343 matches
-
trebuie să vegheze nu numai la prezentarea realității situației ci și să fie atent ca toate halucinațiile să fie verbalizate. O parte din aceste halucinații pot să fie critice, altfel spus, se poate explica cuiva delirant, că se înșeală, "că delirează": există întotdeauna franje de îndoială și o parte a persoanei care poate recepționa acest mesaj. Dar va trebui evitată argumentarea logică pentru a contrazice un delir. Este util de precizat, în care circumstanțe anume survin ideile delirante (de exemplu, în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
asemănător însă perfect rotund, ceva mai mare și mai periculos, de care nu avea cum să se apere. Venea spre el cu o viteză amețitoare și cu intenții agresive. Din acel moment mai avea puțin de trăit; doar câteva secunde. Delirând, începu să le numere în timp ce-și vedea familia îndurerată de dispariția lui atât de misterioasă. Va fi strivit odată cu roca deasupra căreia levita. Acesta îi era sfârșitul. Până aici i-a fost scris! Încă cinci secunde, cel mult
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
E un chip pe care se citește oroarea nelegiuirii făptuite - asasinarea mamei sale - oroare asociată delirului, nebuniei iscate de vedeniile nopții: trei fecioare semănând cu noaptea, ale căror nume sacre trebuie trecute sub tăcere. La vederea lor, Oreste începe să delireze (baccheuein), iar cauza acestei tulburări a minții este obsesia terorizantă a matricidului său. Delirul lui e o adevărată boală (noseis). Prin experiența tenebrelor, în care moartea se împletește cu nebunia, trece și Heracles, eroul tragic coborât de viu în împărăția
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fel de fantomă rătăcitoare, pornită pe urmele altei fantome? Ca și cum am avea de-a face aici cu un dublu raport al nebuniei și al delirului cu fantoma: nebunia, ea însăși populată de năluciri, de vedenii, îl face pe cel ce delirează să devină, la rândul lui, un soi de vedenie. O nebunie însemnând rătăcire, călătorie spre moarte. Experiența nebuniei ca experiență a unei viziuni delirante însoțește în teatrul no orice despărțire. În acest sens, ne-am putea gândi mai ales la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
n, apreciază situația, se îndreaptă spre cei trei care, simțindu-se presați, se așează cuminți unul lîngă altul; El 1 a tăcut, Ea 1 nu mai plînge, Ea 2 îl mîngîie pe El 1 ca pe un copil care a delirat prin somn; în clipa în care El n a ajuns foarte aproape de ei, cei trei se așează spontan într-o formație de șir indian și, după ce au mai primit încă o dată forța privirii lui El n, ies din scenă realizînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
plictisul provincial, dezagregarea sufletească, nervii, ploi țârâitoare, monotonie. Toamna este anotimpul ftizicilor, parcurile sunt devastate, amanții bolnavi și triști fac gesturi ciudate, un nebun răcnește în grădina publică, un palid visător s-a împușcat, delirul are efecte fatale: Pe drumuri delirând/ Pe vreme de toamnă,/ Mă urmărește-un gând/ Ce mă îndeamnă/ Dispari cât mai curând". În orașul de provincie, cu ploi reci, sentimentul dominant e de incomunicare, monotonia și urâtul funebru devin amenințătoare, atmosfera cețoasă înăbușă totul, în față apar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deasupra un proverb arab. Călugărul nu reușește să atingă absolutul. Stăpânit de gândul profanator că ar putea să se substituie lui Dumnezeu, Dan este pedepsit, se prăbușește și revine la condiția de muritor. Dionis își dă seama că a visat, delirează și se crede în continuare Dan, își imaginează că vecina sa este Maria, iar anticarul Riven ar fi maestrul Ruben. Iubirea este singura cale de a accede în cunoaștere și împlinirea acesteia reprezintă o treaptă spre fericire. În final, Dionis
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ceea ce nu există (halucinație), trecând prin idei delirante și ajungând la comportamente aberante. Când tulburarea este severă, delirul devine sistematizat, adică logic, complex, dar tot nerealist. Delirurile sistematizate pot avea diverse tematici, iar una dintre ele este erotismul. Cel care delirează erotic simte o dragoste nebună după un star TV, cu care crede că are o comunicare specială și începe la ora trei noaptea să facă dragoste cu el prin telepatie. Datorită inteligenței sclipitoare pe care o are o persoană psihotică
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Despre o persoană cu tulburări de personalitate se spune fie că are o fire mai puternică, fie că e puțin ciudată în reacții. Ea este în fond o persoană adaptată social, nepetrecând prea mult timp prin spitalele psihiatrice, căci nu delirează, nu pierde abilități sociale, nu se degradează cu fiecare an. În schimb, cu o astfel de persoană este foarte dificil să ai un cuplu, ca să nu mai vorbim de căsnicie. De ce? Pentru că, deși acceptă că reacționează neadecvat, că nu are
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
aluat cu dorința"20. Până și pe Sfântă Teresa Cioran o învinuiește de "impuritate a sfințeniei feminine", când aceasta evocă frumusețea trupeasca a lui Dumnezeu, sfântă nedeosebindu-se, în percepția lui, de celelalte femei decât doar prin capacitatea de a delira, doar sub raportul intensității și direcției capriciilor: În timp ce Domnul îmi vorbea, iar eu contemplam neasemuita lui frumusețe, observăm dulceața și uneori asprimea cu care gura lui nespus de frumoasă și de dumnezeiasca rostea cuvintele. Ardeam să știu ce culoare au
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
aici cernite Și răspândesc în aer un vag parfum de humă.... Vals vechi perechi de ceară în aer se ridică Și-n salonul nopții amețitor dansează Sunt lucruri prea normale în jurul meu, mi-e frică Încet foșnesc vântul și valsul delirează...22 trimit la un tablou celebru al pictorului francez, Balerine în culise. Edgar Degas, Balerine în culise, 190023 Poemele, Calul și Pastorală, trimit, de asemenea, la două tablouri cunoscute ale pictorului suprarealist Salvador Dali Portret ecvestru al lui Carmen Bordiu-Franco
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și a liniștii de dupa furtună anunță cantul La Quiete dopo la tempesta. Cuvintele de adio adresate Teresei în ultima epistola anunță fragmentul în care este descrisă moartea lui Consalvo. În august 1823 Leopardi scrie despre speranța: con essa favella e delira amintind de con le speranze mie parlo e delirio din Così gl'interi giorni. Cuvintele Questo di tânta speme oggi mi resta din foscolianul Un dì se regăsesc în vv. 91-92 din Le Ricordanze: Che di cotanta speme oggi m
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Cu lumină pe lumină,/ Încât nu se mai distinge/ Decât o misterioasă combustie/ Care semnifică totul./ Așa cum raza albă a diamantului,/ Se face țăndări colorate/ Așa cum șarpele își înghite coada/ Și devine inel,/ În adâncul rădăcinilor fără sfârșit,/ Popoarele lumii delirează la fel". (Mandala) Din nou jocul antitezelor, între aparență și esență stabilindu-se de fiecare dată o punte stabilă, în poeziile Anei Blandiana, care trimite, însă, spre nicăieri. Subliniem însă prezența acelorași versuri lapidare, scurte, așa cum ne-a obișnuit în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
inclusiv cu studenții. Faptul că gândesc pozitiv e destul de relativ, pentru că am un pesimism structural care, când am vreme, mă mai vizitează. Noroc că de obicei sunt foarte ocupat și nu mai am momentele acelea de reverie neagră, în care deliram interior la răceala și răcirea Universului! De un număr de ani, mai precis de prin 1990 încoace, am reușit să împac pesimismul structural cu un fel de optimism metodologic. Suntem muritori, suntem singuri în univers, ființa noastră fizică se degradează
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a fost vornic în satul Mănăstireni, din județul Botoșani. A avut vreo patru fete, printre care și mama mea. Spre sfârșitul primului război mondial, în casa vornicului Bogdan a poposit, grav bolnav de tifos, un sergent, care era tatăl meu. Delira și a căzut la pat. În timpul cât a zăcut cu febră mare, poate o lună sau mai mult, mama i-a stat la cap și l-a îngrijit: îi ștergea fața și trupul de transpirație, îi schimba compresele, îi dădea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lor feroce. Conduse de marea preoteasă Agloanice, erau însetate de sânge fiind meștere în magia neagră. Atunci valea Hecate, fluviul și pădurile vibrau ca o liră. Cerul era luminat de raze albastre. Bacantele, vrăjitoarele ternarei Hecate, cu lumea lor magică deliră. MARTIRUL La Kogainon, pe munte pădurea de stejari seculari, se clatină și geme vuind. Trăsnetul bubuie peste stâncile eterne. Furtuna se deslănțui-se însemnând cu stigmatul ei, urgie și dezastre peste câmpiile perene, cutremurând din temelii templul lui Jupiter, sacru și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în noaptea bântuită de umbre. Orfeu și Euridice trăiau și-i va urmări mereu. Atunci și valea și fluviul și pădurile adânci gemeau ca o mare liră. Templul de pe Kogainon fu luminat de raze albastre. Întunecatele bacante cu lumea lor deliră, împrăștiindu-se prin marile stihii. Tracii s-au convertit la religia lui Orfeu, crezând că acesta a coborât în infern să aplice legea. Fiind în căutarea sufletului soției sale, geloasele bacante l-au supus unui groaznic supliciu. I-au tăiat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ducem lipsă. Ne vedem mai târziu. BURNLEY SE OPRI LA UȘĂ CA O ULTIMĂ DOVADĂ A REFUZULUI DE A PLECA. FOLOSIȚI? \ PENTRU ÎNCEPUT, RĂSPUNSE MARIN, ÎL CONDAMNĂM LA MOARTE CU TOATE FORMALITĂȚILE. 15 LA PUȚIN TIMP DUPĂ ÎNDOCTRINAREA FORȚATĂ, CONDAMNATUL DELIRA. LUI MARIN, CARE STĂTEA ÎN CEALALTĂ PARTE A CAMEREI, ÎI ERA APROAPE IMPOSIBIL SĂ SURPRINDĂ O CONTINUITATE ÎN FRAZELE LUI. DAR FELUL ÎN CARE ERAU PRONUNȚATE DOVEDEAU MÂNIE ȘI VIOLENȚĂ. APOI FURIA SCĂZU BRUSC. ÎNALT, CU OCHII LIPSIȚI DE VIAȚĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
Reci și triști petreceau soții; iarna-n zilele-i eterne Văl de-argint peste pustiuri ca lințoliu îl așterne. Vânturi reci îs respirarea undelor ce-au amorțit; Arfa lui prin nouri strigă - inima-i e ger și ghiață - Marea ca să delireze, vânturi să mugească-nvață - Stelele s-oglindă-n neauă pe pustiul nesfârșit. Dar atuncea când sosește blânda mieze-nopții oră, Ceru-albastru ca saphirul mândre raze îl coloră Și din a Nordului frunte plin se-nalță-astrul polar - Atunci marea nu răsare printre stânci de vânt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aruncă vechea teologie, «caută să pună în locul ei una nouă, într-o totală sintonie cu delirurilor filosofilor». Însă cu aceștia religia se îndreaptă spre ruină: «Ah! Cu adevărat orbi și călăuze ale orbilor, prea plini de mândrul nume de știință, delirează până într-acolo că ajung să pervertească conceptul veșnic de adevăr și sentimentul religios natural: scoțând la vânzare un sistem nou, caracterizat de o insolentă și necontrolată manie de noutate, nu caută adevărul acolo unde se află cu certitudine; disprețuind
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
mi aminteam din fotografia văzută În biroul lui Heydrich, ar fi fost imposbil să-l identific pe Mutschmann dacă nu ar fi fost ganglionul, Într-atât de galbenă Îi era paloarea și așa de slăbit trupul. Zăcea tremurând sub pătură, delirând de febră, gemând când și când de durere când vreo crampă Îi săgeta măruntaiele. L-am supravegheat un timp și spre ușurarea mea și-a recăpătat cunoștința, dar numai atât timp cât să Încerce, fără succes, să vomite. Apoi și-o pierdu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și mă regăseam în vântul cald al nopții. "De ce un înger? Noaptea a venit" - recitam în șoaptă. "în noapte frunzele foșneau/Prin somn apostolii gemeau... / De ce un înger? Noaptea a venit/ Și n-avea noaptea-aceea nimic deosebit." Umblam câteva ore delirând, până când oboseala mă-ntorcea spre patul meu din dormitorul pustiu. îmi trăgeam cearșaful peste cap și, astfel înfășurat 74 , cum dorm întotdeauna, mă retrăgeam, încet, în mine însumi. Curând nu mai percepeam zgomotul îndepărtat al discotecii și o vomă de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
spus să te duc la bucătărie! Bine! Îl urmez pe acest copil al lui Dumnezeu fără nici o vorbă, apoi, în aerul încărcat în aburii de la bucătărie lumea începe vertiginos să se învârtă cu mine și cad pe pardoseala de, Am delirat toată noaptea și durerea de cap nu m-a slăbit deloc, abia a doua zi pe la amiază am putut să mănânc ceva ușor, părintele crede că am făcut o ușoară formă de insolație, după-masă i-am cerut lui Daniel, singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Își curăță nisipul din pantofi. — E-n regulă, Jim? Războiul trebuie să se termine, domnule Maxted. — O să se termine, Jim. Domnul Maxted se Învioră. În noaptea asta, ne Întoarcem la Shanghai. — La Shanghai? Jim nu era sigur dacă domnul Maxted delira despre Shanghai, așa cum deținuții muribunzi din spitalul lagărului bolboroseau despre Întoarcerea În Anglia. Nu cumva ne duc În altă parte? — Nu acum... Domnul Maxted arătă prin Întuneric spre vasul carbonifer care ardea dincolo de dig. Jim urmări fumul care se ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
unei boli. De ce Întrebi? Ce fel de boală? —Arată-mi unde te doare. Adu-mi termometrul. Am să-ți chem un doctor. Nu pe mine, spuse Fima. Pe Winston. — Cine e Winston? Fima era convins că băiatul avea febră și delira. Spre surprinderea sa, gândul acesta Îl liniști puțin. Unde să găsească un medic la ora asta? O să-i telefoneze Tamarei și o să-i ceară sfatul. Bineînțeles, nu unul din doctorii noștri. Nici soțul Annettei. Chiar, ce era un edem? —Winston
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]