926 matches
-
în care capul familiei este la închisoare. Există pericolul ca cei rămași acasă să nu se poată întreține în urma închiderii celui care asigura cele necesare traiului de zi cu zi. Mizeria, promiscuitatea în care trăiesc cei rămași acasă poate genera delincvență. O soluție ar fi ca cel închis să muncească. Din banii primiți în urma evaluării muncii prestate, acesta ar putea ajuta familia. ● Acordarea de sprijin și ajutor deținuților(telor) după ieșirea din închisoare pentru a le fi facilitată reinserția socială și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
niveluri, pe medii rezidențiale și grupuri sociale; - excluziunea de la serviciile de sănătate; - excluziunea de la serviciile de asistență socială; - excluziunea de la servicii ocupaționale/piața muncii; - excluziunea de la locuire/condiții decente de locuire; - excluziunea de la participare la viața politică; - excluziunea socială din cauza delincvenței; - excluziunea socială din cauza dependenței de alcool, drog; - excluziunea produsă de deformările de funcționare ale justiției, poliției etc.; - excluziunea socială cauzată de accesul redus la oportunități în funcție de zonă/ comunitate; accesul la transport/căi de comunicație; - excluziunea socială cauzată de abandonul/lipsa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sociale specifice cu risc accentuat, care sunt excluse din variatele sfere ale vieții sociale, economice și politice (copiii, persoanele vârstnice, șomerii, familiile monoparentale, familiile cu mulți copii, persoanele fără adăpost, tinerii ca la 18 ani părăsesc instituțiile pentru copii, victimele delincvenței, persoanele cu dizabilități), precum și o serie de procese de excluziune socială care întrețin acest fenomen. Aceste grupuri nu beneficiază de programe cuprinzătoare care să le protejeze corespunzător. Dacă în țările dezvoltate din Occident șomajul ca excluziune de pe piața muncii este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
deși fertilitatea a scăzut, din cauza unui sistem slab dezvoltat de suport pentru copii și familiile cu copii, există o rată ridicată de pierdere irecuperabilă a copiilor prin insuficienta dezvoltare școlară și personală, prin intrarea în mecanisme de excluziune socială precum delincvență, consum de droguri etc.; b) se prefigurează tot mai clar ideea că România trebuie să accentueze o politică socială de suport pentru familiile cu copii și prietenoasă demografic. Copiii străzii Grupul copiilor străzii, deși restrâns ca număr, este grupul social
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cotidiene; - crearea unui sistem de servicii comunitare care să le permită persoanelor cu dizabilități să își trăiască propria viață cât mai independent posibil, asistate de o rețea de suport formată din oameni calificați și de o legislație adecvată. Delincvenții Creșterea delincvenței după 1989 nu este deocamdată contracarată de existența unor instituții fundamentale: tribunale pentru minori, modalități de recuperare și reinserție socială ale minorilor delincvenți, reinserția socială a tuturor delincvenților care și-au ispășit pedeapsa, dar în mod special suportul social pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nu este deocamdată contracarată de existența unor instituții fundamentale: tribunale pentru minori, modalități de recuperare și reinserție socială ale minorilor delincvenți, reinserția socială a tuturor delincvenților care și-au ispășit pedeapsa, dar în mod special suportul social pentru victimele criminalității. Delincvența juvenilă este într-o continuă creștere. De exemplu, numărul minorilor sancționați definitiv de către instanțele de judecată a crescut de peste cinci ori în intervalul 1990-1998 (Banciu, 2003) (graficul 2). Ponderea lor în totalul minorilor delincvenți a crescut de la 8,3% în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de servicii de asistență socială (de exemplu, servicii de consiliere, servicii de reinserție socială, de pedepse alternative/probațiune, peer groups pentru problemele tinerilor și multe alte servicii nu sunt disponibile în România); 7.3. regândirea legislativă și instituțională a sistemului delincvenței juvenile: tribunale separate pentru minori, pedepse alternative la închisoare etc.; 7.4. trecerea treptată de la serviciile oferite în instituții (și acestea insuficiente și uneori de calitate redusă) la servicii de asistență socială oferite în comunitate (centre de zi, case sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
activităților de prevenire a consumului de droguri, în special a celor ce au legătură cu debutul consumului, realizarea unor studii criminologice pe baza datelor privind traficanții și consumatorii de droguri 4. Întărirea luptei împotriva traficului și consumului ilicit de droguri, delincvenței organizate asociate acestuia, intensificarea cooperării polițienești, vamale și judiciare cu alte state, în special cu statele membre ale UE 5. Conștientizarea necesității abordării globale a prevenirii și combaterii traficului și consumului de droguri, prin includerea tuturor substanțelor care pot fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
anvergură prin caracterul său multifactorial, dinamic și schimbător, care afectează toate grupele de vârstă, dar predominant pe cea cuprinsă între 14 și 35 de ani. Constituie totodată și o problemă majoră de sănătate publică, din cauza importantelor repercusiuni în plan individual (delincvență, marginalizare socială, moarte datorată supradozei sau prin suicid, transmiterea unor boli infecțioase - SIDA, HVC - sau reemergența TBC), familial și social. Drogurilor „tradiționale” - alcool, tutun - li s-au adăugat alte categorii de droguri ca heroina, cocaina, canabisul etc. Datorită fenomenologiei dependenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
10. Formarea profesională a specialiștilor (psihiatri, neonatologi, medici de familie, farmaciști etc.) în tratamentul toxicodependenței și dezvoltarea unei curricule în acest sens Termen de evaluare: anual 11. Eficientizarea tratamentului cu metadonă în termeni de beneficii pentru sănătatea publică și scăderea delincvenței este determinată de caracterul generalizat, accesibil, confidențial și cu viziune pe termen lung a acestuia. Termen de evaluare: anual 12. Realizarea de către Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor a activităților de dezintoxicare în ambulatoriu, în unitățile și instituțiile penitenciare acreditate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și Guvernul Republicii Argentina în lupta împotriva traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope și a delictelor conexe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 568/1994; • Acordul de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului în lupta împotriva delincvenței organizate și a traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 134/1995; • Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, precum și a terorismului și a altor fapte penale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
unui dezechilibru afectiv sau a unei infirmități sau disfuncții somatice. Pe plan psihic, inadaptarea implică tulburări de afectivitate, manifestări de instabilitate, imaturitate, logopatii, întârzieri mintale. Pe plan educativ, inadaptarea se concretizeză prin grave tulburări de comportament, deformări caracteriale, vagabondaj și delincvență. INANIȚIE (< fr. inanition, cf. lat. inanitio) - Stare patologică de depresiune a funcțiilor vitale și psihice manifestată prin epuizare, cauzată de lipsa cronică de hrană. Intervine ca urmare a privațiunii obiective de hrană sau a refuzului ei, din cauza hipobulimiei sau anorexiei
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a vrut Shula pentru dumneata. — Dar trebuie returnat. Doar este un bun furat, Margotte, și au fost băgați detectivi În treaba asta. Și n-o găsesc pe Shula. Știe c-a făcut ceva rău. — O, unchiule Sammler, ai numi asta delincvență? Nu la Shula. Biata făptură. — Da, biata făptură. Cui nu i s-ar aplica asta, dacă Începi să spui biata făptură? — N-aș fi spus-o niciodată despre Ussher. N-aș spune-o nici despre dumneata. — Serios? Ei, bine atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
el, ar fi de găsit multă „anxietate și nesiguranță“. Am râs tare când Sheba mi-a povestit toate astea. E întotdeauna fascinant să auzi o inimă rănită cum încearcă să dea explicații raționale pline de sentimentalism unor simple acte de delincvență. Din câte pot să spun, profesorii au tot felicitat-o pe Sheba de-a lungul anilor pentru că are o fiică plină de personalitate și vioiciune și celelalte lucruri din care se presupune că trebuie să fie făcută o fată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
șoseaua de legătură cu Capitala, încluzând perimetrul fabricilor de utilaj petrolier și de rulmenți grei și învecinându-se și cu două mari combinate petrochimice, se dezvoltase într-un ritm trepidant, în perioada de industrializare forțată și produsese curând și o delincvență variată și de amploare, care sufocase și îngropase progresiv Secția polițienească pendinte, cea de Sud. Astfel încât se împământenise, de ani buni, practica semioficială de a se redirija multe apeluri și rapoarte de eveniment, către unul dintre posturile de proximitate mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o devianță tolerată, care asigură coeziunea grupului, dinamizează relațiile între subalterni și șefi și este o sursă de creativitate și inovație (cuvinte și gesturi secrete), există cabinete medicale și spații de privire și sisteme de apărare a ordinii. Devianța și delincvența în sport depinde de ordinea socială, în care susținerea spectatorilor, aprecierea, aprobarea și respingerea competiției depinde de norme legale, regulamente, obiceiuri, tradiții, moravuri și cutume. Uneori sportivi devianți sunt creativi, pot rezolva cu succes probleme sunt productivi și stimulativi (Ilie
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
IAȘI FACULTATEA DE DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI LĂCRĂMIOARA MOCANU Psihocriminologie Suport de curs INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Introducere / 7 Capitolul 1: Etiologia comportamentului deviant. factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial / 11 1.1. De la predelincvență la delincvență / 14 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
EDUCAȚIEI LĂCRĂMIOARA MOCANU Psihocriminologie Suport de curs INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Introducere / 7 Capitolul 1: Etiologia comportamentului deviant. factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial / 11 1.1. De la predelincvență la delincvență / 14 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică / 56 Capitolul 4: Suicidul între adevăr
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică / 56 Capitolul 4: Suicidul între adevăr și eroare / 63 4.1 Abordarea psihologică
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
afirma și despre epilepsie, tumori, atrofii sau procese inflamatorii. Sunt cercetători care susțin strânsa corelație între structura genetică și comportamentul deviant, dar acest lucru nu a fost confirmat pe deplin de studii practice în domeniu. 1.1. De la predelincvență la delincvență În rândurile anterioare am căutat să explicăm, fără a avea pretenția de exhaustivitate, fenomenologia actelor deviante și a cauzalității acestora. Am văzut cum devianța poate fi normală sau patologică, ultima fiind acea formă care intră în conflict cu morala publică
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
patologică, ultima fiind acea formă care intră în conflict cu morala publică și normele sociale, amenințând securitatea și stabilitatea socială. Cea mai frecventă și mai pregnantă formă de abatere semnificativă de la media normalității din punct de vedere socio-legislativ o reprezintă delincvența care implică reacții puternice de control social deoarece aceasta afectează puternic relațiile și valorile sociale, încălcând normele și regulile social-juridice care îndeplinesc rolul de reper pentru conduita actorului social. Delincvența reflectă o inadaptare la sistemul juridic și moral al societății
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de la media normalității din punct de vedere socio-legislativ o reprezintă delincvența care implică reacții puternice de control social deoarece aceasta afectează puternic relațiile și valorile sociale, încălcând normele și regulile social-juridice care îndeplinesc rolul de reper pentru conduita actorului social. Delincvența reflectă o inadaptare la sistemul juridic și moral al societății, fiind cea mai importantă dintre devianțele negative, care includ violarea și încălcarea normelor de conviețuire socială, integritatea persoanei, drepturile și libertățile individului. În literatura de specialitate se pot identifica o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ale devianței: o violarea unei anumite legi care prescrie acțiuni împotriva celor care o încalcă; o manifestarea unui comportament contrar normelor și codurilor morale ale grupului; o săvârșirea unei acțiuni antisociale cu efect nociv pentru indivizi sau grupuri sociale. Fenomenologia delincvenței este extrem de complexă, prezentând forme și grade diferite in funcție de săvârșirea, descoperirea și sancționarea faptelor penale comise de diferiți indivizi, de aici putem elabora categorisirea lor: a) delincvența reală recunoscută ca fiind "cifra neagră" (Bulgaru, 2002, p. 235) a fenomenului
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]