276 matches
-
cai, cornute, porci sau miei). - Se pot deochia și păsările de casă, în special puii. - Stupii de albine, mai ales în vremea culesului. De aceea, se recomandă ca stupii să fie legați cu un brâu roșu. - Viermii de mătase se deoache foarte ușor. Ca să nu piară, se pune în mijlocul lor un ou de la Paști. - Mai pot fi deochiate grânele, legumele, pomii roditori. - Chiar și alauatul pentru pâine ori cozonac poate fi lovit de această forță ocultă. Nu mai crește și dă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
câine ori o pisică. De ce procedează astfel? Pentru ca animalul să ia cu dânsul deochiul, iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal, Baba Doftoroaia rostește: Când s-o deochia mâța și câinile, Atunci să se mai deoache (cutare), Atunci și nici atunci! După aceea, descântătoarea împlântă cuțitul în pământ, iar vasul (ulcica, paharul) se întoarce cu gura în jos, zicând: ”Nu întorc ulcica (sau paharul), ci întorc sănătatea și tot binele asupra lui (cutare)”. Superstiții din bătrâni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
va muri o rudă sau vreun prieten. Pasărea care va fi pupată de om o mănâncă uliul. Să nu se dea la câini mămăligă fierbinte căci turbează. La gâtul unui animal fătat se leagă u fir roșu, ca să nu se deoache. Felurite superstiții Pâinea să nu se pună pe masă cu coaja de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte cumva cercei schimbați, adică unul de la o pereche și altul de la altă pereche, căci acea femeie își
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
deveni episcop al orașului după moarte acestuia. Zefirin a murit în anul 217 și a fost înhumat într-un mormînt de suprafață, deci practica catacombelor - inclusiv al mormîn- tului apostolului Petru - a apărut după această dată! Și iarăși este povestea deocheată de Satana! Maximin Tracul(235-238) după ce ajunge împărat, atacă clasa conducătoare din Roma pentru corupție și conspirație împotriva sa și a statului roman unde îl include și pe episcopul iudeo-creștin al orașului. Dar conspiratorii de toate religiile și-au dat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
voal alb prins cu două "ace a la madame Buterfly" . Cel care a făcut-o "celebră" a fost ziaristul George Ranetti, redactor șef al revistei "Furnica"; supărat ca aceasta nu-i împărtășește sentimentele, el a lansat o serie de poezioare deocheate la adresa ei. După moartea primului soț, pentru a-și continua traiul pe picior mare, cu slugi, mașina și trăsura la scară, s-a căsătorit cu generalul Dumitrescu pe care, după ce au început să scapete, îl trimitea la cerșit, pentru a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
nubilă, cu toată zestrea ei de nerostite făgăduințe. Privirea-i languroasă pecetlui o dată în plus pactul lor secret; trase apoi cu nesaț în piept aerul complice al oacheșei înserări, scuipând admirativ înspre zare, ca și cum ar fi vrut să n-o deoache cât îi era de dragă. "Au venit ăștia să vă pună în ghips, de tari ce sunteți!" îi chicoti ea în ureche, sclipindu-și salbele deasupra orizontului. "Taci, fă, că viu la tine...!" se îmbârligă șuierător prin mustață și oftatul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ca un arhanghel, proțăpit pe picioarele lui cu ciorapii trei sferturi căzuți în vine și ieșind firave de sub pantalonii scurți din piele de drac. O luase de la lingurea un leșin și-l strânsese în brațe, scuipându-l să nu-l deoache - deși ea era cea care-și pierduse capul, nicidecum el. După asta, firul întâmplărilor se ferfenițea prin cataractele memoriei colective; unii spuneau că el îi urmărise cu sabia ridicată, alții că piranda nu se mai putuse dezlipi de el, alții
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
el este tot atât de bun român indig nat de fapta ungurilor. (Id, ibid., foiletonul XXXVIII, AD., nr 11 027, 8 octombrie 1922, p. 1 ) Pagina 225 * Gogu Florian, oratorul conservatorilor însă, cu toată verva lui oratorică nu prea avea trecere, fiind deocheat ca agent al Clubului conservator. (Id., ibid, foiletonul XXXIX, AD., nr. 11 834, 15 octombrie 1922, p. 1 ) Pagina 230 * Și cam puțin într-o ureche. (Id, ibid, foiletonul XL, AD., nr. 11 841, 22 octombrie 1922, p. 1.) Pagina
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vede și-l recunoaște imediat, exprimându-și bucuria de a-l revedea după aproape un an. Lângă mine sunt și câțiva tineri italieni și spanioli, așteptând - și ei la rând, dar omorându- și timpul așteptării cu tot felul de fotografii deocheate din telefoanele lor mobile. Revăd și fețe cunoscute, italieni, spanioli, din Canada, iar spre seară o voi revedea și pe frumoasa nemțoaică, Cristina, cu care intrase în vorbă românul de la Foncebadón. Sunt tot felul de persoane, cei mai mulți tineri
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Drăgan (90+2 Geamăn). Antrenor: Ciprian Panait. POLI GALAȚI: Stoica - Radu, Feraru, Stamate, Racoviță - Hristian, Coman, (83 Serian), Grozea (75 Chiriac), Munteanu, Cristian (46 Crăciun) - Donose (42 Agbleta). Antrenor: Damian Băncilă. Iar la final, un proverb pentru personajul cu replici deocheate la adresa arbitrei asistente Elena Munteanu și care-și dădea cu părerea despre starea de spirit a ziariștilor prezenți la meci: “Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia”. 262 Ciprian Panait: “Sunt dezamăgit de jocul adversarilor și-mi
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
adevăr a spus bunica Floarea atunci. Cu Maria țiganca, prietena bunicii, este o altă poveste ce mi-a purtat noroc în viață și care desigur, îmi place s-o spun, face parte din existența mea. Până pe la 6 luni mă deocheam frecvent, mama nu știa ce să mai facă să poată depăși această neputință, nu putea ieși cu mine, nu se putea expune, plânsul meu sistemic și starea de agitație sleind-o progresiv de puteri. Maria era prietena din tinerețe a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
obicei târziu la oră.“ Numai unul singur, poate, sau doi din profesorii noștri de la Sf. Sava merită amintirea acestor rânduri, printre care lene șul boier oltean, bun latinist și ratat profesor de liceu (fiindcă, având veleități de profesor universitar, se deochease pe urma unui scandal cu o servitoare violată), conu Mișu Calo ianu, care intra În clasă cu joben În cap și cu șoșonii descheiați, totdeauna cu o jumătate de ceas după sunetul de intrare, și ieșea iarăși cu o jumătate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
strachină alimentată, În bună parte, din golo ganii lui de om „În câmpul muncii“, plătind regulat chiria - nu ca mine și ca atâția alți nevoiași În restanță - a acestui aparta ment, cel mai mare apartament din acest bloc, mare, dar deocheat prin cea mai sfruntată promiscuitate fizică și morală - mai ales fizică?... și ce vor fi gândind, oare, cei doi adolescenți, un băiat și o fată, care poartă numele bărbatului celui tânăr și locuiesc și ei, de-a valma, Într-același
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau că „se trag din ei” ori că „au Însu șirile lor”. „Oamenii roșii” sau „cei cu părul roș” sunt „oameni Însem nați”, „răi”, „necurați sau diavoli”, „primejdioși”, „vicleni”, „abrași” sau „răi la piez” (aducători de ghinion), „cari de obiceiu deoache lumea” <endnote id="(32, pp. 501-503 ; 149, p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a deochea este o superstiție valabilă și În țările din vestul Europei <endnote id="(33, p. 189)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
necurați sau diavoli”, „primejdioși”, „vicleni”, „abrași” sau „răi la piez” (aducători de ghinion), „cari de obiceiu deoache lumea” <endnote id="(32, pp. 501-503 ; 149, p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a deochea este o superstiție valabilă și În țările din vestul Europei <endnote id="(33, p. 189)"/>. În Maramureș se folosea un descântec special Împotriva deochiului provocat de evrei : De-i de jid, Crepe-i boașele ; De-i de jidaucă, Crepe-i țâțele... <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alias Mihail Canianu) <endnote id=" (533, p. 141)"/>. De altfel, În această regiune, practicarea descântecului În scopuri terapeutice de către evrei și evreice nu era un fapt acci dental <endnote id=" (323, p. 126)"/>. Paradoxală este credința că evreica poate să deoache, dar tot ea deține antidotul. În Bucovina, de exemplu, se crede că, dacă un copil a fost alăptat de o evreică, nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. La macedoromâni, doar Isus are această dublă putere asupra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de deochi : „când se uită drept În ochii tânărului, Îi face așa, ca o amețeală, cu un fel de durere la apropietura sprâncenelor” <endnote id="(862, p. 138)"/>. De regulă, se crede că cei care au puterea magică de a deochea o au și pe aceea de a blestema. Cu alte cuvinte, nu numai uitătura lor ar fi Încărcată de energie negativă, ci și rostirea lor. Câteodată, „evreului imaginar” - ca purtător de „piază rea” - i se atribuiau ambele vicii. Blestemul proferat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ceremoniei, în timp ce Alfonso prepara ayahuasca împreună cu Eliza, sora lui (Eliza se oferise să zdrobească ea liana drept mulțumire pentru sfaturile pe care i le-am dat). Miguelito plânge nervos de dimineață și concluzia Sandrei este că trebuie să-l fi deocheat cineva cu o zi înainte, deci Alfonso începe să-l curățe „de draci”. În timpul curățatului micuțul tace ca prin minune, parcă așteptând ca Alfonso să termine pentru a-i oferi un zâmbet fericit. În aproximativ cinci minute, Miguelito trece de la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în șură, deși îi bușumase bine de dimineață cu un șomoiog de paie, i-a săcelat și nu a uitat să le lege între coarne canafuri roșii, ca nu cumva să fie deocheați de vreo babă răutăcioasă, știind că la întoarcerea sa de la poienile din pădure , târgoveții vor fi sculați și sunt gata de muncă și cleveteală. El se sculase odată cu răsăritul luceafărului de dimineață iar acum, când soarele se ridicase deasupra copacilor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de pe Istru. Cu ceva secole mai tîrziu, Strabon spune în Geografia că: ,,Cei dintîi care au descris diferite părți ale lumii spun că hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului și a Adriei”, adică să înțeleagă tot românul cu mintea deocheată de atîta latrinitate, că vechii greci vorbesc de teritoriul locuit de geți sau sciți după spusele lor și de românii de azi, dar numai pentru cei care nu s-au bezmeticit de tot! Boeo, poetesă din Phocia spune într-un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
toarnă pe gât circenses cu nemiluita. Să vedem pe unde scoatem cămașa cu panem. Vedetele de televiziune dezbrăcate, cântăreții ce behăie amorf sub lumina reflectoarelor, starurile de-un sfert de sezon, concursurile de plajă menite să te cretinizeze instantaneu, țâpuriturile deocheate între așa-ziși/ zise prezentatori/ oare de talk-show-uri, pe scurt, întreaga industrie a demobilizării și descurajării gesturilor civice funcționează din plin. O bucurie strepezită, ca de sfârșit de lume, în care scenele deșuchiate de alcov alternează cu nu mai puțin
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
cineva somnul copilului, se fură somn de la porc, aducând un pai din așternutul porcului, când acesta doarme, fără ca el să-l observe pe cel care duce paiul. Când copilul plânge mult, fără un motiv anume, se zice că este „diotiet”(deocheat), deoarece s-a uitat cineva prea insistent la el. I se descântă de deochi sau de sperietură, în cazul în care este speriat prin somn.(Floarea Bolojan) Se consideră ca timp de 6 săptămâni lehuza nu este curată, mai mult
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
necurat legat de castelana de Berkerekul. Vera începe din nou să țină doliu, dar caută reintegrarea în viața mondenă mai repede de data aceasta. Pentru Vera Renczi începea o nouă perioadă în care escapadele amoroase aveau loc cu regularitate. Petrecerile deocheate de la Viena continuă seară de seară și, nu odată, se transformă în orgii care o au în centrul lor pe Vera Renczi. Veșnic îmbrăcată în negru, frumoasa castelană atrăgea pe domeniul de la Berkerekul numeroși amanți. În mai puțin de 10
Vera Renczi () [Corola-website/Science/313153_a_314482]
-
ul este o superstiție care spune că anumite persoane, în special copiii și lăuzele, pot fi "vătămate" printr-o privire admirativă sau invidioasă. Pot fi deocheate și plante sau animale domestice. ul se manifestă prin dureri de cap, căscat continuu, febră la om, veștejire la plante, tânjeală la animale. Deochiul poate fi involuntar sau intenționat, însă efectele sunt identice și proporționale cu puterea invidiei sau admirației
Deochi () [Corola-website/Science/315142_a_316471]
-
în Balcani și în țările musulmane/ Panglica roșie (sau un șnur roșu, ori o bucată de pânză de aceeași culoare, ori un obiect de îmbrăcăminte) pot atrage „uitătura” și aceasta își „varsă” acolo puterea, copilul scăpând astfel de a fi deocheat. Persoanele deocheate scapă de acesta prin descântece, diferite de la o regiune la alta Alte credințe legate de deochi:
Deochi () [Corola-website/Science/315142_a_316471]