336 matches
-
l-a exasperat în așa măsură pe N. Iorga încât patriarhul istoriografiei românești a denunțat "școala nouă de istorie" care își permitea să enunțe asemenea blasfemii drept antinațională. Panaitescu a mai afirmat în monografia sa critică în care țintea la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură titanică în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și pe domnul Constantin Simirad. S.B.: Într-o informare a CJCES 70 din 1976, semnată de Ion Țăranu, se arată că "Teatrul pentru Copii și Tineret prin intermediul majorității spectacolelor propagă în rândul micilor spectatori cunoștințele științifice despre lume. Prin procedeul demitizării, personajele supranaturale, mitologice își pierd caracterul mitic, fiind prezentate ca pure ficțiuni, produse ale imaginației omului. Astfel de procedee s-au folosit în spectacolele: O navă pentru cer senin, Cronica faptului divers, Farse medievale și altele, precum și în spectacolul pentru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
idolii altora. Suntem dogmatici când e vorba de valorile „noastre“ și invocăm „libertatea de expresie“, când e vorba de valorile altora. Există deja o tradiție (intensificată în ultimele decenii) a contestării, persiflării, culpabilizării obiceiu rilor și textelor religioase. Sau a „demitizării“ lor cu procedee la modă. De la „Biblia hazlie“ până la Dan Brown, s-a încercat, practic, totul. Ca urmare, lumea se împarte spontan în două tabere: apărători ai creativității fără frontiere și apă rători ai tradiției. În fiecare din cele două
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
altă istorie? Istoria națională va fi atomizată, coborâtă la nivelul localităților și al comunităților, al grupurilor etnice. Până vom dobândi o conștiință europeană (va apărea funcția de formator de opinie europeană), va trebui să stăm sub zodia celor 3 „D”: demitizare, demistificare, demonizare, care înseamnă alte renunțări și culpabilizări. Va trebui să ne cerem scuze pentru că existăm și să cerem permisiunea de a exista lângă ei, de acolo. O pavăză în calea pierderii identității ar putea-o constitui istoria locală, o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un model de exorcizare a răului prin logos. Apelul se face la copii, simboluri ale purității, pentru rostirea „blastămurilor părințești”, cu valoare incantatorie: „băieții încep a curge toți, care dincotro cu blastămurile părințești în mână”. În final se produce o demitizare a simbolurilor cu care au fost învestite personajele. Dacă în prima etapă a drumului, fabuloasă este prostia lui Dănilă, în ultima etapă, miraculoasă este metamorfozarea ei în istețime, metamorfoză probată prin înfruntarea a ceea ce reprezintă sublimarea vicleniei, ispitei și înșelăciunii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
încît, depășind stîngăciile prezente încă la unii confrați basarabeni, d-sa se poate alinia fără grijă poeților celor mai bine cotați din literele românești actuale." Gheorghe Grigurcu " Mai întâi de toate, simulând destul de măiestru tertipurile textualiste, Arcadie Suceveanu trece la demitizarea propriilor mituri poetice, la o deriziune autoflagelatoare: "miturile nu sunt decât / dulci pastile pentru cei ce suferă de insomnie și plictiseală" (Splina porcului de Crăciun). Poetul se-ntreabă ce mai fac caii troieni de când "zidurile cetății s-au dâramat... Așadar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Romania, Editura Enciclopedică, București, 2013. Petrescu Dan, Cangeopol Liviu, Ce-ar mai fi de spus: Convorbiri libere într-o țară ocupată, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Nemira, București, 2000. Sorescu Sorina, "Scris-cititul printre rânduri, între mitizare și demitizare. Studiu de caz: romanele lui Augustin Buzura", în Daniela Micu, Petrișor Militaru (coord.), Condiția intelectualului disident în România comunistă. Colocviile "Mozaicul", ediția a XV-a, 26-27 octombrie 2012, Editura Aius, Craiova, 2012. Ștefan Adelina, "Consiliul Culturii și Educației Socialiste", în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ca în cadrul Festivalului Național "Cântarea României" să se organizeze concursuri pe genuri literare (poezie, proză, dramaturgie, reportaj) la care vor participa atât scriitori consacrați, cât și amatori. Ibidem, p. 209. 18 Vezi Sorina Sorescu, "Scris-cititul printre rânduri, între mitizare și demitizare. Studiu de caz: romanele lui Augustin Buzura", în Daniela Micu, Petrișor Militaru (coord.), Condiția intelectualului disident în România comunistă. Colocviile "Mozaicul", ediția a XV-a, 26-27 octombrie 2012, Editura Aius, Craiova, 2012. 19 Dorin Tudoran, Frig sau frică, 1984. HU
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un eveniment istoric. Totuși, nu e vorba de exodul întregului popor, ci doar a unui grup, și anume a aceluia condus de către Moise. Alte grupuri își începuseră deja penetrația, mai mult sau mai puțin pașnică, în Canaan. 23 Sarcina de "demitizare" era relativ simplă (într-adevăr, "miracole" precum cele zece plăgi sau trecerea peste marea de trestii nu puteau fi considerate drept evenimente "istorice"). Dimpotrivă, interpretarea eventualei istoricități a textelor biblice s-a revelat extrem de delicată. Analiza distinsese mai multe redactări
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA CRISTINA CIOBANU Poezia generației albatrosiste - Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion Prefață de Vasile SPIRIDON INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: Generația Albatros/albatrosistă, ironie, cotidian, intertext, social, anticalofilism, prozaism, banal, avangardă, literatura-reportaj, autenticitate, demitizare, demetaforizare, autoreferențialitatea/metatextul, poetica certitudinilor și a incertitudinilor, poezie contemporană, dialogism, limbajul sincopat, paratext, viziune deformatoare, poezie ludică, frondă, inovație stilistică, eros, obsesia morții, real, imaginar. Domnului prof. univ. dr. Nicolae Ioana (Andrei Grigor), cel care a inspirat și a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
1. Autoreferențialitatea / 202 3.2. Poezia ca exercițiu de sinceritate. Luciditatea / 205 4. Realismul. O poetică a faptului divers, a banalului / 207 4.1. Restructurarea imaginarului poetic: "poetizarea" universului cotidian / 209 4.2. Autenticitatea exprimării / 213 5. Intertextul. Ironie și demitizare / 216 6. Demetaforizarea / 220 7. Între suprarealism și onirism / 225 CONCLUZII / 229 247259269BIBLIOGRAFIE / 278239 Index / 247 Abstract / 259 Résumé / 269 Generația recuperată Din ceea ce s-a numit patruzecism sau postavangardă fac totodată parte membrii grupului suprarealist român, componenții Cercului literar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și cocs (1945). E o lirică în linia lui Ion Caraion a cenușiului (de unde și laitmotvul cărbunelui - Început, Reșița), demitizantă și halucinatorie în care revine obsesia morții prezentată direct sau indirect, universul descris fiind unul al pustiirii, apocaliptic (Orizont, Maternitate). Demitizările se reflectă și-n limbajul ce caracterizează aceste texte: "un felinar pervers a acostat o femeie", "copiii îl înjură pe Dumnezeu la plural" (Vignietă). Anul 1945 pare să fie anul de cumpănă în care se înclină balanța dinspre estetic spre
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de colegul său de generație. Astfel, se menționează, că atitudinea din replica dată articolului apărut în Chemarea Vremii este una politică, dar "riposta nu apare așadar în contextul unei orientări generale, ci legată de un eveniment"98. Pentru a realiza demitizarea propusă, Lucian Valea e nevoit să șarjeze, extinzând mitul Albatros și în zona realului. În aceeași lucrare se prezintă pe scurt și numărul interzis al revistei, cel care n-a mai apucat să apară, număr în care elogierea Istoriei lui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Tendința (Bacăul, XX, 17 noiembrie 1942), Divertisment (Preocupări literare, decembrie 1942), Golful liniștilor (Viața, 4 februarie 1943). Ca în cazul oricărui scriitor a cărui viață refuză să se lase cunoscută și în ceea ce-l privește pe Constant Tonegaru mitizările și demitizările s-au produs aproape inevitabil. Barbu Cioculescu rememorând perioada în care îl întâlnește pe Tonegaru notează, în final: "Am tot mai mult impresia că l-am cunoscut puțin; întrebându-mi prietenii comuni, răspunsul lor a fost sfiit, evaziv. Cu pași
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Iubita se înfățișase în ipostază angelică sau demonică, fie imagine pură, ideală, de neatins, fie imagine a celei care dezamăgește, dar accentul cădea întotdeauna pe trăirile eului liric, oricât de clar conturate sau dimpotrivă de contradictorii ar fi fost acestea. Demitizarea care se aplicase eului liric, funcționează și în acest caz ("ți-am promis, cu ocazia ultimului sărut, că am să cumpăr/ o mașină americană aerodinamică de treierat" - Scrisoare nouă). E un răspuns dat viziunii idilice asupra iubirii proiectate în universul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se oprește aici. Are câteva elemente ale tradiției poetice, visul comun, promisiunea, motivul sărutului, dar toate se transformă în elemente accesorii ale unui cadru bulversant. Se refuză și clișeul superiorității artei ("voi lăsa fleacurile astea rimate, ca să-ți fac plăcere"), demitizarea atinge și sacrul, "așteptând să plouă peste ele Dumnezeu - latifundiarul/ urina lui gratuită și binecuvântată". Repetițiile formale sau semantice întăresc discrepanța dintre așteptare și oferta lirică. Sunt o serie de elemente apoetice pe care eul insistă să le introducă în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un mediu al regnurilor inferioare ("ferigile ochilor"). Atracția erotică presupune căutarea idealului și pierderea în instinctual, dualitatea ei e subliniată de altminteri prin evidențierea contrariilor ("în fiecare clipă îți duc sufletul în palme/ și hoitul important în spinare"). Mitizarea și demitizarea iubirii au loc succesiv, imaginile denigratoare reflectă și ele teama de a fi copleșit de necunoscut, dar și teama de a se pierde într-un univers poetic fad din punct de vedere expresiv. De altfel, e de precizat că poemele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
seara se-ncarcă de zigzaguri/ ori se dezbracă-n șoapte, aceleași totdeauna/ și eu țâșnesc trezită c-a mai plutit și suie/ o frunză peste zidul cetății, amăruie", (Capricii). Se observă rapida trecere de la un imaginar romantic (luna, noaptea) la demitizarea acestuia (castronul cu faguri). Inventivitatea lirică surprinde și acum, pentru că de câte ori se raportează la simbolurile consacrate, poeții acestei generații reușesc s-o facă într-o manieră neașteptată, surprinzătoare. Învăluirea în propriul păr care este prezentată simetric atât la începutul, cât
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
termenii populari, argotici sau imprecațiile ("Parcă/ mi-au fătat necazuri mari cu sacul", "unde/ păharele stau goale - lua-le-ar dracul!", "nădejdea ca o târfă, de ce fuge?", Trotuarul din memorie). Orice urmă de optimism, de estetizare a prezentului este exclusă, demitizarea e înțeleasă ca fiind opusă poeticului. Există însă uneori o urmă de nostalgie a poeziei idealului, a căutării sacrului, a luminii. Și atunci sonoritățile textelor meditative amintesc de lirica interbelică: "Munții își presară frunzele pe cer/ Dor de nemurire, crești
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
atât în corpul textelor, cât și în titlurile unora dintre ele, poetul recunoaște că lumea înfățișată este resfrângerea în sine, în amintirile sale a realității, dar acest fapt nu o face cu nimic mai ușor de suportat. Totul este supus demitizării, nu mai există iluzia unei lumi a vieții, a frumuseții sau a păcii ("Era război și lepră, oamenii mureau în burg/ schimonosiți, îngrozitori/ ca niște vase negre cu flori/ coclite-n amurg, pe fundul apelor", Memorie). Lipsa idealurilor se traduce
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lirică textului. Termenul "orizontali" contribuie el însuși la crearea atmosferei voit ironice, dar ironia nu mai pare a atinge aici subiectul propriu-zis al discursului, ci universul exterior și modul de reflectare al acestuia în spațiul literar. Totul conduce spre o demitizare: "Glasul de Sus era o legendă, un mit./ Departe o trompetă din șanțul cu oameni ne chema;/ am vrut să răspund, dar gura mi-era plină de pământ/ și din șanțul cu oameni mitraliera prea tare lătra". Totul e material
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a marilor adevăruri, omul nereușind decât să se exprime pe sine, "Pieptul - o oglindă cu poleiul zgârâiat,/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neinteresant, în definitiv)". Toate marile motive sunt afirmate și negate, rând pe rând, e o demitizare a arsenalului poetic, dar făcută fără răutate și avându-se conștiința imposibilității renunțării la el, " Două aripi vor fi probabil și urechile,/ fruntea cutată - o scară către infinit,/ buzele, arc perfect, vor reprezenta pentru eternitate/ obsesia roșie a sărutului-mit". Se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
este a acumulării "inocente" de detalii care subminează seriozitatea textului. Proiectarea în trecut se produce și aici ca și cum prezentul e lipsit de consistență și singura realitate despre care se poate vorbi e aceea a unui trecut al dezamăgirii, al banalului. Demitizarea presupune ironizarea tragediilor literaturii, "liceanul cu coșuri și elanuri pesimiste", ironie la adresa elanurilor și tragediilor adolescentine, dar și a literaturii care le exaltă ("se uita la cer și concepea cine știe ce poezie banală"). Textul în sine, prin introducerea elementelor universului comun
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
colorate/ înfipte în pari în grădina lui Dumnezeu,/ așa povesteau poeții/ și de fapt așa credeam și eu". Imaginea puerilă ironizează, în realitate, reprezentările idealizate ale spațiului cosmic, zonă a purității, așa cum o consacră literatura. Ridicolul imaginii justifică poate violenta demitizare din restul textului, în care se prezintă o imagine a unui spațiu ceresc orgiastic. Diferența se realizează între conceperea înaltului ca pe un spațiu artificial, frumos și adevărul în prezentarea lui ca unul natural, apropiat de cel uman, decăzut. Adresarea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sugestia vagabondării, a renunțării toamnei înseși de a se mai lua în serios, așa cum poetul nu se ia pe sine în serios. Universul poetic nu-l reproduce pe cel real, ci încearcă să-i dezvăluie falsitatea, e un discurs al demitizărilor arsenalului poetic: "numai vântul se hrănea cu solfegii din Fabrica de Claviaturi", "ultimele frunze din platani risipite ca niște monete pe trotuar". E o schimbare a tehnicii, se refuză invazia naturii, a naturalului într-o lume care este construită de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]