6,757 matches
-
ale indivizilor. Observăm că regulile existente la nivel operațional sunt cele care afectează comportamentul indivizilor. Acțiunile se bazează pe normele de la nivelul operațional și sunt deseori contrare regulilor de la celelalte niveluri. 3.8. Concluzii Înainte de a se atinge o creștere demografică ce putea să afecteze drepturile de folosință asupra bunurilor comune, au apărut alți factori de distrugere a devălmășiei absolute. Obținerea de către nebăștinași a indigenatului sătesc pentru a-și ușura pătrunderea în comunitate a reprezentat o metodă de a folosi regulile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Aceste evoluții cresc miza economică reprezentată de resursele Vrancei. Rezumând, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea au loc următoarele schimbări: - creșterea prețului lemnului și, în consecință, transformarea sa în marfă vandabilă; - creșterea dorinței de consum interne; - creșterea demografică (este cauză separată, dar acționează în aceeași direcție, motiv pentru care este notată aici) ; - îmbunătățirea, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a transportului și a tehnologiei de exploatare. De-a lungul timpului, au existat diverse încercări venite
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
vetre spre munți are loc un continuu proces de defrișare care transformă munții progresiv în pământ agricol și pășuni. Fostele pășuni și terenuri agricole sunt incorporate în vetrele satelor. Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a reprezentat o oportunitate economică pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din punct de vedere economic. Împreună cu alte procese asociate expansiunii capitalismului (progresul tehnologiei de exploatare și a transportului, creșterea apetenței de consum, creșterea demografică), acest lucru a facilitat integrarea treptată a zonei în economia națională, dar a cauzat și importante alterări ale structurii stimulentelor, anume în direcția teritorializării și privatizării resurselor. În plus, a crescut mizele și frecvența diverselor încercări de apropriere privată venite
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
familiei iar bărbatul harnic și gospodar, emblema casei. Vrednicie Vrednicia gospodinei se cunoaște după felul cum arată casa, copiii și bărbatul. Mame Nu merită să poarte numele sfânt de mamă acele femei care își oropsesc sau abandonează copiii. Demografie Evoluția demografică negativă a unei națiuni ridică mari semne de întrebare asupra capacității acesteia de a progresa și de a-și perpetua existența. Oază de tihnă Fă-ți din casa și familia ta oaza de tihnă și liniște sufletească spre care să
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
dizlocat dintr-o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitatea sporită a spațiilor verzi din fața blocurilor și a rondourilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la fața locului, și ea s-a manifestat prin depopularea satelor, prin îngroșarea mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din }ara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
deoarece mult timp - atunci cînd piața nu o cerea imperativ - formarea acestora a fost neglijată. Astăzi desființăm secții - "nerentabile" - de limbi clasice fără a ne întreba ce vom face dacă mîine vom avea nevoie de eliniști sau de latiniști. Problema demografică. La jumătatea anilor '90, locurile din învățămîntul universitar de stat s-au "liberalizat"(pentru a contrabalansa ascensiunea universităților private), adică s-a trecut la formula - benefică pentru toată lumea - "cu plată". Numărul locurilor n-a mai fost fixat la o limită
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
-
la angajări masive, la promovări rapide, la crearea de noi secții, la diversificarea programelor etc. Lucruri altminteri bune, dar care erau lipsite de perspectiva lucidă a faptului că, o dată cu epuizarea valurilor de eterni candidați, se va reveni la un bazin demografic nu doar stabil, ci în scădere. Inutil să mai spun că Ministerul a urmat deschiderea Universităților și că toate anagjările ce s-au făcut atunci poartă onorabila patentă a supremei instituții de educație din țară. Astăzi, același Minister se vede
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
-
civilizațiilor de tipul celor previzionate de Samuel Huntington în celebra sa carte. Atentatele de la 11 septembrie, situația din Kosovo, războiul din Irak și pacea confuză de după doborârea regimului Saddam Hussein, conflictele din Orientul Mijlociu, perspectivele integrării Turciei în Uniunea Europeană, rata creșterii demografice în familiile musulmane din statele dezvoltate ale Europei sunt elemente de care trebuie să se țină cont atunci când se fac previziuni asupra zilei de mâine. Chiar dacă multe dintre eseuri au explicite concluzii didacticiste, este greu de spus dacă volumul lui
Întrebări ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9674_a_10999]
-
mai puțin decât despre declarațiile lui Chirac și Sarkozy sau despre viitoarele alegeri. Muzeele sunt pentru turiști. Un om care trăiește în Franța este mai preocupat de revoltele violente care au cuprins periferiile Parisului în toamna anului 2005. Noua realitate demografică a reușit chiar să schimbe istorica deviză a revoluției franceze în "Liberté, égalité, diversité". Poemul reportaj cu parisul în flăcări este o excelentă radiografie a ceea ce se întâmplă astăzi la Paris: "de două săptămâni ard periferiile parisului/ copiii imigranților magrebieni
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
de mediere din țara noastră au fost îndreptate spre soluționarea acestor neînțelegeri. Familia, care reprezintă baza societății și a vieții civilizate, nu este lăsată în exclusivitate la îndemâna cuplului constituit, ci este și o problemă a statului, care reglementează întreaga politică demografică din interiorul granițelor sale. Însă, cu toate obligațiile ce incumbă statului pentru protejarea și încurajarea familiei, acesta și nici altcineva nu poate obliga pe nimeni ca o căsătorie încheiată în condițiile legii să dăinuie până la sfârșitul vieții cuplului, împotriva voinței
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
obiectului producător de astfel de emoții. Noi putem vorbi și despre ceva absent. Putem abstractiza. Asta se cheamă displacement. Autobuzul reprezintă teritoriul, așezarea, spațiul. Toate așezările sunt azi provizorii, instabile. Iată acesta are avantajul de a fi și mobil. Mobilitate demografică la propriu. În cel mai pur sens al termenului. Un fel de șatră. Autobuzul e un fel de șatră. Interesant în acest schimb cultural e că avem și comunicare chimică. Probabil e unicul caz de contact uman în care comunicarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
cauză (ea poate să crească Însă sub aspect calitativ În ipoteză de capital uman); d) imposibil să fie schimbată (printr un contract de schimb) cu un bun (marfă); e) determinată numeric ca persoane apte de muncă, În principal, prin legile demografice, iar nu de cererea de forță de muncă; f) destul de greu deplasabilă, dintr-o zonă În alta, dintr-o țară În alta; deplasarea persoanei este destul de greu de realizat datorită legăturilor sale cu familia, mediul de muncă, limba, obiceiurile, clima
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă (ceea ce nu reprezintă nimic altceva decât cererea de locuri de muncă). Cererea și oferta de forță de muncă sunt elemente dinamice care pot fi influențate de o serie de factori obiectivi și subiectivi: nivelul și ritmul dezvoltării economice, coeficientul demografic și structura populației active, politicile În domeniul resurselor umane. El este Înainte de toate o ființă socială nu doar un factor de producție, care, În afara nevoilor sale de existență, are o anumită valoare și personalitate, este conștient de rolul său În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ceea ce face ca echilibrul său să fie foarte fragil. Comparativ cu celelalte piețe, raportul dintre cerere și ofertă pe piața muncii se concretizează În contracte caracterizate prin continuitate și periodicitate. Piața muncii este guvernată, pe lângă legile economice și de legi demografice, psihologice și nu În ultimul rând de cele de natură moraletică. Toate acestea au determinat În actuala perioadă de tranziție cele mai ample mișcări sociale, ce au avut ca punct de plecare cauze din domeniul pieței muncii, niveluri și forme
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ale pieței muncii. Așadar, piața muncii În România este dezechilibrată și tensionată. Configurația acesteia este data de presiunea ofertei de muncă asupra cererii de muncă. Dezechilibrele globale și structurale au, Înainte de toate, cauze economice și, numai În plan secundar, cauze demografice. Se fac resimțite, În Întreaga economie, o multitudine de măsuri și acțiuni pentru depășirea acestei stări de fapt. În toate planurile activității economice și sociale pot fi provocate multiple fenomene „benefice” inclusiv pilotarea, de ansamblu, a economiei naționale pe coordonate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
programelor și proiectelor În domeniu; 22. elaborează Raportul național strategic privind incluziunea socială și protecția socială, precum și Planul național strategic privind incluziunea socială; 23. participă la elaborarea și monitorizarea strategiei și a programelor naționale privind dezvoltarea populației, În contextul Îmbătrânirii demografice; 24. coordonează și monitorizează implementarea politicilor și strategiilor sectoriale de dezvoltare În domeniul social, prin care sunt promovate drepturile familiei, copilului, persoanelor cu handicap, persoanelor vârstnice, victimelor violenței În familie, precum și ale grupurilor vulnerabile; 25. asigură aplicarea unitară a prevederilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de formare pentru un contact permanent pe teritoriul În care Își desfășoară activitatea. Se estimează că În anul 2020 Italia, va fi Într-o poziție de mare dificultate, În contextul internațional și comparativ În ceea ce privește ocuparea forței de muncă și creșterea demografică. Se va resimți, printre altele, o lipsă acută de calificări Înalte și intermediare legate de noi locuri de muncă și o deviere a ofertei de formare În comparație cu cerințele pieței muncii. Soldul deja precar al pieței muncii va fi marcat de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
strategii și direcții foarte clare și cu un scop precis. Orice strategie în această direcție este necesar să pornească din câteva puncte foarte importante, care vizează: Ø cunoașterea nevoilor de info-documentare Ø profilul socio-cultural și economic al localității; Ø structura demografică a populației, dinamica și tendințele ei; Ø potențialul socio-cultural și informațional; Ø alte sisteme informaționale, organisme etc.; Ø potențialul bibliotecii și oportunitățile de cooperare, partajare a resurselor; Ø socio-dinamica publicurilor bibliotecii, cunoașterea categoriilor socio profesionale etc.; Ø modalități de comunicare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
proiecte de dezvoltare câștigate în diferite competiții sunt cele mai dezvoltate din județ; au o rată mare de ocupare a forței de muncă, sunt mai apropiate de oraș și înregistrează ponderi mari ale navetiștilor de la sat la oraș; situația lor demografică este, de asemenea, mai bună1; - nivelul cel mai redus de dezvoltare revine comunelor care nu au adoptat formula PL. Acestea au o rată redusă de ocupare a forței de muncă, puțini navetiști și sunt situate la o distanță mare față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
număr mare de persoane plecate temporar în străinătate" Figura 9 este o prezentare simplificată a modelului de regresie multiplă din figura 8. Desigur, în seria factorilor comunitari care au favorizat emigrarea temporară în străinătate apar și cei legați de structura demografică a localității și de ocuparea locală a forței de muncă: o pondere mare a populației active în condițiile în care navetismul de la sat la oraș este redus, deci ocuparea salarială a forței de muncă este diminuată și favorizează propensiunea spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociale a locuirii se face fie direct, prin măsurarea unor efecte ale condițiilor de locuit (stare de sănătate, satisfacție, mobilitate locativă,calitatea relațiilor de vecinătate, consum de timp condiționat de calitatea cadrului construit și a serviciilor sociale, intensitatea unor fenomene demografice etc.), fie indirect prin indicatori ai unor condiții ale confortului de locuire (densitatea de locuire, consumul de timp pentru procurarea de bunuri și servicii etc.). Cercetarea sociologică a locuirii tinde să se constituie într-o ramură specifică a sociologiei - sociologia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
locuinței, dar îi sunt subsumate și o serie de alte probleme, precum cele referitoare la calitatea dotărilor social-culturale și a serviciilor pentru populație, calitatea relațiilor de vecinătate, condiționare socială și arhitectural-constructivă a consumului de timp, a comportamentelor deviante, a fenomenelor demografice etc.” (Sandu, apud Zamfir, Vlăsceanu, 1993, p. 333) Mediu construit - „totalitatea construcțiilor și amenajărilor create de om pentru satisfacerea necesităților sale de producție și de locuire. Pentru fiecare dintre secvențele majore ale procesului de reproducție economică - producție, circulație, repartiție și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
construite, cu mediul natural și cu mediul social în care funcționează, microclimat interior, mod de grupare în teritoriu a obiectelor cu funcțiuni identice, complementare sau divergente. Principalele efecte ale mediului construit sunt urmărite la nivelul stărilor fiziologice, psihologice, sociale și demografice, stări de oboseală, satisfacție, sănătate, coeziune familială, relații de vecinătate, mobilitate locativă, migrație, nupțialitate, divorțialitate, morbiditate, reușită și eșec, devianță etc.) și al activităților (de producție, de utilizare a timpului, de creștere și îngrijire a copiilor, de transformare a mediului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
urban într-un teritoriu dat, național sau regional. Conceptul desemnează atât procesul de restructurare a raporturilor dintre sat și oraș, din perspectiva caracteristicilor urbane, cât și gradul de manifestare a acestor caracteristici. Gradul de urbanizare poate fi estimat sub aspect demografic prin ponderea populației urbane în totalul populației din teritoriul de referință. Locuirea urbană este caracterizată în principal prin: a) ocupare preponderent neagricolă și valori ridicate de b) densitate de locuire, c) densitate instituțională, d) eterogenitate socială și e) interacțiuni sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]