277 matches
-
Pe stradă sus, la un urcuș S-a și făcut alunecuș, Băieței, și chiar fete drăguțe Trag de zor la săniuțe. Iar prin curți apar degrabă Mândri oameni de zăpadă Cu cărbuni în loc de ochi Și nas roș, să nu-i deochi. Ce vrem, noi, copiii? Noi copii vrem de toate: Ursuleți, baloane colorate, Păpușele, mașinuțe Mari și mici, dar și drăguțe. Vrem și joacă și odihnă Dar mai vrem și traista plină Cu bomboane delicioase Și prăjituri făinoase. Însă când la
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
repună pe picioare, În timp ce sergentul burtos se ivise dinspre taluzul podului, căutându-l cu ochișorii săi porcini, taman la vreme ca să primească În față blestemele. Își chirci buzele scârbit, descoperindu-și dinții galbeni și strâmbi. Străinul acela ne blestemă! Ne deoache! Puneți mâna pe necromant! Oamenii se opriseră din râs și acum se cruceau frenetic În numele lui Hristos. Apoi, după ce Își Înșfăcară din nou lăncile, se avântară În urmărirea lui Dante, care Începu să alerge disperat de-a lungul malului, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
aud lătrînd cîini. De unde avusese impresia că se află în mijlocul unui oraș părăsit, se trezește în mijlocul unei hărmălăi de neînchipuit, înconjurat din toate direcțiile de indivizi care aleargă pe străzi ca niște bezmetici țipînd în gura mare înjurături și lozinci deocheate la adresa regimului. Nici nu-și dădu seama că luat de val ajunsese deja pe Calea Victoriei, se trage la Palat, aude pe cineva strigîndu-i la ureche, noi într-acolo ne îndreptăm, să le venim de hac, să nu creadă ei că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
văzut prea multe fotografii. Mie mi-a arătat câteva o dată și, sincer vorbind... Du Maurier aruncă o privire de jur Împrejur și coborî glasul. — ... sincer vorbind, multe dintre ele sunt din categoria celor pe care le găsești prin atelierele mai deocheate de la Paris. Fete care stau Întinse, goale pușcă... sau și mai rău, doar cu ciorapii În picioare, sau cu o pălărie sau o mască, răzlețite pe sofale, expunându-și... ce mai, expunând totul. Are mii de asemenea poze. — Mii!? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
culmea enervării. Una îi aparținea Liviei Cramm. De fiecare dată când Deggle lăsa să-i scape vreo perlă neagră de înțelepciune de pe buzele-i taciturne, ea bătea din palme entuziasmată, ca o fetiță la pubertate căreia i se arată ceva deocheat în spatele unui tufiș, și exclama îentuziasmul făcând-o să-și piardă accentul meticulos studiat) Ai zice că-i taman dragul de Deggle în persoană ăl de-ți vorbește. Și se arăta extrem de încântată de ghidușia jocului ei de cuvinte. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
băiatul de-a lungul timpului. Da nu se poate, mamai-hăi! Da ce mare a crescut! Îi frumos, că nu-i zăresc fața pe Întunericu’ ista? Îi frumos cum nici nu crezi și nu te mai mira atâta că știi cum deochi tu! Hai șterge-o și pregătește niște lapte, apă pentru picioarele mele că suntem tare obosiți! Au intrat În casă, unul mai curios ca celălalt: Voi vedea eu cum găsesc casa, ce prostii au făcut fetele acestea ale mele, că
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și, înainte de a pleca la târgul Oborului, băgase și câte o vadră cu apă în ele. Spălate și dichisite cum erau, ți-era mai mare dragul să le privești. Pe la căpestre, nevasta le agățase fundulițe roșii, împletite, să nu le deoache careva. Crescuse și mânzul. Cârlanul bătea cu copita și necheza nărăvaș. Bozoncea ocolea herghelia și clătina capul mulțumit: - Parcă-s armăsari de Vidin, tu-i cerul mă-si! Când au plecat, Gheorghe și-a făcut o cruce mare și-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
știa dinainte dacă-ți vine vreo boală sau vreo năpastă. Avea descântecele ei cu sânge de nouă frați, scotea junghiurile cu foarfecă înfiptă lângă ușorul ușii, sculase pe mulți din morți, zidarii la ea veneau, nu chemau doctorul. Când se deocheau copiii, mamele la coana Marița alergau într-un suflet. Ea-și punea broboada de lână pe umeri, și, numai în papuci, sosea, lipa-lipa, să scoată răutatea de unde se cuibărise. Căuta focul, apuca repede cu un clește câțiva cărbuni, stingîndu-i într-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ea-și punea broboada de lână pe umeri, și, numai în papuci, sosea, lipa-lipa, să scoată răutatea de unde se cuibărise. Căuta focul, apuca repede cu un clește câțiva cărbuni, stingîndu-i într-o căldărușă, și bolborosea cu capul în piept: Fugi, deochi, Dintre ochi, Peste nouă țări și nouă mări, Unde popa nu toacă, Câinii nu latră, Fata mare nu se mărită, Că acolo te-așteaptă, Cu mese-ntinse, Cu făclii aprinse... i . Să rămfie cutare Curat, Luminat Ca steaua din cer
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Puica ademenitoare Din ochi negri visătoare, Dragostea de puiculiță Cu gușa de porumbiță, Cu gurița mititea Cu gropițe lângă ea, Cu zâmbirea ei cu haz Cu gropițe în obraz Și cu dragostea în ochi De mă tem să n-o deochi. Noaptea când te - nchipuesc Îmi vine să - nnebunesc, Iară ziua aș lua Lumea-n cap de jelea ta. Norilor, o, norilor, Unde-i țara florilor? Unde ea acum trăiește, Iară câmpul înverzește Și codrul văzînd-o crește; Și când trece prin
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
liniștită, câteva cupeuri, oameni îmbrăcați elegant și gros, pentru că era o zi rece, mergeau în vizite sau se-ntorceau de la dejunuri prelungite și toți arătau fără griji, lumea era zâmbitoare, așa că Alexandru se simțea cu atât mai nefericit. Parcă-l deochease cineva, parcă-i pusese gând rău soarta și orice începea cu gând bun se termina cumplit, lucrurile evoluau du mal en pis. Văzu înaintea lui, pe trotuar, un bărbat caraghios, într-un palton mare, ca de căpătat, mergând pe stradă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să sugă euroi direct de la țâța bugetului, ba încă le mai dă și la felul doi piure de afaceri grase cu statul, îi cocoloșește cu drag și le prinde, cântând molcom un cântecel, moțul cu fundă roșie, ca să nu-i deoache cumva, Doamne ferește, vecina de peste gard, doamna Justiția. Pe de altă parte, s-a observat că și vecina cea presupus vigilentă, doamna Justiția, n-are ea inima ceea atât de împietrită, încât să le dea cu ardei iute pe suzetă, ca să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
curiozitate de la Petrică la tata Toader și Înapoi. ― Era pentru prima oară când Toader Îmi spunea pe numele mic. În rest, doar: sergent Staniște În sus, sergent Staniște În jos. Am rămas surprins, dar am tăcut chitic, să nu-l deochi... ― Bine, băieți. Mergeți, alegeți oamenii și pregătiți-vă cum trebuie. Aveți la dispoziție două ore - ne-a spus căpitanul Înainte de a pleca. ― După ce a ieșit căpitanul, Îmi plesneau urechile de câtă liniște s-a lăsat În bordei. Mă uitam la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu tânărul, și cu bătrânul, îi socotea revoltați din pricina mizeriei, îi înțelegea și aproba, deși el, fire discretă, nu-și cheltuia durerile în cuvinte aspre, ci își tortura cu ele numai sufletul lui. Apoi știa de la Gavrilaș că Mendelson e deocheat la poliția de siguranță și nu voia să facă cor cu dânșii și să aibă, poate, cine știe ce încurcături. ― Mișule, astîmpără-te, că ești militar și-ai să dai de dracu! zise deodată bătrânul, speriat parcă de zelul fiului său. ― Da ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
limpede că hoții trebuiau căutați numai în Amara, în Vaideei și în Lespezi. În fruntea bănuiților puseră pe pândarii arendașului Cosma Buruiană. Plutonierul trimise un jandarm să-i aducă numaidecât la post. Apoi luară pe rând pe toți cei mai deocheați din toate trei satele, oprindu-se la câte unii, înlăturînd pe alții, mai revenind asupra câtorva. Până la sfârșit, Silvestru Boiangiu își întocmi o listă de vreo treizeci de oameni, pe care voia s-o mai rumege după ce va fi ascultat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fiindcă mâine va trebui să te scoli devreme, că să-l însoțești pe don Terentio la ferma de la Ferdinando pentru maslul mamei sale. Îți șade foarte frumos în veșmântul ăla de ajutor de preot și mă tem să nu te deoache, fiule, așa că am hotărăt să agăț o potcoavă de cal la poarta casei. Trebuie să ținem departe și să alungăm ispitele diavolului. Isabella turuie mereu că semeni cu copilul mort, tu n-ai cum să-ți amintești, cu un copil
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
voal alb prins cu două "ace a la madame Buterfly" . Cel care a făcut-o "celebră" a fost ziaristul George Ranetti, redactor șef al revistei "Furnica"; supărat ca aceasta nu-i împărtășește sentimentele, el a lansat o serie de poezioare deocheate la adresa ei. După moartea primului soț, pentru a-și continua traiul pe picior mare, cu slugi, mașina și trăsura la scară, s-a căsătorit cu generalul Dumitrescu pe care, după ce au început să scapete, îl trimitea la cerșit, pentru a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
deveni episcop al orașului după moarte acestuia. Zefirin a murit în anul 217 și a fost înhumat într-un mormînt de suprafață, deci practica catacombelor - inclusiv al mormîn- tului apostolului Petru - a apărut după această dată! Și iarăși este povestea deocheată de Satana! Maximin Tracul(235-238) după ce ajunge împărat, atacă clasa conducătoare din Roma pentru corupție și conspirație împotriva sa și a statului roman unde îl include și pe episcopul iudeo-creștin al orașului. Dar conspiratorii de toate religiile și-au dat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum nu se prinde huma aceasta; să nu te deoache nimeni, cum nu poate deochea cuptorul!" În momentul în care așeza cărbunii, moașa spunea: Ochii răi ce s-ar uita la tine, să ardă cum au ars tăciunii!" Iar pentru "urma câinelui" descânta: "Să nu se uite după tine, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum nu se prinde huma aceasta; să nu te deoache nimeni, cum nu poate deochea cuptorul!" În momentul în care așeza cărbunii, moașa spunea: Ochii răi ce s-ar uita la tine, să ardă cum au ars tăciunii!" Iar pentru "urma câinelui" descânta: "Să nu se uite după tine, cum nu poate urmări urma câinelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
albă uscată, rădăcină de iarbă mare, tătăneasă, lumânărică, mărar, măghiran, mentă, păducel, mătase de porumb, pir, rozmarin, strugurii ursului, talpa gâștei, valeriană, vâsc. Palpitațiile (numite În popor și "atac, bătaie de inimă, boală de inimă, boală grabnică, socote și chiar deochi") pot fi "calmate" și prin: Ceaiuri din buruiană grabnică și frecții pe tot corpul cu untdelemn. Ceai din fructe de ienupăr, angelică, traista ciobanului, isop. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști În cură internă: Infuzie de talpa gâștei, o linguriță
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
următoare, azimile se Împart de către moașă la copii. După botez copilul este purtat pe la cotețul porcilor ca să-i priiască orice mîncare, apoi este pus pe pragul casei, trecînd peste el mama sa, Înăuntru și În afară, pentru ca să nu se deoache. Ospățul de botez este pregătit din timp. Dealtfel ca botezul să fie deplin și vremea de petrecere fără grabă, botezurile ca și nunțile, se fac mai mult toamna. Petrecerile țin pînă noaptea tîrziu cînd, după ce invitații În frunte cu nașul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de pe Istru. Cu ceva secole mai tîrziu, Strabon spune în Geografia că: ,,Cei dintîi care au descris diferite părți ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului și a Adriei”, adică să înțeleagă tot românul cu mintea deocheată de atîta latrinitate, că vechii greci vorbesc de teritoriul locuit de geți sau sciți după spusele lor și de românii de azi, dar numai pentru cei care nu s-au bezmeticit de tot! Boeo, poetesă din Phocia spune într-un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cazurile de psihoze "de reacție", la copii și fete tinere, se crede în deochi, în această privință în Moldova existând aceleași interpretări, în general universale. Menționăm totuși următoarea diferență (care ni se pare sugestivă): în timp ce la slavi se crede că deoache persoanele cu ochi negri, în părțile Moldovei sunt acuzați indivizii cu ochi albaștri 18. Cu alte cuvinte, cei care "deoache" (determină "focare de stază") sunt cei care au atribute mai puțin obișnuite, bruneții în cazul societății în care predomină blonzii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aceleași interpretări, în general universale. Menționăm totuși următoarea diferență (care ni se pare sugestivă): în timp ce la slavi se crede că deoache persoanele cu ochi negri, în părțile Moldovei sunt acuzați indivizii cu ochi albaștri 18. Cu alte cuvinte, cei care "deoache" (determină "focare de stază") sunt cei care au atribute mai puțin obișnuite, bruneții în cazul societății în care predomină blonzii și blonzii în societățile în care predomină bruneții (țăranii din Munții Neamțului sunt, în general, bruneți). Albinoșii, pentru raritatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]