317 matches
-
informat domnia sa, instituția școlarizează copii cu deficiențe de auz din județul Timiș, dar și din județele limitrofe. Atât copiii cu vârste cuprinse între 3 și 7 ani, care sunt înscriși la grădiniță, cât și școlarii sunt cuprinși în programe de demutizare, cadre didactice specializate depunând eforturi în ceea ce privește recuperarea și compensarea deficiențelor auditive. De asemenea, dascăli calificați în psihopedagogie specială predau copiilor cunoștințe de limba română, matematică, geografie, istorie, fizică și altele. În cadrul activităților de terapie cognitivă, ocupațională, psihomotrică, ludică, se urmărește
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
mare unite la vârf, iar brazilianul strange între degete lobul urechii În comunicarea deficientului de auz, gesturile și mimica se însușesc spontan și reprezintă de fapt limbajul caracteristic al acestor persoane. Procesele fundamentale în recuperarea deficienților de auz și anume demutizarea și ortofonia sunt esențiale. Îmbinarea tuturor formelor de comunicare folosite în cazul copiilor deficienți de auz, de la labiolectură care este o componenta de bază în înțelegerea comunicarii verbale, la comunicarea mimico-gestuală și la cea cu ajutorul dactilemelor, predominând una sau alta
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral ca formă a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metoda folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral ca formă a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metoda folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale: - metode care folosesc preponderent limbajul oral (metode orale); - metode care folosesc în principal limbajul
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
de peste 50%. În cazul deficienților senzoriali, la baza reabilitării comunicării verbale, a dezvoltării structurilor psihice și a personalității stă actul complex al compensației. Contactul între ‘’eu-ri’’ (personalități) se stabilește, în primul rând, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării auzului deficitar constituie elementul principal în formarea și structurarea tuturor componentelor personalității deficienților de auz. Trebuie subliniat faptul că limbajul joacă un rol important în dezvoltarea și formarea personalității ca instrument principal de interrelație, de acces
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
faptul că limbajul joacă un rol important în dezvoltarea și formarea personalității ca instrument principal de interrelație, de acces la viața socială, la informații, la organizarea conduitei, la analiza și exprimarea trăirilor și a universului propriu interior. Procesul complex al demutizării se realizează pe baza legilor generale și speciale ale compensării, dar atât demutizarea, cât și compensarea nu pot fi realizate decât prin exercițiu, prin antrenament și învățare. Compensarea presupune o substituire a funcției lezate (pierdute) prin crearea unui nou mod
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
instrument principal de interrelație, de acces la viața socială, la informații, la organizarea conduitei, la analiza și exprimarea trăirilor și a universului propriu interior. Procesul complex al demutizării se realizează pe baza legilor generale și speciale ale compensării, dar atât demutizarea, cât și compensarea nu pot fi realizate decât prin exercițiu, prin antrenament și învățare. Compensarea presupune o substituire a funcției lezate (pierdute) prin crearea unui nou mod de acțiune pe baza legii unității și interacțiunii unui sistem în vederea echilibrării funcționale
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
funcțională, poate fi ajutată, pentru o mai bună funcționare, de mijloace tehnice (proteze de diferite tipuri) și medicale (timpanoplastii). 3. În anumite cazuri (hipoacuzie) poate fi realizată o compensare de tip mixt - organico-funcțională. Contactul dintre ‘’ eu-ri’’ se stabilește prin intermediul limbajului. Demutizarea constituie astfel elementul principal atât pentru stabilirea legăturii cu membrii societății, cât și pentru dezvoltarea psihică specific umană. Relațiliile intersistemice conduc la integrarea bipolară a deficientului de auz în societate. Comparativ cu gândirea auzitorului, cea a deficientului de auz are
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
puțin accesibilă. Unele forme ale deficienței de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici ca la normalul auzitor, cea cognitivverbală se dezvoltă mai lent în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
caracteristici ca la normalul auzitor, cea cognitivverbală se dezvoltă mai lent în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
asigură însușirea unui număr mare de cuvinte într-un timp relativ scurt) cât și calitativă a vocabularului activ; - dezvoltă mijloacele de expresie personale; - este un sprijin important în cunoașterea laturii fonetice, morfologice și sintactice a structurilor verbale; - stă la baza demutizării persoanelor cu deficiență de auz; - are puncte comune cu limbajul verbal; - este un limbaj cu o structură clară și cu reguli gramaticale proprii (chiar dacă relativ puține); - permite deficienților de auz să devină competenți din punct de vedere lingvistic; - poate fi
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
făcut primele încercări de educare a surzilor. Astfel, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano din Padova, Italia, a încercat să-l instruiască pe fiul său folosind un cod de simboluri și scrie despre instrucția și educatia persoanelor surde, bazate pe demutizare și comunicare verbala<footnote apud Verza, E., F., Defectologie și logopedie, Universitatea din București, Editura Credis, 2007 footnote>. El a crezut că surdul poate să învețe un limbaj simbolic cum ar fi limbajul scris. Între timp Pedro Ponce de Leon
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
utilizând un alfabet gestual prestabilit, răspândind în întreaga Europă și apoi în întreaga lume, manualul limbajului mimico-gestual, util pentru o mai bună comunicare cu surdo-muții (apud http://ro.wikipedia.org ). footnote> este primul care a folosit limbajul oral în procesul demutizării si a utilizat alfabetul dactil pentru formarea comunicării verbale dar și limbajul scris și mimico-gesticular. În Anglia, John Wallis<footnote Primul copil care a învățat să vorbească, deși s-a născut surd, a trăit în Anglia în urmă cu aproximativ
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
învățat să vorbească, dar a devenit membru al parlamentului britanic. (sursa: Universitatea din Oxford, apud BBC News.) footnote> sublinia rolul limbajului scris în dezvoltarea psihică a surdomutului și preciza că pentru a facilita evoluția vorbirii trebuie exclus limbajul dactil din demutizare și acordă unui rol semnificativ labiolecturii. În Olanda, Francisc Von Helmont<footnote apud Grace B. Sherrer, Francis Mercury van Helmont: A Neglected Seventeenth - Century Contribution to the Science of Language, 1938 , Oxford University Press footnote> subliniază importanța labiolecturii și propune
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
rol semnificativ labiolecturii. În Olanda, Francisc Von Helmont<footnote apud Grace B. Sherrer, Francis Mercury van Helmont: A Neglected Seventeenth - Century Contribution to the Science of Language, 1938 , Oxford University Press footnote> subliniază importanța labiolecturii și propune folosirea oglinzilor pentru demutizare. Tot în Olanda, Johan Korand Amman neagă utilitatea folosirii dactilemelor și este considerat fondatorul școlii oraliste. În Franța, Abatele Deschamps<footnote apud Pufan., C., Probleme de surdopsihologie, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1982 footnote> susține metoda orală și este primul
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
funcționînd din 1921 pentru fete și din 1927 pentru băieți), Iași (1931) ș.a. (Stanică, I., Popa,M., 1994). În aceste școli se foloseau limbajul mimico-gestual, metoda grafică și dactilemele. Aceste metode au fost înlocuite treptat cu metoda „orală” (germană) de demutizare, ca de altfel și în toate țările Europei, după Congresul profesorilor de surzi de la Milano, 1880<footnote În urma Congresului de la Milano condus de abatele Tara, s-a impus metoda orală numită și metoda germana de demutizare. În Anglia (1893), o
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
metoda „orală” (germană) de demutizare, ca de altfel și în toate țările Europei, după Congresul profesorilor de surzi de la Milano, 1880<footnote În urma Congresului de la Milano condus de abatele Tara, s-a impus metoda orală numită și metoda germana de demutizare. În Anglia (1893), o lege a parlamentului a făcut obligatorie educatia surzilor în școli locale care foloseau metode orale de comunicare. În SUA (1890) Alexander Graham Bell a organizat „Asociația Americană de învățat vorbirea la surzi" și a promovat o
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
poate fi de tip fonetic- auditiv , labiovizual, vibrotactil, material și figurativ.<footnote apud Stănică I., Popa M., Popovici D.V., „Psihopedagogie specială - deficiența de auz”, editura PRO HUMANITATE, București, 2001 footnote> Exercițiul este, deasemenea, o metodă frecvent utilizată în procesul de demutizare și activităților de dezvoltare a vorbirii. Pe lângă importanța deosebită în consolidarea și automatizarea pronunției corecte, în condițiile în care sunt bine alese și dozate corespunzător, exercițiile au un important rol și în înlăturarea temerilor elevului cu deficiențe de auz în fața
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
înseamnă că ei nu „își dezvoltă un sistem de comunicare coerent până la intrarea în școală. Ei încep să formuleze ideile și să le exprime direct în și concomitent cu însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, în mod organizat, odată cu procesul de demutizare”. (2001, Mariana Popa, p. 50; apud. Stănică, Popa, Popovici, 2001, p. 57) Există totuși unele studii asupra acestui gen de copii, care au arătat că deși nu au avut contact cu mediul gestual, copiii au dezvoltat spontan un limbaj gestual
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
realizarea acestui deziderat este imperios necesar ca personalul educativ din școlile pentru copiii surzi să aibă o fluență în cunoașterea și folosirea acestui limbaj. Este de reținut că acestea sunt simple opinii teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii cu surditate profundă. În România, în clasele I-IV, V-VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii cu surditate profundă. În România, în clasele I-IV, V-VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba română, limbajul mimico-gestual nefiind o formă de comunicare oficială în școlile pentru copiii surzi. De-a lungul demutizării se
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba română, limbajul mimico-gestual nefiind o formă de comunicare oficială în școlile pentru copiii surzi. De-a lungul demutizării se lucrează la dezvoltarea și perfecționarea celor două niveluri ale limbajului: - nivelul inferior (articulația); - nivelul superior (ideația). Dacă nu se insistă suficient de intens și asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale” fără conținut, cu semnificație
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
nivelul inferior (articulația); - nivelul superior (ideația). Dacă nu se insistă suficient de intens și asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale” fără conținut, cu semnificație lacunară și deformată. (2001, M. Popa, p. 251) 2. Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va folosi lucrarea Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
cu semnificație lacunară și deformată. (2001, M. Popa, p. 251) 2. Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va folosi lucrarea Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]