328 matches
-
B. d) Tulburări dermatologice cunoscute sub numele de „pseudo-pelagra alcoolică” caracterizate prin dermite carențiale cronice, telangiectazii cutanate etc. e) Tulburări digestive, manifestate prin inapetență, scăderea sensibilității gustative, gastrită cronică, ciroză hepatică etc. Delirium tremens În evoluția tabloului clinic al alcoolismului, delirium tremens reprezintă un complex psihopatologic specific. Acesta trebuie considerat ca reprezentând un „episod de intoxicație acută” la un bolnav cu „alcoolism cronic”. Pentru Marchand și Courtois, delirium tremens trebuie înțeles ca o formă particulară de „encefalită psihotică acută”. Din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gastrită cronică, ciroză hepatică etc. Delirium tremens În evoluția tabloului clinic al alcoolismului, delirium tremens reprezintă un complex psihopatologic specific. Acesta trebuie considerat ca reprezentând un „episod de intoxicație acută” la un bolnav cu „alcoolism cronic”. Pentru Marchand și Courtois, delirium tremens trebuie înțeles ca o formă particulară de „encefalită psihotică acută”. Din punct de vedere psihopatologic, delirium tremens se caracterizează prin următoarele tulburări: a) criza este precedată de o stare prodromală cu tulburări de somn, coșmaruri sau insomnie totală; b
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complex psihopatologic specific. Acesta trebuie considerat ca reprezentând un „episod de intoxicație acută” la un bolnav cu „alcoolism cronic”. Pentru Marchand și Courtois, delirium tremens trebuie înțeles ca o formă particulară de „encefalită psihotică acută”. Din punct de vedere psihopatologic, delirium tremens se caracterizează prin următoarele tulburări: a) criza este precedată de o stare prodromală cu tulburări de somn, coșmaruri sau insomnie totală; b) ulterior apare o cefalee constantă, cenestopatii difuze cu caracter penibil, tulburări gastro-intestinale și tremurături generalizate; c) se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
du magnetisme animal C. Lavater (1741-1801) F. J. Gall (1758-18028) Germania și Elveția Frenologia. Fiziognomia. Cranioscopia Ph. Pinel (1745-1826) Franța Tratat medico-legal despre nebunie J. Reil (1759-1813) Germania Introduce termenul de psihiatrie în 1803 T. Sutton (1767-1835) Anglia Tractatus on Delirium Tremens J. Ittard (1774-1838) Franța De l’éducation d’un homme sauvage J.C. Heinroth (1773-1843) Germania Descrie tulburările psihice și psihosomatice J.C. Prichard (1786-1848) Anglia A Treatese on Insanity and other Disorders Affecting the Mind J.E.D. Esquirol (1782-1840) Franța Des
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de boala Alzheimer / 134 7.2.1.2. Demența vasculară / 136 7.2.1.3. Demența datorată leziunilor cerebrale / 137 7.2.1.4. Demența datorată altor condiții medicale / 138 7.2.2. Delirum / 139 7.2.2.1. Cauzele delirium-ului / 140 7.2.2.2. Tratamentul delirium-ului / 141 7.2.3. Amnezia / 142 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările amnestice / 143 7.2.4. Aspecte legate de gen și cultură / 144 7.3. Bolile cronice
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Demența vasculară / 136 7.2.1.3. Demența datorată leziunilor cerebrale / 137 7.2.1.4. Demența datorată altor condiții medicale / 138 7.2.2. Delirum / 139 7.2.2.1. Cauzele delirium-ului / 140 7.2.2.2. Tratamentul delirium-ului / 141 7.2.3. Amnezia / 142 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările amnestice / 143 7.2.4. Aspecte legate de gen și cultură / 144 7.3. Bolile cronice și psihoterapia la vârstnici / 145 7.3.1
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de mediu și psihosociale Axa V Evaluarea globală a funcționării Tabelul nr. 2.9. Tulburările de pe Axa I Aceste tulburări reprezintă condiții care provoacă oamenilor distres sau afecțiuni Tulburările sunt diagnosticate încă din primii ani de viață, copilărie sau adolescență * Deliriumul, demența, tulburările amnestice și alte tulburări cognitive * Tulburările mentale datorate unei condiții medicale generale * Tulburările în legătură cu o substanță * Schizofrenia și alte tulburări psihotice * Tulburările afective * Tulburările anxioase * Tulburările somatoforme * Tulburările factice * Tulburările disociative * Tulburările sexuale și de identitate sexuală * Tulburările
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
etc.). După modul în care sunt percepute ("văzute"), ele mai pot fi necolorate sau colorate. Imaginile pot fi nete sau mai obscure, șterse, unice sau multiple, mobile sau fixe. În halucinațiile vizuale la alcoolici, în special în psihoza alcoolică acută (delirium tremens) halucinațiile sunt zoopsice (animaliere), bolnavul văzând tot felul de animale (insecte, șobolani, șerpi, câini) cu care se luptă, încearcă să le alunge etc. Mai sunt și halucinații în care "perceperea" obiectului se face în afara câmpului optic (de exemplu, vede
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dar poate fi de-asemenea cauzată și de alte condiții medicale sau de intoxicarea cu alcool și substanțe toxice. Nu există un tratament specific pentru demență, dar medicamentele pentru memorie și pentru creșterea funcționării cognitive și diminuarea stresului pot ajuta. Delirium-ul Simptomele delirului implică dezorientare, pierderea recentă a memoriei sau opacifierea stării de conștientă. Condițiile medicale, operațiile, diferite medicamente, febra mare și infecțiile sunt doar câteva cauze ale delirului. Acesta trebuie tratat de urgență pentru a evita leziunile creierului. Amnezia
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bolii. Boala Parkinson este provocată de celulele moarte din creier care produc neurotransmițătorii dopaminergici. Moartea acestor celule este cauzată de anumite medicamente sau de inflamații ale creierului, dar cauza apariției bolii Parkinson este de cele mai multe ori neclară. 7.2.2. Delirium Starea de delirium se caracterizează prin dezorientare, deficit al memoriei de scurtă durată, îngustarea câmpului conștiinței. O persoană aflată în această stare va avea dificultăți de concentrare, persistență sau flexibilitate a atenției. Toate aceste simptome se instalează brusc, în interval
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este provocată de celulele moarte din creier care produc neurotransmițătorii dopaminergici. Moartea acestor celule este cauzată de anumite medicamente sau de inflamații ale creierului, dar cauza apariției bolii Parkinson este de cele mai multe ori neclară. 7.2.2. Delirium Starea de delirium se caracterizează prin dezorientare, deficit al memoriei de scurtă durată, îngustarea câmpului conștiinței. O persoană aflată în această stare va avea dificultăți de concentrare, persistență sau flexibilitate a atenției. Toate aceste simptome se instalează brusc, în interval de câteva ore
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
persistență sau flexibilitate a atenției. Toate aceste simptome se instalează brusc, în interval de câteva ore sau zile și fluctuează pe parcursul zilei, accentuându-se frecvent spre seară. Durata lor este relativ redusă, în cazuri rare depășind o lună. Pacienții cu delirium sunt frecvent agitați sau speriați. Ei pot de multe ori prezenta cicluri somn-veghe perturbate, incoerență ideo-verbală, iluzii sau halucinații. (Boczkowski., J. & Zeichner, A., 1985)102. Semnele de delirium au un pattern progresiv. Dezorientarea temporală este unul din primele semne pacientul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lor este relativ redusă, în cazuri rare depășind o lună. Pacienții cu delirium sunt frecvent agitați sau speriați. Ei pot de multe ori prezenta cicluri somn-veghe perturbate, incoerență ideo-verbală, iluzii sau halucinații. (Boczkowski., J. & Zeichner, A., 1985)102. Semnele de delirium au un pattern progresiv. Dezorientarea temporală este unul din primele semne pacientul nu știe în ce zi, an sau în ce moment al zilei se află. Pe măsură ce starea se agravează, apare și dezorientarea spațială de exemplu, pacientul poate crede că
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
al zilei se află. Pe măsură ce starea se agravează, apare și dezorientarea spațială de exemplu, pacientul poate crede că se află în casa în care a copilărit, când, de fapt, el se găsește în spital. Dacă nu este remarcat de anturaj, delirium-ul evoluează, iar pacientul poate să nu mai recunoască membrii familiei. Memoria imediată este prima afectată, urmând ca deficitul să se instaleze și la nivelul memoriei de scurtă durată (evenimentele petrecute în interval de 10 minute), ca apoi să atingă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și la nivelul memoriei de scurtă durată (evenimentele petrecute în interval de 10 minute), ca apoi să atingă și memoria de lungă durată. Când semnele mai sus menționate alternează cu intervale de luciditate, iar simptomatologia se accentuează vesperal, diagnosticul de delirium este probabil. Dacă persoana nu este dezorientată (în timp, spațiu sau în raport cu alte persoane) sau pierderea memoriei recente e absentă, diagnosticul prezumptiv de delirium nu se confirmă. Debutul stării de delirium poate fi foarte spectaculos, întrucât pacientul poate deveni brusc
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
semnele mai sus menționate alternează cu intervale de luciditate, iar simptomatologia se accentuează vesperal, diagnosticul de delirium este probabil. Dacă persoana nu este dezorientată (în timp, spațiu sau în raport cu alte persoane) sau pierderea memoriei recente e absentă, diagnosticul prezumptiv de delirium nu se confirmă. Debutul stării de delirium poate fi foarte spectaculos, întrucât pacientul poate deveni brusc gălăgios, agresiv verbal, combativ, agitat psihomotor. Totuși, uneori instalarea delirium-ului se realizează subtil și se manifestă ca o manifestare exacerbată a unor trăsături
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de luciditate, iar simptomatologia se accentuează vesperal, diagnosticul de delirium este probabil. Dacă persoana nu este dezorientată (în timp, spațiu sau în raport cu alte persoane) sau pierderea memoriei recente e absentă, diagnosticul prezumptiv de delirium nu se confirmă. Debutul stării de delirium poate fi foarte spectaculos, întrucât pacientul poate deveni brusc gălăgios, agresiv verbal, combativ, agitat psihomotor. Totuși, uneori instalarea delirium-ului se realizează subtil și se manifestă ca o manifestare exacerbată a unor trăsături de personalitate normale. (Beutler, L.E., Engle, D.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
spațiu sau în raport cu alte persoane) sau pierderea memoriei recente e absentă, diagnosticul prezumptiv de delirium nu se confirmă. Debutul stării de delirium poate fi foarte spectaculos, întrucât pacientul poate deveni brusc gălăgios, agresiv verbal, combativ, agitat psihomotor. Totuși, uneori instalarea delirium-ului se realizează subtil și se manifestă ca o manifestare exacerbată a unor trăsături de personalitate normale. (Beutler, L.E., Engle, D., Mohr, D., Daldrup, R., Bergan, J., Meredith, K. & Merry, W. 1991)103. De exemplu, o asistentă perfecționistă, aflată în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
exemplu, o asistentă perfecționistă, aflată în recuperare post-operatorie, se poate plânge și poate reclama vehement insuficienta îngrijire venită din partea personalului medical. Acesta din urmă poate interpreta iritabilitatea ca o trăsătură specifică personalității pacientului, accentuată de circumstanțele respective. În acest caz, delirium-ul poate trece neobservat până la apariția unor simptome severe. Uneori, pacienții cu delirium par doar ușor confuzi. Persoanele apropiate au senzația că pacientul "nu pare a fi el însuși". Bolnavul poate să apeleze greșit la persoana de lângă el sau uită
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
reclama vehement insuficienta îngrijire venită din partea personalului medical. Acesta din urmă poate interpreta iritabilitatea ca o trăsătură specifică personalității pacientului, accentuată de circumstanțele respective. În acest caz, delirium-ul poate trece neobservat până la apariția unor simptome severe. Uneori, pacienții cu delirium par doar ușor confuzi. Persoanele apropiate au senzația că pacientul "nu pare a fi el însuși". Bolnavul poate să apeleze greșit la persoana de lângă el sau uită cum să ajungă în locații familiare; de exemplu, nu își amintește unde se
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fi el însuși". Bolnavul poate să apeleze greșit la persoana de lângă el sau uită cum să ajungă în locații familiare; de exemplu, nu își amintește unde se află camera sa. În asemenea cazuri, primele suspiciuni care converg spre diagnosticul de delirium le ridică membrii familiei sau personalul medical. Aceștia pot observa că persoana, calmă pe parcursul zilei, devine neliniștită, chiar agitată odată cu lăsarea serii. Monitorizarea permanentă a unor astfel de bolnavi se impune, întrucât se pot întâmpla diverse accidente; bolnavul poate să
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe parcursul zilei, devine neliniștită, chiar agitată odată cu lăsarea serii. Monitorizarea permanentă a unor astfel de bolnavi se impune, întrucât se pot întâmpla diverse accidente; bolnavul poate să cadă din pat sau să se împiedice și să-și provoace diverse leziuni. Delirium-ul semnalează de cele mai multe ori prezența unei condiții medicale serioase. Dacă este depistat la timp, iar condiția medicală subiacentă e tratată, delirium-ul este temporar și reversibil. Cu cât starea de delirium durează mai mult, cu atât e mai mare
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
diverse accidente; bolnavul poate să cadă din pat sau să se împiedice și să-și provoace diverse leziuni. Delirium-ul semnalează de cele mai multe ori prezența unei condiții medicale serioase. Dacă este depistat la timp, iar condiția medicală subiacentă e tratată, delirium-ul este temporar și reversibil. Cu cât starea de delirium durează mai mult, cu atât e mai mare probabilitatea ca pacientul să sufere leziuni cerebrale permanente, întrucât, netratate, cauzele delirium-ului pot produce schimbări definitive în funcționarea creierului. 7.2
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se împiedice și să-și provoace diverse leziuni. Delirium-ul semnalează de cele mai multe ori prezența unei condiții medicale serioase. Dacă este depistat la timp, iar condiția medicală subiacentă e tratată, delirium-ul este temporar și reversibil. Cu cât starea de delirium durează mai mult, cu atât e mai mare probabilitatea ca pacientul să sufere leziuni cerebrale permanente, întrucât, netratate, cauzele delirium-ului pot produce schimbări definitive în funcționarea creierului. 7.2.2.1. Cauzele deliriulum-ului Au fost identificat multe cauze ale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este depistat la timp, iar condiția medicală subiacentă e tratată, delirium-ul este temporar și reversibil. Cu cât starea de delirium durează mai mult, cu atât e mai mare probabilitatea ca pacientul să sufere leziuni cerebrale permanente, întrucât, netratate, cauzele delirium-ului pot produce schimbări definitive în funcționarea creierului. 7.2.2.1. Cauzele deliriulum-ului Au fost identificat multe cauze ale delirium-ului. În majoritatea cazurilor, există cauze medicale, chirurgicale, medicamentoase sau neurologice. Starea de delirium poate să apară în urma unui
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]