336 matches
-
Explicațiile devin încă și mai clare atunci când ne raportăm la influența pe care a avut-o asupra literaturii de la noi instaurarea regimului comunist. Punând permanent în corelație literatura cu geografia literară și geopolitica, Cornel Ungureanu ajunge la un soi de demitizare a istoriei literaturii, de tipul celei realizate de Lucian Boia în istoria propriu-zisă. Acest fapt este, cu siguranță, în măsură să-i nemulțumească (este puțin spus, de fapt, să-i scandalizeze) pe tradiționaliști. Fără patimă, dar și fără pudibonderii nejustificate
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
parti pris. Prima ispită ar fi să sărim în ajutorul "românului nostru" - nu este cazul atunci cînd e vorba despre un condei atît de fin precum cel al lui Susan Sontag. Și, ca să fiu sincer, am citit cu plăcere această demitizare a unui autor pe care critica românească este tentată de multe ori să-l "violeze" cu comentarii reverențioase, fără discernămînt, fără vioiciune. Am doar două observații de făcut: într-un fel era previzibilă reacția autoarei care vede teatrul prin ochii
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
să poată fi accesibile spectatorului, care să relaționeze cu teme actuale acum și atunci. De aici prima contradicție: multiculturalismul și corectitudinea politică nu se prea împacă cu istoria antică, deci premisa de realism e deja eșuată. Filmul nu vrea o demitizare a personajului, ci o elucidare a psihologiei lui. Problema e că, adâncindu-se în psihologie, lungmetrajul nu explică de ce Alexandru era "cel Mare". Doar ne alegem cu un fel de țânc plângăcios care - vorba unui comentator american - a cucerit lumea
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
forma unei pubele de gunoi, după care vin, în planul trei, grupuri compacte agitînd mături, pancarte, lozinci, furculițe și tigăi goale. Dincolo de plastica lui propriu-zisă, de cromatică și de ritmurile mișcării, marșul este și o formă explicită de ridiculizare și demitizare a manifestărilor festive de altădată, cu tenta lor misticoidă și delirantă. El demontează procedeele prin care comunismul se privea narcisiac și se autocelebra. Caricatură a obișnuitelor alaiuri și manifestații, ceremonialul încriminează și factorii de putere ai momentului care se așază
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Gheorghe Grigurcu O tendință apăsată a poeziei noastre actuale este cea a "demitizării". Adică a destrămării convențiilor, deopotrivă cele ale semnificatului și semnificantului, a unei deplețiuni de substanță consacrată, pînă acolo unde mijește ori se instaurează de-a binelea golul. Astfel lirismul pare a se răzbuna pe lume ca și pe sine, printr-
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
în alt context. Și probabil primele semne ale relecturii critice a poeziei lui Mircea Cărtărescu le găsim în postfața lui Paul Cernat, subtilă analiză a poeziei cărtăresciene. Paul Cernat e convins că tot ceea ce părea, la cea dintîi citire, "subversiune", "demitizare" sau "frondă polemică" la adresa tradiției se vede astăzi în negativ: recuperare lucid-melancolică, îmbrăcînd forma unei tandre "salvări" - retorică, ironică și parodică. O formulă a reciclării. Îmi vine în minte un cunoscut postulat al lui Lyotard, cel care afirmă că o
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
elemente de care trebuie să se țină cont atunci când se fac previziuni asupra zilei de mâine. Chiar dacă multe dintre eseuri au explicite concluzii didacticiste, este greu de spus dacă volumul lui Teodor Baconsky are și altă miză decât aceea a demitizării principalelor evenimente de politică externă. O concluzie implicită, la sfârșitul lecturii, este aceea că, în pofida impresiei aproape generalizate, lumea în care trăim nu poate fi judecată în alb și negru. Este imposibil să pui într-o parte bunii și în
Întrebări ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9674_a_10999]
-
de prigonitorii și exterminatorii etniei iudaice. Ce rămâne atunci din Sebastian - omul fară convingeri ideologice? Oportunismul? Oricum, cartea de debut a lui Mihai Iovănel, remarcabilă și prin acribia documentar-bibliografică, și prin echilibrul judecăților situative (transgresarea, deopotrivă, a mitizărilor și a demitizărilor pasionale), este plină de provocări și merită dezbateri mai ample. Chiar dacă nu satisface și apetitul expresiv al cititorului, problematizând aseptic și încercând să convingă la nivelul rece al gândirii, studiul criticului literar de la Cultura oferă, în schimb, șansa unei abordări
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
cînd spiritul critic s-a putut afirma, în sfîrșit, fără niciun fel de cenzură, cînd căile de acces hermeneutic spre Operă sînt toate deschise. E la fel de limpede, însă, că, pe fundalul tuturor contestărilor, s-a creat și o modă a demitizării, cu inevitabile excese și dezechilibrări de perspectivă, de la domeniul istoriei naționale la cel al literaturii române, descoperindu-se, unde era sau nu era cazul, fie «mituri», fie «iluzii»”. Pentru a urma indicarea cîtorva cauze ale „exceselor”: resentimentele față de falsurile efectuate
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
care dintre blasfemiile lui Mihail Gălățanu scandalizează mai mult: atacul la buna-cuviință din Cadoul de Crăciun sau atentatul la mitul sacru al literaturii române din Strada Plantelor, locația sanatoriului Șuțu. Cu aceeași oscilație deja adjudecată între SF și lirism, între demitizare culturală și îndrăzneală sexuală, autorul reconstruiește în această poveste un crîmpei din viața Luceafărului poeziei românești. Și îndrăznesc să spun, deși mă aștept să fiu contrazisă de agitatorii de serviciu care probabil nu vor citi această oroare, că o face
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
tonală a romantismului cu bătaie directă spre atonalism, au decurs din acele ambiții. Ca tipologie componistică, Wagner se înscrie pe linia beethoveniană, este ultimul mare "super-erou" al istoriei muzicii, în accepțiune romantică. În secolul 20 s-a tins treptat spre demitizare, spre obiectivarea unor figuri mari de compozitori (inclusiv Beethoven sau Wagner), în fine spre deconstruirea miturilor respective. Stockhausen a fost unul din cei care au pus umărul la noua percepție asupra lui Beethoven, în anul bicentenarului nașterii acestuia. (A scris
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
în Parsifal pe tenorul Christopher Ventris, care, după opinia noastră, s-a integrat perfect în gândirea regizorală privind personajul, din nefericire aceasta contrazicând sensul wagnerian. De altfel, în acest moment pe scena de la Bayreuth putem remarca o tendință vizibilă de demitizare a eroului, de transmutare a acestuia într-o lume comună, de foarte multe ori vulgară, care și-a pierdut atributele eroice. Evoluția vocală a tenorului a fost ascendentă, în primul act atacurile sale pe acut erau fără strălucire, aș putea
Festivalul Bayreuth 2009 (II) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6891_a_8216]
-
sau Făt-Frumos sunt doar câteva din ipostazele poetului, sau ale existenței umane, și oricât de pământene ar apărea nu-și pierd nimic din strălucirea nimbului lor precedent. De aci izvorăște o oarecare senzație a unei memorii neobosite, terapeutice, care înfăptuiește demitizarea eliberatoare a mitului și călăuzește cititorul în sferele sublimului. Ioana Bantaș - poetă a tonurilor discrete, joase (sotto voce) dar de o rară profunzime de idei și, în același timp, de o bogăție de sentimente bine stăpânite. Printre altele, eul ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vieții culturale interbelice, acuzată de un antisemitism feroce, vinovatul principal fiind găsit, nimeni altul decât Nae Ionescu și influență negativă a acestuia asupra tineretului. Marta Petreu, scriitor și cadru universitar la Universitatea din Cluj - Napoca, trece mult mai subtil la demitizarea lui Nae Ionescu. Domnia-sa descoperă o scriitoare irlandeză din anii ' 20, Evelyn Underhill, și îl acuză pe Nae Ionescu de plagiat după Tratatul de Metafizica al acesteia. Cum nu am avut la dispoziție această lucrare, nu ne putem pronunța
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
încotro/s-or fi găsindă niște cuie,/că am cătat de tot și nu ie/ de fel în urbe... Apropos:// Nu trebuie să spui la nimeni de treaba asta!"), nu este, ca la înaintași, poetizarea realității umile a lumii, ci demitizarea realității lumii poeziei ca "joc secund", mai pur: ŤPoezie, tîrîtură de cuvinte,/ Numai soarele nu poate să mă mintă,/ soarele nu minteť (Cîntec de lehamite). Altă cale a demistificării juvenile, abandonată și ea repede, este pastișarea ironică a butaforiei simbolist
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
la clasici": "Eram tînăr și nu puteam să-mi imaginez ferocitatea cu care ultimii mohicani ai proletcultismului atacau poezia tînără ș...ț în această perioadă a saltului brusc din lac în puț, era foarte greu să nu-ți pierzi capul. Demitizarea efigiei, gîndită naiv de către mine, a mai multor poeți, mă umpluse de scărbă", (Antimetafizica). Tocmai această interzicere feroce din anii '50 a literaturii interbelice a dus tînăra generație la reorientarea totală a "frontului liric": vreme de decenii "opozantul" nu a
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
fapt ca și cum n-am trăi într-o astfel de țară liberă. Explicațiile acestora pentru gesturile nonconformiste sînt întotdeauna meschine, conspiraționiste, tenebroase. Cu ei în jur ți se taie pofta de orice sincerități, de orice gesturi normale. în exercițiile sale de demitizare Dan Petrescu e deosebit de sistematic. Problema cu pricina e discutată îndelung, e întoarsă pe toate fețele, e reluată de mai multe ori, e epuizată cum s-ar spune. Nu convertirea cititorului pare să fie ținta acestor sistematice deconstrucții populare, cu
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
pierde funcția dislocantă și revitalizantă, devenind manieră poetică și referință bibliografică obligatorie, înseamnă că un cerc al (recepției) literaturii s-a închis și se deschide un altul, pe un segment diferit al spiralei. Încremenirea în provocare nu poate dura. Istoria demitizării, capitol bine ilustrat de-a lungul secolului trecut - de la vechii dadaiști la proaspeții milenariști -, numără în dreptul unor generații intermediare pagini de un alb semnificativ. Căci "șaizeciștii" și apoi "șaptezeciștii" așază din nou tablourile la locurile lor, șterg de praf busturile
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
un model de exorcizare a răului prin logos. Apelul se face la copii, simboluri ale purității, pentru rostirea “blastămurilor părințești”, cu valoare incantatorie: “băieții încep a curge toți, care dincotro cu blastămurile părințești în mână.” În final se produce o demitizare a simbolurilor cu care au fost învestite personajele. Dacă în prima etapă a drumului, fabuloasă este prostia lui Dănilă, în ultima etapă, miraculoasă este metamorfozarea ei în istețime, metamorfoză probată prin înfruntarea a ceea ce reprezintă sublimarea vicleniei, ispitei și înșelăciunii
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
Un domn bine) Când poetul își propune să lupte împotriva "lenei", o face cu mijloace neadecvate: Ah! Vino repede sabie, armură, să lupt cu lenea care mă fură. (Lecție) De altfel, papionul, bastonul, sabia, armura, alternanța succesivă a mitizării și demitizării, așteptări frustrate, ființe real-himerice, povești animaliere, conformația imaginativă a lumii, stereotipia, răceala sau blândețea, nimic din toate acestea și altceva nu există! nu sunt soluții practice la totala înstrăinare de sine, la cufundarea în lene și desfrâu mintal, la moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mai mult sau mai puțin subtilă a trăirii personajelor (p. 6) . În chip declarat, piesa se opune tendinței dominante în teatrul modern de inspirație istorică (de la B. Shaw până la Anouilh sau Dürenmatt etc.), respingând folosirea evenimentului istoric ca pretext pentru „demitizare” sau „actualizare” (p. 6). Opțiunea estetică opusă orientărilor curente se întemeiază pe o concepție clară asupra istoriei. Dramaturgul român pornește de la informațiile din cronica lui Titus Livius privitoare la finalul domniei lui Tarquinius Superbus și la instaurarea Republicii romane pentru
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
hanorac sau cămăși jucau cu o normalitate uluitoare Shakespeare. Puștii care au fost la acest spectacol erau înnebuniți după el și cred că pe tipul ăsta de așteptare demitizantă se pliază și filmul tău. E nevoie, așa cum spui, de această demitizare pentru un public care se raportează altfel la Eminescu. Pe mine mă atrage mai puțin zona lui metafizică. Îmi plac foarte mult poeziile lui de dragoste care trebuie spuse simplu și logic și efectul pe care îl obții este uimitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
încît, depășind stîngăciile prezente încă la unii confrați basarabeni, d-sa se poate alinia fără grijă poeților celor mai bine cotați din literele românești actuale." Gheorghe Grigurcu " Mai întâi de toate, simulând destul de măiestru tertipurile textualiste, Arcadie Suceveanu trece la demitizarea propriilor mituri poetice, la o deriziune autoflagelatoare: "miturile nu sunt decât / dulci pastile pentru cei ce suferă de insomnie și plictiseală" (Splina porcului de Crăciun). Poetul se-ntreabă ce mai fac caii troieni de când "zidurile cetății s-au dâramat... Așadar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Mai nu cred, dar în sfârșit să cercăm.” (Ed. cit., pag. 188) Criticii „moderni” sau „postmoderni” ai operei (și biografiei!) poetului „național” (el însuși a teoretizat asupra naționalului artistic) nici nu trebuie să se mai ostenească în inventarea argumentelor pentru „demitizarea” poetului, deoarece le oferă chiar el cu absolută sinceritate (este adevărat, în corespondența intimă). Mai greu le-ar fi să explice cauza acestei schimbări de optică asupra propriei creații, după zece ani de la publicare. Pe de altă parte, oarecum derutați
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Mai nu cred, dar în sfârșit să cercăm.” (Ed. cit., pag. 188) Criticii „moderni” sau „postmoderni” ai operei (și biografiei!) poetului „național” (el însuși a teoretizat asupra naționalului artistic) nici nu trebuie să se mai ostenească în inventarea argumentelor pentru „demitizarea” poetului, deoarece le oferă chiar el cu absolută sinceritate (este adevărat, în corespondența intimă). Mai greu le-ar fi să explice cauza acestei schimbări de optică asupra propriei creații, după zece ani de la publicare. Pe de altă parte, oarecum derutați
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]