite creații ale lui Eugen Barbu (care a publicat volume conjuncturale, pentru a-și proteja opera mare), Nicolae Breban (a scris opere care să fie publicate sub presiunea elementului politic), Marin Preda (care a înregistrat momente contestatare) sau Petru
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
lui Fănuș Neagu, reliefând că mai ales operele publicate în ultimul sfert de secol au fost apreciate de unii drept capodopere, iar de alții fiind negate. Operă dificilă, ,,cu ușile abia întredeschise’’, creația acestui scriitor reprezentativ de la cumpăna mileniilor conturează/ delimitează un spațiu magic, derulându-se de-a lungul a mai bine de 50 de ani, adică într-un răstimp ce depășește un sfert din perioada literaturii moderne a literaturii române. După ce punctează că Fănuș Neagu aparține unei generații de o
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
cultura neamului nostru. Eruditul filozof Constantin Noica sublinia: "O cultură nu se judecă numai după operele mari, de incontestabilă valoare, ci și după realizările mici, de trudă laborioasă și vrednică, prin care se realizează cadre, se deschid câmpurile și se delimitează interesele în mijlocul cărora va trebui să apară opere autentice." De asemenea, am fost încântat să fac cunoștință și să schimb idei cu scriitori și poeți consacrați, cu critici literari, președinți de asociații culturale, directori de edituri, redactori de reviste literare
FRUMOŞII NEBUNI AI MICILOR ORAŞE ( ION BUDAI DELEANU GEOAGIU-BĂI, DOR DE DOR LEHLIU-GARĂ, ZIUA LIMBII ROMÂNE RÂMNICU-VÂLCEA) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378233_a_379562]
-
coparticiparea, efortul interpretativ al privitorului, răsplătit prin revelația unui mod de amplasare a obiectelor și de tematizare a incintelor cu totul originale. * După ce străbate intrarea somp tuoasă, marcată, în planul al doilea, de prezența unei porți impresionante din lemn, care delimitează parterul de etaj, străjuind scările de marmură, oaspetele e îndrumat spre prima sală din ansamblul denumit „Legea creștinească” - „Frumusețea crucii”, în care exponatele, răspândite inegal, într-o viziune modernă de amplasament, îmbie la reflecție, lăsând, prin spațiul gol dintre ele
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
ale preoților: să păs¬treze dreapta credință, cuvântul lui Dumnezeu curat, nefalsifi¬cat, ajutându-i și pe ceilalți să-l cunoască. Apoi este grija de a păstra integritatea unității Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere de puhoaiele ce veneau din adâncurile pustelor, stepelor siberiene. Spre apus nu s-au putut construi cetăți, dar au existat nenumărate altare ortodoxe, acestea fiind cetățile care ne-au apărat de înstrăinare. Am fost de multe ori
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
acest nou proiect, întrucât ”față de legea din 2012 care prevedea o perioadă de 6 luni pentru reținerea datelor, noul proiect stipulează 3 ani”. Ceea ce trebuie reținut însă este că accesarea acestor date poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat de către instanța de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Suspiciunile de neconstituționalitate și față de acest nou proiect survin pe fondul unei inițiative a justiției americane, respectiv a Curții Federale din New York, care a decis recent în data de
REGLEMENTAREA JURIDICĂ A DOMENIULUI SOCIAL MEDIA – TENTATIVE RECENTE ȘI CONTRAREACȚII ÎN SPAȚIUL PUBLIC [Corola-blog/BlogPost/93206_a_94498]
-
metaforice concluzii filozofice topite în versuri de răscolitoare vibrație: „Nu știe nimeni/ când ne vom opri/ și ne vom așterne sălaș/ vremelnic/ pentru vreme de iarnă./ Nici ninsorile ne le știe nimeni./ Vin când vor... (Ninsoarea care nu mai vine). Delimitând corpul fizic de cel eteric, care păstrează spiritul, poeta amintește de circuitul materiei, când perisabilul ființei asigură rodnicia pământului: „Noi... am fost alungați/ în trupuri grele, de lut/ și-am început să mirosim/ a grâu și-a pâine coaptă, a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
pentru ceea ce sunt - în cel mai puternic dintre înțelesuri - ele, ambele cărți își merită cu prisosință lectura. Și, împărțite echitabil, îndeajuns de numeroasele obiecții. Foarte bine documentat, mai ales în privința unei inaccesibile porțiuni de bibliografie germană, studiul Ilinei Gregori își delimitează inițial un teritoriu la prima vedere - călinesciană, firește - steril, pe care-l va explora însă complet, chiar cu prețul revenirilor succesive. Anii berlinezi ai lui Eminescu se dovedesc aici, gândiți dinspre capitala prusacă, cu mult mai rodnici. Întâi pentru că deși
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
-se anumitor disfuncții și distorsiuni, fie prin pierderea sensului auten- tic al unității, fie prin anarhia diversităților, ceea ce nu este cazul în ordinea serafică a muzicilor sacre. E un fel de revoltă luciferică la consolidata desăvârșire a marii muzici renascentisto-baroco-clasice, delimitată liber și ferm de escaladele demonice. Georges Minois (autor care crede, culmea, că „Dracul este un mit căruia i-a trecut timpul”) are totuși o viziune suprarealistă a diavolului, ieșită cumva din negura unui ev mediu ahtiat după hiperbole, anticipând
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
în mod firesc tinde să se desprindă de conținutul (de continuitate al) unui timp exterior subiectului aflat în percepție, rămâne atras-lipită de suprafață, adică acolo unde timpul i se livrează ca imagine, respectiv ca mod al măsurii curgerii. Ca să ne delimităm de conotația instrumentală a metrului muzical, necesară acordajului temporal în execuția (redarea) unei lucrări muzicale, numim generic modul măsurii de înfățișare a timpului muzical curgând, timbrometrie. De exemplu, o grupare de trei timpi într-o măsură, îi conferă un aspect
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
aceste versuri)/ la walkmanul ei cu baterii 777/ pe care le încărcam punându-le/ între elemenții de la calorifer/ cât timp țineau orele pe vreme de iarnă// când a împărțit banca noastră/ așa cum indienii și fețele palide/ din Dr. Queen își delimitau teritoriile/ mi-a zis/ dacă vei trece de linia asta/ o să-ți aduci aminte toată viața/ dar am surprins-o zâmbind/ oarecum ușurată". Alegerea am făcut-o nu pentru că pomul acesta ar fi fost cel mai reușit, ci pentru că altele
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
într-o expresie de melocluster, adică a unor schimbări și succesive (figurate sintetic printr-un profil de diminuare a volumului sonor), ceea ce determină sentimentul temporalității, ca expresie a unui moment (interval) de timp, până ce sonoritatea scade sub orizontul percepției. Trecerea delimitată prin această dezinență (sonoritate→tăcere) se constituie într-o expresie de interval temporal, numit generic moment. În faza ultimă, deși sonoritatea continuă în rarefiere, nemaiavând energia care s-o mențină în arealul/vecinătatea percepției, se aude efectiv doar ca durată
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
timp ideatic sau atemporal (abstract), corespondent unei inspirații sau viziuni preconceptuale (posibil arhetipale); 2. Lungimea (L-dpc) = distanță într-un timp de(s)-compus (conceptual), aspectat ca succesivitate posibil-logică (mensurabilă), dar nelegată sub aspectul coerenței de expresivitate; pe linia succesivității se delimitează temporal între două tipuri de funcții formale alternative: modelul - ca durată-eveniment (dev) cu funcție tematică sau motivică, fixat sau inițiat într-un incipit compozițional (icp); secvența - ca durată-interval (div) cu funcție narativă sau dezvoltătoare, inerțiată printr-un profil-vector (pfv) de
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
rimă, ori ca momente de suspendare (intervalizare) pe consecvențialitatea unei coloane. Aceste obiecte-eveniment pot avea și ele propriile adâncimi (rime), interpretabile ca ponderi de inconsecvență, amplificând expresia de disontinuitate într-un parcurs formal. footnote>. Compusul ternar al perechii-model l-am delimitat pe două considerente: a. după primul sgm care se repetă de la începutul șirului (ABC-AB...-AC...); b. în raport cu pozțiile narative (In/Fn) ale acestora - în In aflându-se perechea ABC, iar în Fn doar sgm C. De-a lungul Sdpc observăm
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Parcului Bonaparte, a Bulevardului Dacia, a rondului Lahovary, la capătul de linie a tramvaiului 16, oprind într-un pitoresc cartier străjuit de o cruce de piatră, de la vilele de pe țărmurile lacului Herăstrău la căscioarele feroviarilor din Giulești, stările sociale se delimitau, s-o spunem, tăios. Și întocmai cum un strat nou de grosime se adaugă în fiecare an arborilor, și, orașul se îngroșa. O bună și veche prietenă din exil își luase rămas bun, la plecare, de la un copăcel de la Șosea
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
câtorva traduceri la modă pe atunci, ar fi putut susține cu cinste un capitol al Mistificțiunilor ? Bănuiesc motivul și confirm așteptarea implicită a autorului. Da, conceptul acesta e perfect valid. Și da, el atrage magnetic, în sfera pe care-o delimitează, alte exemple. Remarcabile.
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
critica noastră în operațiunile ei de încadrare și clasificare. Regretatul Laurențiu Ulici a contribuit în mare măsură, prin invocare insistentă, la instituirea criteriului decenal, ba chiar s-a străduit să impună, fără același succes, și criteriul cincinal, acesta pentru a delimita "promoțiile", subdiviziuni ale generației. Fac oricum parte din generația șaizecistă, cum mai este numită, adică a scriitorilor care s-au născut cu puțin înainte de al doilea război mondial, sau în timpul lui, și au început să publice în anii '58, '59
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
ca, exercitîndu-și facultățile intelectului, să interpreteze lumea. Pentru Nietzsche, perspectiva se schimbă: voința de putere este peste tot și în toate regnurile, de la piatra care zace pe marginea drumului pînă la floarea care își răspîndește polenul, de la animalul care își delimitează teritoriul pînă la poetul care își notează stihurile. Mai mult, voința de putere nu trebuie înțeleasă ca un substrat al universului, un fel de temei obscur și nediferențiat din care apoi vor lua naștere toate ființele. Nu există o singură
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
marea fractură din 1789, unde convulsiile sociale și politice nu au încetat, mai precis Franța anului 1848, apoi a loviturii de stat a lui Ludovic-Napoleon din 1851 și a instaurării celui de-al doilea imperiu. Teritoriul pe care autorul îl delimitează imaginar în această Franță se situează undeva între Bretania și Normandia, un "vest" neguros, unde legendele despre rezistența șuanilor sunt încă vii și unde patimile ard mocnit, dar nu mai puțin amenințător. François Vallejo nu face risipă de mijloace, schițează
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
și conceptual, Marin Mincu pare mai degrabă liderul unei secte decât întemeietorul generos (și iertător față de greșelile altora) al unei biserici naționale cuprinzătoare a poeților. În critica de poezie, Marin Mincu e un schismatic. Pe de o parte, s-a delimitat categoric de modul de a înțelege, de a clasifica și de a promova noțiunile al lui Nicolae Manolescu, liderul șaizeciștilor, și al lui Ion Bogdan Lefter, liderul optzeciștilor. Pe de altă parte, fie din idiosincrazie, fie dintr-o pricină teoretică
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
limbă din cele poleite" și că "de-ar fi fost școli ca acum, învățam și eu vreo limbă din cele lăudate" (vezi prefața la Fabule și istorioare, 1841), Pann, cunoscător a patru-cinci limbi străine, avea conștiința arhaicității sale și se delimita radical de poezia neologică a pașoptiștilor. Originalitatea sa trebuie căutată acolo unde, după rigorile unei viziuni specifice secolului XX, arta poetului s-a insinuat adînc în construcția verbală a poeziei. Prima pagină a Poveștii vorbii (" Despre cusururi sau urîciuni") începe
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
renunță uneori la pitorescul vehement (din Improvisation, de pildă) spre a se comunica la modul unei confesiuni imediate și ne-mediate (Ross Edwards: The Tower of Remoteness). Alteori evenimentele sonore sunt în expansiune, dispersate mai mult sau mai puțin ostentativ, delimitând invenția până la gestul demisionar al modificării instrumentului (Eric Mandat: Double Life). Delicatețea îl împinge însă pe clarinetist spre o retragere, o reculegere care îi este probabil imanentă, ținând de o anumită școală și, mai ales, educație (Eric Mandat: Etude for
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]