268 matches
-
a servit pe Frontul de Est în Statul Major al Diviziei 1 din Bavaria înainte de a reveni pe Frontul de vest în 1918 ca ofițer de stat major la Corpul Bavarez II și III. La încheierea războiului, Kesselring a fost demobilizat (așa cum era prevăzut de Tratatul de la Versailles). O dispută cu liderul local al Freikorps a dus la emiterea unui mandat de arestări mandat pentru presupusa sa implicare într-un puci împotriva conducerii Corpului III bavarez și Kesselring a fost aruncat
Albert Kesselring () [Corola-website/Science/330211_a_331540]
-
însă Ioan al II-lea, care a ieșit în fața trupelor numeric inferioare ale britanicilor. Ioan a concentrat o mare parte din trupele sale în Chartres, la nord de Tours-ul asediat. Cu scopul de a majora viteza de deplasare Ioan a demobilizat totalul său de infanterie necalificată de 15-20.000 ostași. Aflând despre apropierea trupelor franceze, Eduard a ordonat retragerea. Urmărit de regele francez, Eduard se retrăgea cu trupele sale tot mai în sud. Francezii însă i-au ajuns pe englezi, la
Bătălia de la Poitiers (1356) () [Corola-website/Science/328737_a_330066]
-
nicio reținere atmosfera grandioaselor întruniri la care participa cu regularitate. Acest mod de viață plin de pompă avea să stârnească noi revolte în rândul populației, copleșite de povara impozitelor, și a ienicerilor, care din cauza reducerii numărului de campanii militare, fuseseră demobilizați. Cea mai importantă dintre aceste revolte avea să se producă pe 28 septembrie 1730, la comanda căreia se afla fostul ienicer albanez, Patrona Halil. Această mișcare, care avea ca țintă principală, destituirea marelui-vizir Ibrahim Pașa și a ginerilor săi, Mustafa
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
O parte din „alpinii” din Italia s-au instalat la Zalău, după mutarea liniei de demarcație. O parte dintre voluntari au participat la acțiunile militare din Campania anului 1919 din Transilvania și Ungaria. Ulterior, Regimentele 2 și 3 au fost demobilizate în anul 1920, iar Regimentul 1 „Horea” a fost transformat în 1919 în Regimentul 97 Infanterie cu garnizoana în Odorheiu Secuiesc. Soldații români și-au adus contribuția la victoriile armatelor italiene împotriva Armatei Austro-Ungare la Montello, Vittorio Veneto, Sisemolet, Piave
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
Ora spaniolă, Mama mea gâsca pentru două piane, Valsurile nobile și sentimentale și Gaspard noaptea pentru pian, Daphnis și Chloe, Introducere și Allegro pentru harpă ș.a. La cererea lui, este înrolat în armată unde se îmbolnăvește, iar în 1917 este demobilizat. Reluându-și activitatea componistică mai scrie: Mormântul lui Couperin (1917), Valsul (1920), Copilul și vrăjitoriile (1925), Sonata pentru pian și vioară (1927) și Bolero (1928), cele două Concerte pentru pian (1929-1931), realizând un turneu în Statele Unite și Canada (1928), unde
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
327 de fotografii, marea majoritate fiind însoțite de o scurtă descriere dactilografiată (albumul mai include desene/schițe, tăieturi din ziare). Printre cei fotografiați se regăsesc: Regele Ferdinand, Regina Maria, Prințul Carol, Generalul Berthelot sau Generalul Eremia Grigorescu. Axinte Constantin este demobilizat pe data de 15 iunie 1920, cu gradul de sergent. Între anii 1920-1926 colaborează cu un fotograf necunoscut din București de la care împrumută aparatură și materiale fotografice. Se căsătorește cu Elena Dumitru pe 23 decembrie 1926, iar la scurt timp
Costică Acsinte () [Corola-website/Science/331444_a_332773]
-
Ligii erau superioare numeric celor franceze, bătălia s-a încheiat indecis, ambele tabere clamându-și victoria. Pe termen scurt, francezii au fost mai câștigați, Carol al VIII-lea continuându-și nestingherit drumul spre Franța, după ce i-a plătit și i-a demobilizat pe mercenarii săi elvețieni. Pe termen mai lung Liga și-a atins scopul: acela de a-i alunga pe francezi din peninsulă, iar o armată spaniolă, sub comanda lui Gonzalvo de Córdoba a recucerit orașul Napoli. Liga s-a dizolvat
Liga Sfântă (1495) () [Corola-website/Science/335608_a_336937]
-
de proiectoare de căutare folosea dectectoarele pasive de radar a fost implementat pe 26 septembrie 1943. Această a avut succese limitate, dar germanii au suferit pierderi mari în iarna 1943-1944. "Jagddivision 30", unitatea specilizată în controlul "Wilde Sau" și-a demobilizat escadrilele de vânătoare de noapte, restul escadrilelor fiind detașate pentru lupta pe timp de zi împotriva bombardierelor. Producția germană de avioane era capabilă doar să țină pasul cu pierderile avioanelor de vânătoare de noapte. Au fost pierdute 2.375 avioane
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
aceea, că el a făcut Facultatea de Drept pentru a face pe plac familiei, dar el, de fapt, dorea să facă artă dramatică. A povestit că dăduse examen de admitere la facultatea de Artă Dramatică și reușise. Spera să fie demobilizat toamna pentru a putea urma facultatea mult dorită, lucru care nu s-a realizat niciodată. Întrebat de un invitat cu ce piesă s-a prezentat la examenul de admitere, a spus că s-a prezentat cu poezia “La icoană” a
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
să suporte cheltuielile . Odată însă cu iscălirea preliminariilor Păcii de la Buftea, tot generalul Averescu a fost cel care a retras aprobarea și a ordonat dezarmarea voluntarilor. La 28 februarie 1918, "Corpul Voluntarilor" a primit ordin să predea armamentul și să demobilizeze treptat, ceea ce s-a întâmplat până la 1 mai. La Hârlău a continuat să funcționeze o permanență care a avut grijă de depozitele de alimente. O parte dintre voluntari au plecat, totuși, până la urmă, odată cu francezii, spre a lupta în cadrul Legiunilor
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
-i grupeze pe unități. În calitate de reprezentanți ai guvernului, Voicu Nițescu și Victor Braniște au plecat spre Siberia pentru a ajuta la formarea noului corp de voluntari dintre prizonierii români ai Armatei Austro-Ungare. În mod secret, un grup de ardeleni oficial demobilizați din Armata Română - deghizați și cu nume schimbate, au fost trimiși în Siberia cu același scop. Aceștia s-au împărțit la rândul lor în 3 grupuri, care s-au îndreptat spre Samara făcându-se prieteni când cu bolșevicii când cu
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
până la Măgura Odobeștilor și ulterior a revenit pe valea Trotușului. În campania anului 1917 regimentul a participat la apărarea Oituzului. După semnarea Păcii de la Buftea în 7 mai 1918, regimentul a revenit în Piatra-Neamț pe 22 mai, spre a fi demobilizat între 22-23 mai, același an. Încadrat fiind trupelor Diviziei 7 Infanterie, a aparținut astfel celor dintâi unități mobilizate în octombrie 1918, urmând să opereze în Transilvania. Un detașament de anvangardă în care a intrat și un batalion al regimentului, a
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
un aviator și instructor de zbor francez care a devenit primul as al aviației din istorie în timpul Primului Război Mondial. Adolphe Célestin Pégoud s-a născut la 13 iunie 1889 în Montferrat, Franța. A servit în Armata Franceză din 1907 până în 1913. Demobilizat pe data de 13 februarie 1913, el a început să zboare imediat și a obținut brevetul de pilot pe 1 martie 1913. Folosind o aeronavă de sacrificiu, Pégoud a fost primul pilot care a făcut un salt cu parașuta dintr-
Adolphe Pégoud () [Corola-website/Science/336645_a_337974]
-
de război al ziarul "За Родину". a fost corespondentul militar al ziarului pe Frontul 2 Bielorus și pe Frontul de Vest. În 1943 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din URSS. Aderă la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice în 1945. Demobilizat în anul 1945, a lucrat la ziarul "Беларусь "(1945-1962), apoi a fost redactor-șef la ziarele "Бярозка" (1962-1972) și "Полымя" (1972-1986). În perioada 1980-1984 a fost deputat în Sovietul Suprem al RSS Bieloruse. A murit la 15 septembrie 1988. A
Kastus Kireenka () [Corola-website/Science/336831_a_338160]
-
piața centrală, după un serviciu divin. La brațul stâng aceștia au trebuit să poarte o eșarfă neagră-galbenă., păstrându-și hainele țărănești Primul lor comandant a fost locotenentul Thieberger. Cu o condiție fizică precară (o parte dintre ei au și fost demobilizați datorită infirmității), în lipsa unei instrucții și a unei dotări cu armament adecvate, precum și în lipsa hranei suficiente, calitatea acestor luptători a fost inferioară. Prima dată legionarii români au fost folosiți în luptă în noiembrie 1914, când trupele austriece se aflau în
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
Iancovescu, Constantin Hârjeu și Eremia Grigorescu. Marele Cartier General (abreviat M.C.G.) a fost cea mai înaltă structură militară destinată conducerii operațiunilor militare ale Armatei României, pe timp de război, funcționând în anul 1918 la Iași. Marele Cartier General a fost demobilizat la 1 aprilie 1918 - ca urmare a aplicării prevederilor Păcii de la București, fiind remobilizat la 26 octombrie/9 noiembrie 1918. În perioada cât acesta a fost desființat, comanda forțelor române a fost asigurată de Marele Stat Major, condus de generalul
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
va putea, Rusia. Odată însă cu iscălirea preliminariilor Păcii de la Buftea, tot generalul Averescu a fost cel care a retras aprobarea și a ordonat dezarmarea voluntarilor. La 28 februarie 1918 "Corpul Voluntarilor" a primit ordin să predea armamentul și să demobilizeze treptat, ceea ce s-a întâmplat până la 1 mai. La Hârlău a continuat să funcționeze o permanență care a avut grijă de depozitele de alimente. O parte dintre voluntari au plecat totuși până la urmă odată cu francezii, spre a lupta în cadrul Legiunilor
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
o întrebare pe care o adresăm doamnei Mariana Țuca, director adjunct al Colegiului Tehnic "Mihai Băcescu" din Fălticeni. Bună ziua, doamnă! Bună ziua! Este un tip de probleme cu care vă confruntați și dumneavoastră și anume, faptul că... Nu... ... eventualii doritori sunt demobilizați de distanță, de lipsa căminelor sau de altceva? Nu, la noi în localitate, în municipiul Fălticeni, există și cămine, loc în care elevii stau cazați. Pentru anul următor școlar, noi am realizat planul de școlarizare, avem două clase pentru învățământ
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]