23,330 matches
-
vedere, evoluțiile din secolul V î.d.Cr. grec sunt similare celor moderne. Lumea greacă devenise bipolară, toate polisurile grupându-se în jurul Atenei și Spartei (bipolaritatea este un termen prezent în toate referatele și în multe titluri), prima era un stat democratic, a doua, oligarhic; W.R. Connor atrage atenția că istoricul atenian își construiește analiza pe mai multe polarități: grec-barbar, dreptate-oportunitate, gând-faptă, rațiune-pasiune, pământ-apă, Atena-Sparta. Dar, pe lângă polaritatea Atena-Sparta caracteristică lumii grecești, intră în joc și alți factori politici, Imperiul Persan
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
drept imperiul răului a fost ideea-cheie a Doctrinei Reagan. Pentru el, dictaturile comuniste erau absolut lipsite de legitimitate. El știa că, așa cum a scris cîndva Leszek Kolakowski, "minciuna este sufletul etern al comunismului". Tocmai de aceea, Reagan a sprijinit forțele democratice, anti-comuniste din Europa de Est, URSS, dar și din alte zone. Au fost, firește, și erori tactice (Irangate, de pildă), însă, în ansamblu se poate spune că Doctrina Reagan a fost încununată de succes. Fără presiunile americane, ar fi fost greu de
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
către componenta morală a creației, către înțelegerea și explicarea existenței noastre individuale și colective prin analiza expresiei artistice, se definește mai curînd ca o componentă gnoseologică. În fapt, Hans Mattis-Teutsch, în mod real un intelectual de stînga, în sensul stîngii democratice europene, are o nevoie fundamentală, în plină stalinizare a României " ca o ironie a sorții, chiar ca locuitor al orașului Stalin " și în plină ofensivă a realismului socialist, de o rediscutare teoretică a unui parcurs artistic deja realizat și de
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
versiune românească la Editura Polirom). Această poziție este departe de a fi una laudativă.Pe de altă parte, în ultimii 14 ani, România a trecut de la starea de "democrație autoritară" cu mineri, răngi și demonizarea opoziției politice, la un regim democratic, în curs de consolidare și încă insuficient de liberal. A avut loc alternanța din 1996, apoi cea din 2000. Nu știm deocamdată care vor fi rezultatele alegerilor din 2004. Referitor la toate discuțiile amintite, mă consider un critic al lui
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
explica întîtrzierile maturizării unei elite politice în România. Poate că nu ar trebui să fim pesimiști - există un important capital intelectual în țară și cred că în anii următori vom vedea tot mai multe lucrări și acțiuni inspirate de umanismul democratic. în ce mă privește, atît cît am reușit, am încurajat și am sprijinit tînăra generație de istorici, filosofi, literați și politologi să gîndească în chip autonom și să se despartă de ceea ce Francis Bacon numea "idolii tribului". Cît despre pozițiile
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
să aflăm ce se întâmplă până la urmă. După reținerea sa pentru a mai schimba idei cu poliția, guru-ul a fost lăsat... la vatră urmând să fie cercetat în libertate. Gest umanitar, legal și ținând de toate nuanțele și uzanțele democratice. Minunea zgomotoasei și spectaculoasei arestări a ținut trei zile, urmată de eliberare și liniște. De altfel era nefiresc să fie ținut un om sub obroc doar pentru că practicase un rit-ritual la care participaseră de-a valma tineri și vârstnici indiferent
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
drepturilor nerecunoscute ale românilor din Ardeal, nu mai e dispus, după 1916, a recunoaște drepturi similare minorităților apărute în România întregită. E o decepționantă contradicție a militantismului care se bucura odinioară de o îndreptățire nu doar etnică, ci și generic democratică, umbra sinistră ce-i însoțește patriotismul. Suspiciunea împotriva orașului, socotit "cuib al pierzaniilor", pe care conservatorul poet o împărtășea cu doctrina sămănătoristă, se transformă într-o apucătură a "vînării" statistice a alogenilor: "Dintr-o statistică riguros exactă, proporția dintre funcționarii
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
în anii '50, liberă și plurală în anii '90, dar considerată, în fond, obligatorie în aceeași măsură. Să ne amintim condamnarea apolitismului, care semăna atît de mult în cele două epoci de tranziție despărțite de patru decenii și de sensuri democratice contrarii" (p. 8). Mă tem că aici autorul încurcă planurile. Atunci cînd se referă la anii '50, el nu ia ca instanță reprezentativă cititorul obișnuit, ci autoritățile regimului comunist. Altminteri îmi este imposibil să-mi imaginez un cititor format la
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
așterne aceste șiruri.Am fost invitat să le vorbesc unor elevi de gimnaziu din câteva așezări nord-dobrogene - în ținutul copilăriei și adolescenței mele - despre lumea presei de odinioară. Participam la programul "News to know. Știri să știi - introducerea în mass-media democratică". Proiect inițiat de Liga Tinerilor Români de Pretutindeni cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București și la care revista "Magazin istoric", unde lucrez, a fost solicitată să colaboreze. Dincolo de inerentele stângăcii organizatorice din astfel de întruniri, surprizele n-au contenit a
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
în plic, justificarea președintelui juriului, Adrian Marino. Cartea lui Pleșu, este făcută praf, "moftangiul" de autor e demascat, în timp ce cartea lui Gelu Ionescu este ridicată în slăvi, pe modelul comunist "așa nu!", "așa da!" (Nu este prima dată că revista "democratică" Observator cultural împarte lumea intelectuală în tabere, pe distincția bine/rău, și dezbină ca să stăpînească, punîndu-l mai ales pe cel lăudat într-o postură de-a dreptul stînjenitoare. Și noi am observat că linia Carmen Mușat diferă, la Observator, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
falsă supraviețuire care e, în realitate, o mască a agoniei, uneori derutantă, a totalitarismului de stînga. Din care motiv obligația noastră atît de ordin profesional, cît și de oameni ai polisului (căci scriitorii n-au oare nevoie de un climat democratic, ca de apă și de aer?), este de-a examina fenomenul și de-a trage concluziile trebuitoare unei redresări. Din fericire, există confrați ce răspund acestui comandament al momentului. Unul dintre ei este poetul Vasile Dan, diriguitorul revistei "Arca" din
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
ca atare, inatacabili", și alta neoficială, "singura la care aspira în secret sau pe față orice intelectual (artist) autentic și cu onorabilitatea intactă", după decembrie prima nu s-a anihilat, așa cum ar fi fost normal. Lipsită de simțul ridicolului, puterea "democratică" nu ezită a se amesteca și ea în promovarea unor pseudovalori, asortîndu-se cu cele anterioare: "Aleșii noștri au veleități nu doar politice, ci și de critici literari, dramatic, plastici, de urbanism și arhitectură, muzicali, chiar coregrafici. Ajunși acolo unde sînt
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
sunt patrioți și generoși a devenit a doua natură a indivizilor cu chitanțe și cotiere. Dacă la oraș există posibilitatea ca vreunul mai gureș să i-o întoarcă funcționarului obraznic, scăpând printre dinți un "Ba pe-a mă-tii" absolut democratic în contextul dat, vă asigur că o astfel de probabilitate e exclusă la țară. Acolo, amărășteanul venit cu căciula în mână nu crâcnește. Fericit c-a obținut țidula necesară, el e chiar recunoscător c-a primit o lecție de viață
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
să ascundă incapacitatea lor de a relansa Rusia. Tot mai mulți ruși nostalgizează "siguranța " totalitară și votează pentru formule autoritare, indiferent că sunt propuse de comuniștii lui Ziuganov, naționaliștii lui Jirinovski sau oamenii lui Putin. Ca și în România, dreapta democratică, divizată și contradictorie, are puține șanse să ajungă la putere, deși soluțiile ei ar putea redresa real societatea rusă. Firavul început de democrație ar putea fi, în consecință, oricând retezat, rușii tinzând să revină la structurile de tip autocratic, precomuniste
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
foști dizidenți, ca Soljenițîn sau Zinoviev au ajuns să susțină că "sufletul rus" este mai apropiat de colectivismul dirijat autoritar, singura problemă fiind a scurtcircuitării relației dintre autocrat și popor. Abisalului suflet rusesc nu i se potrivește individualismul occidental, concurența democratică presupusă de acesta. Rusia a fost mare și a impus Europei și lumii, câtă vreme a fost "un stat și nu o națiune adevărată, fiindcă ea n-a funcționat niciodată ca un stat-națiune, ci a fost dintotdeauna un imperiu multinațional
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
în acest fel apropiata dispariție a celebrului corp de balet de la Teatrul "Fantasio" din Constanța, după cum se înțelege din emisiunea "Artă vs Artă" de pe TVR Cultural. Foarte bine, că și ăla nu era decât o reminiscență comunistă stricătoare de fazon democratic, așa că, decât să ne urecheze vreun "bruxellez" pentru... filorusism, mai bine o rupem singuri cu trecutul negru și cu albul din baletul ceaikovskian "Lacul lebedelor" din care s-au transmis câteva secvențe divine în timpul emisiunii. Și ce ? ...Superbă ninsoare! Și
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
notă" amar-caustică în legătură cu Valeriu Cristea, text-pilot, am putea spune, despre ceea ce gîndește cu adevărat criticul cînd nu e inhibat de politețe sau gratitudine: ,Greu de înțeles involuția post-1989 a lui Valeriu Cristea, aliniat politic primei structuri de putere - nu foarte democratice - de după căderea regimului comunist, apologet al hoardelor minerești care au vandalizat Bucureștiul în iunie 1990 și au aplicat bătăi bestiale studenților și intelectualilor, colaborator, în prima etapă postcomunistă, la ziarul Adevărul (fost Scînteia, oficiosul partidului unic), tribună - atunci - a antireformismului
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
pe un loc eligibil și pentru alegerile din noiembrie. După un scurt moment de tăcere, interlocutorul meu a spus: la noi n-a fost și nu este posibil ca adulatorii lui Hitler sau Honecker să devină demnitari din partea unui partid democratic; când un partid promovează asemenea indivizi, el se află departe de normele unui partid european. Președintele României, primul ministru ar trebui să înțeleagă măcar în ultimul ceas că prestigiul țării nu este un teren de joacă politică și că guvernanții
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
vechi, misiunea lui în lupta cu demonii continuă. în '90, a crezut că prioritatea e să ajute cu abilitățile lui de cărturar la însănătoșirea societății traumatizate de comunism. A coordonat la Editura Dacia o colecție de opere fundamentale pentru educația democratică, apoi un ciclu de patru volume, Dreptul la memorie și un volum colectiv împotriva resurecției intoleranței și xenofobiei, Momentul adevărului. Abia apoi s-a ocupat de reeditarea propriilor cărți. Are pregătită în manuscris o ediție mult adăugită a Antologiei Inocenței
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
speranță. -Taci, că habar n-ai!, mă ceartă prietenul. Cred că are dreptate... ...Cel puțin deocamdată, știrea n-a fost preluată și de alte televiziuni, ceea ce nu dă deloc bine, având în vedere că, mărturisit sau nu, într-un mod democratic și în deplină armonie națională, televiziunile noastre colaborează foarte bine și reciproc avantajos între ele. De aceea, ori de câte ori vedem câte-un reportaj tv în care se vede microfonul cu sigla Antenei 1 sau Prima Tv, iar TVR-ul (de ex.
O factură și niște ghiveciuri by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12317_a_13642]
-
în reviste, despre literatura română, poemele franceze din Ulysse, 1933). Din ce apucase să publice până la amintitul "discurs" se putea deduce totuși că se afla departe de orice înregimentare de partid și înțelegea să se exprime ca o conștiință liberă, democratică și căreia-i repugnau, în orice caz, regimurile dictatoriale. Dovadă că, la începutul anului când Panait Istrati va fi invitat pentru festivitățile de la Moscova, Fundoianu publica în numărul 10 al revistei bucureștene de avangardă "Integral", din ianuarie 1927, un articol
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
notă" amar-caustică în legătură cu Valeriu Cristea, text-pilot, am putea spune, despre ceea ce gîndește cu adevărat criticul cînd nu e inhibat de politețe sau gratitudine: "Greu de înțeles involuția post-1989 a lui Valeriu Cristea, aliniat politic primei structuri de putere - nu foarte democratice - de după căderea regimului comunist, apologet al hoardelor minerești care au vandalizat Bucureștiul în iunie 1990 și au aplicat bătăi bestiale studenților și intelectualilor, colaborator, în prima etapă postcomunistă, la ziarul Adevărul (fost Scînteia, oficiosul partidului unic), tribună - atunci - a antireformismului
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
aceștia, circumspecți, au refuzat oferta, în timp ce în rândurile mulțimii de anonimi s-a auzit un vuiet rău-prevestitor. A devenit astfel evident faptul că disputa, veche de mii de ani, se va încheia doar atunci când apartenența la elită va fi asigurată democratic tuturor membrilor societății, de la naștere. Radu Anton Român la Paris Francezii au înțeles (mai repede decât românii) că, la emisiunile sale TV și în cărțile despre bucătăria românească, Radu Anton Român nu se mulțumește să explice cum se prepară diverse
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
aceste puncte nevralgice, dacă idealizăm niște oameni care au clare interese nu doar de natură politică, ci și extrapolitică, riscăm să repetăm, ca electori, crunta dezamăgire din perioada Constantinescu. Firește, holerei pesediste îi e preferabilă oricând o administrare a forțelor democratice. Mai ales că vârful de lance al pesedismului, Ion Ilici Iliescu, a luat-o din nou pe miriște, scoțând ghearele unui anti-occidentalism visceral. Întâlnindu-se la Sinaia cu un grup de cercetători străini de origine română, neo-bolșevicul de la Cotroceni a
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
pentru justa apreciere a lungmetrajului. În primul rând, Partidul Comunist Italian, care fusese exclus de la guvernare din 1947 deși devenea din ce în ce mai popular, nu era unul doctrinar și inflexibil, ba chiar își afirmase încă din deceniul șase afilierea la principiul pluralismului democratic. În al doilea rând, departe de a le fi adversar, Aldo Moro era favorabil includerii acestui partid într-un nou guvern, iar președintele comuniștilor cerea și el un "compromis istoric" cu creștin-democrații. Dar Brigăzile Roșii (care se credeau urmașe ale
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]