1,109 matches
-
Press Szczepanski, I. (1972) Noțiuni elementare de sociologie, București, Editura Științifică Tapinos, G. (1985) El(ments de d(mographie, Paris, P.F.F. Trebici, V. (1995) Demografie contemporană, București Trebici, V. (1996) Demografie. Excerpta et Selecta, București, Editura Enciclopedică Țarcă, M. (1997) Demografie, București, Editura Economică Ungureanu, I. (1990) Paradigme ale cunoașterii societății, București, Editura Humanitas Valade, B. (1997) Schimbarea socială, în Tratat de sociologie, coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Vlăsceanu, M. (1993) Psihosociologia organizațiilor și conducerii, București, Editura Paideia Zeitlin, I. M.
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ă, cu sprijinul unui grup de experți: ...cadre cu munci de răspundere din Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale, șefi ai secțiunilor regionale de sănătate și prevederi sociale, academicieni, profesori din institutele medico-farmaceutice, medici specialiști din unitățile sanitare, cercetători în domeniul demografiei, reprezentanți ai unor organizații obștești (Scânteia, 21 septembrie 1966, p. 1). Aceste reglementări au marcat doar începutul unui proces legislativ și al unor campanii extinse de propagandă care au înscris în corpurile femeilor obsesia natalistă a conducătorilor PCR (și, mai
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
al sexualității în Franța) s-a realizat sub îndrumarea științifică a lui Nathalie Bajos (Inserm) și a lui Michel Bozon (Ined) și a fost coordonată de Nathalie Beltzer (ORS Île-de-France). Echipa de cercetare a reunit oameni de știință în sociologie, demografie și epidemiologie de la Inserm, Ined, CNRS, InVS și de la universitate. Ancheta a fost realizată la inițiativa Agenției naționale de cercetări privind SIDA și hepatitele virale (ANRS). Ea a fost finanțată de ANRS, de Fondation de France, de Direcția de cercetare
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
s-a reunit la New York, linia navală Hamburg - America, controlată de asociații lui Hariman, George Walker și Prescott Bush, a adus la congres personalități germane influente. Una dintre acestea a fost doctorul Ernst Rudin, reprezentantul Institutului berlinez de Genealogie și Demografie „Kaiser Wilhelm”. El a fost ales În unanimitate președinte al Federației Internaționale a Societăților de Eugenie, ca răsplată pentru contribuția la fondarea Societății Germane pentru Igiena Rasială. Unul dintre angajații lui Rudin a fost Josef Mengele fost comandant medical la
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
mediul urban este mult mai mare comparativ cu mediul rural. Studiile mai recente au arătat că în cazul schizofreniei există o serie de excepții notabile referitoare la prevalența crescută a schizofreniei în zonele industrializate . Factori ca: migrația, cultura, bolile infecțioase, demografia și alte procese sociale pot realiza diferențieri ecologice. Excesul schizofreniei în zonele urbane centrale a primit două mari explicații opuse: ipoteza "breeder"-ului și ipoteza "drift"-ului social. Datele cumulate până în prezent permir o schițare dar nu o portretizare exactă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
asupra mecanismelor de rezistență ale individului. Din perspectivă sociologică, aceasta nu e decât o redefinire a „realității colective” a psihanalizei. Ea ar fi una din invariantele vieții sociale, menținându-și un procent relativ constant - prin corelare cu ceilalți factori ai demografiei: nașterea și moartea. Cercetările lui Durkheim se dovedesc, Însă, mai puțin relevante În cazul scriitorilor decât În cele ale sinucigașilor. El se străduiește să demonstreze că rata sinuciderii e stabilită, În principal, de „cauze sociale”, iar contribuția subiectivă, personală, individuală
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
datele din execuția bugetului public național, bilanțurile contabile, precum și pentru datele privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice independente și asociațiilor familiale și Banca Națională a României, pentru datele din balanța de plăți). Capitolul 2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
din execuția bugetului public național, bilanțurile contabile, precum și pentru datele privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice independente și asociațiilor familiale și Banca Națională a României, pentru datele din balanța de plăți). Capitolul 2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
familiale și Banca Națională a României, pentru datele din balanța de plăți). Capitolul 2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce determină schimbările
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce determină schimbările numărului și structurii, pentru a pune în evidență regularitățile după care se produc fenomenele demografice”. Demografia este, după alți autori<footnote T. Rotariu, Demografie și sociologia populației, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 14. footnote>, „o știință socială care are ca obiect studiul populațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice și a schimbărilor de volum”. O
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce determină schimbările numărului și structurii, pentru a pune în evidență regularitățile după care se produc fenomenele demografice”. Demografia este, după alți autori<footnote T. Rotariu, Demografie și sociologia populației, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 14. footnote>, „o știință socială care are ca obiect studiul populațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice și a schimbărilor de volum”. O altă definiție o întâlnim în dicționarul francez Larousse
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
populației, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 14. footnote>, „o știință socială care are ca obiect studiul populațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice și a schimbărilor de volum”. O altă definiție o întâlnim în dicționarul francez Larousse, potrivit căruia demografia este o știință care are ca obiect studiul cantitativ al populațiilor umane, sub aspectul evoluției și mișcării lor<footnote Le Petit Larousse, Larousse, Paris, 2008, p. 302. footnote>. Demografia a fost definită<footnote Această denumire provine de la termenii din limba
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
O altă definiție o întâlnim în dicționarul francez Larousse, potrivit căruia demografia este o știință care are ca obiect studiul cantitativ al populațiilor umane, sub aspectul evoluției și mișcării lor<footnote Le Petit Larousse, Larousse, Paris, 2008, p. 302. footnote>. Demografia a fost definită<footnote Această denumire provine de la termenii din limba greacă demos-popor și graphe-descriere. footnote> de-a lungul timpului foarte divers, lucru care se explică pe de o parte prin împrejurările istorice în care a apărut și s-a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de o parte prin împrejurările istorice în care a apărut și s-a dezvoltat ca știință, iar pe de altă parte, prin caracterul biologic și în același timp social pe care îl au fenomenele demografice. Din punct de vedere istoric, demografia s-a născut odată cu statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
punct de vedere istoric, demografia s-a născut odată cu statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
demografia s-a născut odată cu statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și factorii social-economici care influențează fenomenele demografice, precum și raportul reciproc dintre populație
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și factorii social-economici care influențează fenomenele demografice, precum și raportul reciproc dintre populație și economie. În acest caz, vorbim despre Analiză demografică, situație în care demografia se apropie mai mult de științele sociale. Ținând cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
factorii social-economici care influențează fenomenele demografice, precum și raportul reciproc dintre populație și economie. În acest caz, vorbim despre Analiză demografică, situație în care demografia se apropie mai mult de științele sociale. Ținând cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților care guvernează fenomenele demografice; − elaborarea unor modele de bază în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților care guvernează fenomenele demografice; − elaborarea unor modele de bază în științele sociale. Pentru realizarea obiectivelor precizate anterior, demografia folosește un ansamblu de metode de observare, prelucrare și analiză a fenomenelor și proceselor demografice, în rândul cărora rolul preponderent îl au metodele statistice. Astfel, în domeniul metodelor de observare, o largă aplicabilitate au: recensământul populației, înregistrarea curentă a evenimentelor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]