729 matches
-
iazurile existente de-a lungul pârâului Bașeu. Pentru menținerea și ameliorarea fertilității solului s-au aplicat îngrășăminte chimice în funcție de caracteristicile terenului de pe tarlalele locuitorilor din Hudești. Caracteristic comunei Hudești, ca de altfel și al celorlalte comuni din jur, este relieful deluros cam cu mai bine de 1/3 cu teren agricol arabil în pantă, ogoarele fiind din deal în vale și nu în curmezișul pantei cum ar trebui să fie ca să se împiedice și așa eroziunea solului. Pe unele suprafețe s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în vedere că în unele porțiuni de teren stratul de humă este apropiat de suprafața solului și produce alunecări de teren. Așa a fost cazul pe tarlalele Pâșcov, Odaia, Hârtop, La Sărături etc. Deși comuna este amplasată într-o zonă deluroasă, predomină cultura cerealelor pe terenuri arabile. Dintre cereale, până în 1989, primul loc l-a deținut grâul care în anul 1985 ocupa cele mai mari suprafețe din terenul agricol al comunei-1.860 ha. , reprezentând aproape ½ din însămânțările cu cereale. Grâul recoltat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu a simțit abstractul acestei realizări istorico-sociale, ci s-a desfășurat în concretul naturii și vieții oamenilor din una dintre cele mai înapoiate regiuni ale țării noastre, înscrise pe hartă sub numele de Colinele Tutovei, denumită astfel datorită reliefului său deluros și văii Tutova ce o străbate prin mijloc. Înapoierea social-economică se explică, am înțeles mai târziu, prin izolarea sa în cadrul Podișului Moldovei și a țării, departe de axele de comunicație și de sursele de emancipare. Poate în asta a constat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a. Natura Colinelor Tutovei este determinată în primul rând de poziția lor geografică în Podișul Moldovei din estul României, ceea ce îi conferă condiții bio-pedo-climatice de tranziție între Europa Centrală și Europa de Est, și în al doilea rând de specificul reliefului său deluros, ce îi conferă acea unicitate în România și raritate pe mapamond. Privit în configurația sa cea mai generală, relieful Colinelor Tutovei circumscris între Valea Siretului la vest, Valea Bârladului la est și sud-est, cu afluentul său, Valea Racovei, la nord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
limita subzistenței familiale, este încă dominantă în comunitățile sătești la nici 1-2km de la șosea. * Pentru a înțelege mai corect evoluția social-econo-mică în Colinele Tutovei nu putem ignora rolul important pe care l-a avut "pădurea" în acest proces. Alături de relieful deluros, străbătut de văi paralele înguste și adânci, pădurea se înscrie ca al doilea factor decisiv în viața și evoluția populației de aici. Nicăieri parcă nu este mai pregnantă sintagma "codrul frate cu românul" ca în această regiune. În afară de rolul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
argilo-nisipoase (cu subțiri și discontinui intercalații grezoase), în care s-au adâncit văile, plus depozite cuaternare continentale, de alunecare locală (pornituri) pe unii versanți, și de acumulare aluvială (luto-nisipoasă sau nisipo-pietroasă) pe fundul văilor curgătoare. Relieful este reprezentat prin culmi deluroase paralele N-S, cu înălțimi de 300-450m (maximum de altitudine fiind de 485m în D.Măngălăriei și de 481m în D.Țâioara din N și NE regiunii), ce alternează cu văi adânci și relativ înguste, cele mai importante fiind Valea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Vaslui Limitele, relieful și vegetația Comunei Voinești Climatul temperat, moderat continental, cu valori medii anuale termice de 8,50-9,50C și pluviometrice de 550-650mm, favorizează o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
altfel al întregii regiuni a Colinelor Tutovei de care aparține, a fost populat din timpuri străvechi, tribale, și că a avut o continuitate neîntreruptă până în zilele noastre. La aceasta au contribuit în trecut tocmai inaccesibilitatea regiunii, care, prin relieful său deluros și masiv împădurit, a creat condiții strategice excelente de refugiu, ca și izolarea ei față de căile principale de acces ale popoarelor migratoare asiatice (îndeosebi tătarii), încât vremurile feudal-medievale, respectiv secolele 13-19 au permis o tihnită dezvoltare obștilor sătești și, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
când este vorba de tributuri umane în vremuri de război și de tot felul de tributuri financiare sau de voturi electorale. Dealurile, atât de reprezentative în peisajul regiunii, se constituie ca element dominant și în relieful Stâncășenilor. Două sunt culmile deluroase, paralele pe direcția nord-sud, ce încadrează valea satului nostru: Dealul Iezerului de la vest, ce separă Valea Stâncășenilor de Valea Iezerului și Dealul Corodeștilor de la est, ce separă valea noastră de Valea Studinețului (de asemenea, afluent al Tutovei, cu care confluiază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mai adăugau uneori 2-3 copii din sat, mai nevoiași, pe care tata îi transporta benevol, bucuros că mai sunt și alți copii care să învețe. Mijlocul de transport era, după anotimp, carul sau sania cu boi cel mai adaptat reliefului deluros al regiunii. Fiecare transport respecta un ritual: carul sau sania erau prevăzute cu o corlată largă și înaltă, ce se umplea cu fân sau strujeni, drept hrană a boilor pentru două nopți și o zi cât dura deplasarea; deasupra urmau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
f.1. COSTACHE I., GRANEANU A., POPOVICI I., BARBU N. (1960), Condițiile naturale din Moldova și influența lor asupra agriculturii, Rev. "Metode agrotehnice pentru sporirea producției agricole în Moldova", Ed.Acad.R.P.R. BUCUR N., BARBU N. (1961), Complexul fizico-geografic din regiunea masivelor deluroase Copalău-Cazancea-Guranda, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.VII, f.1. BUCUR N., BARBU N. (1965), Regradarea solurilor din Depresiunea Jijia-Bahlui, An.Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XI. MARTINIUC C., BARBU N., BĂCĂUANU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o sesiune de comunicări științifice organizată în interiorul Facultății de Geografie a Universității din acest oraș și o aplicație practică de itinerar în regiunile sudice ale Franței. Am parcurs astfel cu microbuzul (și pietonal în sectoarele dificile) Alpii sudici francezi, regiunea deluroasă Provence, cursul inferior și Delta Ronului, întreg litoralul mediteranean francez cu al său renumit "Soleil du Midi" și Munții Ceveni (Cevennes) din Masivul Central Francez ... totul finalizându-se cu o fastuoasă masă de încheiere la Marsilia și cu vizitarea principalelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
areolare,cu eroziune liniară incipientă. II.3. Condițiile climatice Având în vedere poziția geografică, în partea de est a Podișului Moldovei, teritoriul comunei Șipote are o climă temperat-continentală de nuanță excesivă destul de pronunțată,încadrându-se în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (I. Gugiuman și colab., 1960). Clima acestei regiuni este determinată de caracteristicile principalilor factori climatogeni din partea de est a țării: radiația solară globală,dinamica zonală și regională a atmosferei,caracteristicile reliefului și structura suprafeței subiacente. Având în vedere
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de aceste orizonturi subțiri de gresii, mai rezistente. în cadrul Fermei Ezăreni-Iași sunt prezente următoarele tipuri de relief: 45 1. Relief structural, 2. Relief de acumulare de-a lungul văilor. Relieful structural este reprezentat de suprafețe interfluviale de eroziune, cu fragmentare deluroasă și colinară ce constituie relieful dominant din cadrul fermei. Aceste suprafețe s-au format pe un complex argilo-marnos, puternic fragmentat de rețeaua hidrografică. Versanții afectați de procese geomorfologice actuale, ca: spălări, eroziune liniară în diferite stadii, alunecări, sunt un alt tip
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Protecția solului și măsurile de reglare a scurgerilor pe versanți sunt două componente strâns legate în ansamblu de fenomenul de eroziune, cu rol deosebit în accelerarea sau atenuarea degradării reliefului, în special al versanților. Condițiile morfostructurale și litologice din bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile existente în bazinele hidrografice ale afluenților săi (pâraie și torenți) au generat mari alunecări de teren, ravenări imense, eroziuni, curgeri de noroi, etc.(fig. 7) II.1.5 TERASELE PÂRÂULUI PROVIȚA
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
laterală. Terasele comune Provița - Cricov și Provița - Prahova demonstrează că cel puțin pentru ciclurile corespunzătoare lui t3 și t4 evoluția acestor văi se făcea concomitent. II 2. BAZINUL HIDROGEOGRAFIC - PROVIȚA Pârâul Provița străbate pe o distanță de 8-9 kilometri ținutul deluros din cuprinsul comunei Provița de Jos. (fig. 8) - Pârâul Provița Toponimul de Provița vine de la numele de „Prahovița” adică „Prahova cea mică”. În cursul vremii numele „Prahovița”, printr-o serie de modificări lingvistice a ajuns să se pronunțe Provița (Prahovița
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mare proiect de acest gen de până acum, aflat Încă În construcție. Proiectul se dezvoltă pe conceptual de palimpsest, Eisenman suprapunând aici trei straturi (Fig. 12). Primul strat reprezintă planul centrului medieval din Santiago, suprapus peste harta topografică a sitului deluros. Al doilea strat este un grid cartezian modern așezat peste traseele medievale, iar al treilea strat permite distorsionarea cu ajutorul computerului a celor două geometrii plane, a gridului și a centrului medieval, prin intermediul topografiei, generând o suprafață topologică ce repoziționează noul
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
soluții de adăpostire și Îngrijire a persoanelor rănite În urma cutremurelor. - Lipsa mijloacelor de informare, atenționare și de educare a populației cu privire la modul În care trebuie să acționeze În cazul unui cutremur. 1.4.2 Alunecări de teren - Despăduririle din zonele deluroase În care solurile sunt alcătuite din nisipuri, argile nisipoase sau pietrișuri sub care există argile. - Exploatările miniere, precum și cele ale zăcămintelor de sare din subsol. - Acțiuni pirotehnice și de exploatare a carierelor de piatră. - Devierea cursurilor de apă sau inundarea
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
și se notează semnele convenționale ale obiectelor de pe teren. Astfel, munții se notează cu cretă cafenie, cu linii late pe tablă, iar pe caiete cu aceeași culoare; * vârfurile mai înalte cu cafeniu mai închis și se înscriu în triunghiuri; * regiunea deluroasă se hașurează cu cretă galbenă sau cafeniu deschis; * câmpiile se notează cu verde; * rețeaua hidrografică cu albastru, ținând seama că prin îngroșare treptată de la izvor spre vărsare să se indice direcția cursului râului; * bogățiile, așezările omenești, obiectivele economice prin simboluri
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
părăsit și de majoritatea cumanilor trecuți peste Dunăre sub hanul Ioan și căpetenia Soronius, ci în regiunea de dealuri, locuită de români, și spre munți. Medicul persan din Hamadam, Rașid-ed-Din, ne relatează că Budjek a traversat munții, adică printre ținuturile deluroase împădurite, în Cara-Ulagh, și a învins neamurile caraulaghilor, care i s-au împotrivit aici, și de acolo - continuă cronica persană - peste pădurile și munții Babac-tuc, a trecut în granițele lui Mișleava și l-a bătut pe dușmanul care s-a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Batu-khan au distrus cetatea Agria (Eger, la sud de Miskolț, pe dreapta Tisei), au ucis populația și au jefuit tezaurul catedralei. Dar, la ieșirea din cetate, văzând unitățile mongole ale lui Cadan și Buri urcând dinspre șes în regiunea deluroasă și împădurită, a trebuit să organizeze apărarea orașului pe înălțimi. Ca întotdeauna, tătarii s-au prefăcut că fug. Și s-au retras chiar foarte repede în câmpie, adăpostindu-se în pădurile de la liziera cu șesul. Acolo, au confecționat un mare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
încheiată pacea între Ludovic și hanul tătărăsc. De aici, regele, luând-o în sus spre curtea de la Dobrușa-Dobrovihocica, în text, din ținutul Soroca, a trebuit să treacă printre stâncile de la Orhei, de pe Răut. Acolo va fi înnoptat. Apoi, printre regiunile deluroase și păduroase din codrii Orheiului s-a îndreptat spre Carpați, trecând mai multe râuri, pe care, în mintea cronicarului, se numeau toate „Siret” (de 74 de ori). Tot atunci se va fi oprit și în târgul Siret, unde își avea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de pe autostrăzi și șosele. Recent, am făcut, pentru prima oară, o călătorie cu trenul în Italia, de la Roma la Veneția și retur. Am fost uimit de numărul mare de tuneluri prin care am trecut, în zonele muntoase sau chiar numai deluroase. Mi-am pus întrebarea, de ce noi am rămas la nivelul primei jumătăți a secolului trecut? De ce din 1991, când în spectrul social-politic al țării au apărut minerii, cu problemele lor generate de închiderea minelor, acei "înțelepți din fruntea țării" nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
care a abordat: originea și evoluția orașului Huși (1934), localizarea geografică a așezărilor omenești de pe 10 Mureș (1935), alunecările de teren și scurgerile de gloduri de pe valea Bârladului și a Crasnei (1936), modul de grupare a așezărilor omenești din stepa deluroasă a Fălciului (1938), originea și evoluția teritorială și demografică a orașului Bălți (1938), migrația sezonală a bulgarilor grădinari din Huși (1939), cazuri de meandre compuse la unele râuri din România - Siret, Bârlad, Prut, Nistru (1940), geomorfologia văii Lohanului și implicațiile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Deva, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Ținutul Elan-Horincea pe harta lui D. Cantemir, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938; Observațiuni asupra modului de grupare a așezărilor omenești în stepa deluroasă a Fălciului, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși, în revista „Sociologie românească” , anul IV, nr. 1-3, București, 1939; Observațiuni asupra câtorva cazuri de meandre compuse la unele râuri
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]