479 matches
-
lăzile căzură În apă Într-o jerbă de stropi. Se scufundară pe loc. Fersen nu-și putu opri uun șuvoi de Înjurături. Morineau Își luă un aer Îngrozit: - Tot materialul de supraveghere video! E o nebunie, vă pricepeți cumva la deochi sau ce se Întîmplă? Luca Îl fulgeră cu privirea. - Mișcă-te, ce dracu’! Încearcă să recuperezi tot ce mai poate fi recuperat! - Luați-vă nădejdea, aparatele electronice ajunse În apa de mare s-au dus dracului. Rezistînd cu greu poftei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aminteau chiar că voiseră părinții lor să facă o biserică acolo, dar cum era răscruce de drumuri ziceau că nu le-a dat voie episcopul. Mai erau și poveștile cu ăia care se-adunau acolo, nu știu, în nopți de deochi, fără lună, ceva în felul ăsta și țineau sfatul lor acolo. Credințe vechi, dar vezi că lingurarii spuneau că până și preoții credeau în ele, dacă așa o fi fost. - Și taică-tu ce-a făcut? - Ce să facă? Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
civil numit Luther), la priceperea autorului În dresarea porumbeilor și la sacrificarea mai puțin dureroasă a porcinelor (lecție practică magistrală, dată unor francezi, În Canada). Bun cunoscător al unor superstiții specifice nouă, românilor, autorul povestește și o Întâmplare hazlie În legătură cu deochiul (o englezoaică a plâns, văzând cum În România persoanele adulte scuipă În aer către un copil preafrumos ca, astfel, acesta să nu fie deocheat). De umor negru este scena În care George Sarry, aflânduse În casa din Bristol a mamei
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
un băiat, o mână de carne, cu ochii lipiți, scâncind. Stere, ostenit de la drumurile lui, s-a sculat, a aprins lămpile și s-a învîrtit tot timpul împrejurul muierilor. Când Aglaia i-a arătat copilul, punîndu-l să-l scuipe de deochi, i s-a făcut milă și de nevastă-sa și a intrat s-o vadă. Ea plângea în pat, ușurată. Era slăbită și plânsă. Bărbatul s-a aplecat și-a pupat-o de două ori, cu dragoste. Muierile spălară băiatul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un ghiont: - Taci, Treantă, că-mi strici ploile! S-a-ntors către ea. Hai, spune, neică, să-ti iau de-o rochie, niscai pantofi, c-oi fi goală pușcă, vai de vietișoara ta! - Ce inimă mare ai, să nu-ti fie de deochi! râse Sinefta, și ăl bătrân se uită mai bine spre fată. Codana, să nu-i dai șaptesprezece ani, avea un obraz curat de fată cuminte. Când râdea te-apuca așa, o furnicătură. - Nu mă fierbe, mînca-ti-aș ochii... - De, că-ti
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lângă ea, privind-o serios, cu o cută pe frunte. - Câți ani ai? - Da de ce-ntrebi? se ițise copila spre el, scuturuidu-și părul. Procopie tăcu o clipă, descumpănit. - Întreb și eu, așa... - Oi fi curios, să nu-ți fie de deochi... Râseră amândoi. - Tot nu mi-ai spus. - Dumneata câți îmi dai? Își așezase mâinile la spate și-și aruncase pieptul abia ivit înainte. - Păi, ai treisprezece? Veta râse iar. - Să fii dumneata sănătos de când i-am împlinit! - Ia te uită
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rămfie cutare Curat, Luminat Ca steaua din cer, Ca rouă din cfmp, Ca sfânta tămfie! Da apoi copiilor să bea de trei ori din apa descântată și ieșea afară, căutând un câine pe care o arunca, zicînd: - Așa să fugă deochiul, cum se scutură dinele de apă! Linei îi fusese rușine să se ducă ziua la ghicitoare. O luase pe Aglaia și, într-o seară ploioasă, când nu se zărea nimeni pe ulițele pustii, au intrat amândouă pe ușa joasă a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Dar de ce mă-ntrebi? Fiindcă de două sau trei zile nu mă simt prea bine, am ca o apăsare aici chiar pe frunte, și n-am reușit să-i vin de hac cu niciun fel de fiertură sau descântec de deochi. Mătușa Concetta din Vomero mi-a tăiat o șuviță de păr, a făcut descântece, m-a pus să-mi spăl fața și să arunc apa din lighean la o răscruce de drumuri, dar nimic, durerea de cap e la locul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu ,,drăguță’’ și cu ,,mătăluță’’. ,,Salbă de mărgăritare, în sănătatea mătăluță... Te rog, fă-mi și matale tot așa hatâr !’’ În Poveste: ,,A râs toată lumea, iar I.P.S. zice: Ei, așa băiat îmi place și mie ! să nu-i fie de deochi !...’’ Neterminata Poveste pune în acțiune o femeie virilă și dură, care nu pregetă să-și ucidă fratele atunci când interesele domniei o cer și să simuleze o durere protocolară. Textul reprodus de către Zarifopol după manuscris, a fost publicat de Ion Luca
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
astăzi o unsoare din untură de porc și diverse plante: usturoi, leuștean, frunze de salcâm, pelin și alte ingrediente cu care ung oile pe uger, la asfințitul soarelui, anume ca farmecele să ia puterea unsorii, iar nu mana oilor. Pentru deochi ei aduc apă descântată și stropesc oile, iar cel mai bătrân cioban din stână unge cei doi stâlpi din ușa strungii și zice: „Așa să stea laptele la oi, neluat de nimeni!”. După aceasta, tot el arunca un ban de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dădea să bea rachiu amestecat cu miere de albine. După naștere, rudele și vecinii vizitau mama și copilul nou născut, aducând daruri. La plecare, îi legau copilului de scutec o bucată de lână roșie, spunând: „Ptiu, să nu fie de deochi!”. Mama înfășura noul născut în cămașa tatălui, ca să fie îndrăgit de către acesta. La primul născut, nașii de cununie ai tinerilor părinți erau și nașii de botez ai copilului acestora. Dacă noul născut plângea și era agitat, se spunea că acestea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o descânta,/ Cu tărâțe te-o hrăni/ Și-ai rămâne curată și luminată/ Ca argintul strecurat”. Tărâțele astfel descântate i se dădeau vacii să le mănânce și, după trei astfel de proceduri, vaca revenea la normal. La alt descântec de „deochi”, pentru oameni și animale se foloseau un cuțit, un fir de brusture, apă și trei cărbuni aprinși. Se descânta astfel: „Ceală di diochi/ Ceală di pocitură,/ Ceală di întâlnitură’’. Acum se oprea din descântat, persoana bolnavă bea un pic de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
răsăritul soarelui. În timp ce se dădea cu firul de mălai tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai, mă mânecai/ Duminică dimineața mă sculai/ Și mam dus la Lunaia/ Să-i deschid albeața/ Albeața prin deochi/ Albeața prin pocitură./ Cu mătura o mătur,/ Cu lopata o arunc,/ Cu lână roșie o șterg./ Ce stai Lunaie cu părul zburlit,/ Cu ochiul tulburat?/ Că la Ileana oi alerga/ Cu mătura te-oi mătura/ Cu lopata ți-o arunca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mătura/ Cu lopata ți-o arunca/ Și Lunaia să rămâie/ Curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce te-o lăsat/ Ea cu gura te-o descânta/ Dumnezeu leac ți-a da’’. O altă variantă de descântec de „deochi” a fost culeasă de la Maria Puiu din Tarnița, fiind folositoare atât la oameni, cât și la animale. Pentru acest descântec, ea întrebuința un pai de mătură de la biserică, un ban de argint, un fir de busuioc și unul de lână
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Și ugerul mi l-a umflat./ „Nu te plânge, nu te rage,/ Lenuța cu gura te-o descânta/ Ca cu mâna ți-o lua/ Răsfulgul alb, răsfulgul roșu,/ Răsfulg de nouăzeci și nouă de feluri,/ Răsfulg din vânt,/ Răsfulg prin deochi,/ Să rămâie Joiana curată/ Ca aurul cel curat,/ Ca argintul strecurat/ Ca Dumnezeu ce-o lăsat’’. Adusă acasă după descântec, vaca era mulsă de câte trei ori în cruciș (adică țâțele 1 cu 3 și 2 cu 4) prin gaura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
medicina populară, bolile reumatice sunt numite junghiuri, sinonime cu "cuțite", denumire care sugerează durerea provocată de pătrunderea lamei de cuțit În corp, ologeală, mălăriță sau mătrici, afecțiuni care erau Împărțite În: junghiuri din răceală, de bătrânețe, din "vânt rău", din "deochi" și din farmece, la care se adaugă "junghiul morții", cel mai groaznic. De aici și leacurile folosite În tratarea acestor forme de reumatism. Din motive lesne de Înțeles, ne vom opri numai la leacurile folosite În tratarea afecțiunilor reumatismale generate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unei zile. Aceste leacuri se dădeau persoanelor care "gândeau mai greu", iar astăzi, pe alocuri, se mai dau copiilor care Învață mai greu la școală, la ½ din dozele menționate mai sus. POCITURĂ (potcă, Întuchinătură, tunchinătură) Boală care provine, cică, din deochi, din nedescântat la timp, din spirietură etc. Se manifestă prin amețeli, dureri de cap, dureri În tot corpl, fierbințeli, somnolență, tremurături, "scurtări de vedere". Bolnavului i se desfigurează chipul, i se moaie o mână sau un picior, i se strâmbă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
asupra unui individ ci și asupra Universului, provocând deformații ale structurii câmpului. “Rugați-vă pentru cei ce vă blestemă și binecuvântați-i pe cei care vă urăsc...”. Aceasta e cea mai puternică apărare Împotriva nenorocirilor, bolilor și a ceea ce numim “deochi”. Foarte multe boli sunt puse in legătură cu faptul că oamenii nu știu cât e de periculos ca În perioadele de puternic avânt sufletesc, când sunt Îndrăgostiți, de exemplu, iar nivelul energetic al omului crește brusc, să emane gânduri și stări emoționale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
atacuri repetate, starea de oboseală devine cronică, iar persoana atacată simte nevoia unei odihne prelungite; vlăguire se simte o lipsă acută de energie. Persoana În cauză devine vampir energetic involuntar; nervozitate stări de enervare fără motiv aparent; dureri de cap ("deochi"); amețeli; grețuri; lipsa poftei de viață; pierdere temporară de memorie acest simptom, apare Într-o fază mai avansată; În unele situații aritmie cardiacă. Soluții: să Învățăm să punem limite, să tragem granițe, pentru a nu ne lăsa vampirizați de către celălalt
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cumătra cu ziare vorba nu-și întoarnă și susține sus și tare cʹo să fie iarnă. Însă toate tac deodată prin minune mare. Din vecini, îmbrățișată, o pereche-apare. Gurăʹn gură, ochi în ochi, ca doi porumbei - „Ptiu, nu fie de deochi! Uită-te la ei!ʺ Nu aud, nu pot să vadă și nici nu ajung după colț, șiʹn plină stradă se sărută lung. - „Tineret fără rușine, nici nʹașteaptă seara. Zău cumătră, ai spus bine: vine primăvara! Dar cine îi spune
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din „elita" satului. Carevasăzică, hâc, după părerea dumnealui, Dumnezeu l-a convocat la clacă pe fiul său Isus Hristos și s-au pus pe scris o carte pentru tot românul, fiindcă este al naibii de credincios și ortodox, să nu-i fie de deochi, de creștin ce este. La întrebarea, ce deosebire este între sărbătorile de Crăciun și cea de Paști, mai mulți au pus punctul pe i, așa ca să se știe, de Crăciun se taie porcul iar de Paști, mielul. Alte deosebiri nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bulgarii înainte la orice înseamnă activitate socială și asta chiar până la ce eram, sau ne simțeam noi imbatabili, la ghicirea viitorului națiunilor lumii, rămânând pentru specialistele noastre cu fuste pestrițe, doar partea cu bafta și norocul, magia albă și neagră, deochiul și umblatul ilegal cu argintul viu. Pe când futuroloagele noastre, bronzate natural, ghicesc în globul de cristal, ghioc, bobi, cafea sau mai economic, în palmă, câte fire de păr îi vor mai cădea lui Băsescu anul acesta din cap, bulgarii trag
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
conținutul care bolborosea și se umfla permanent, gata să dea pe dinafară. Ce fierbea acolo bătrâna aceea? l-a întrebat pe Grigore a doua zi. Bătrâna este străbunica mea și e cea mai pricepută doftoroaie din întreaga șatră: vindecă de deochi cu cărbuni stinși, face farmece și vrăji ca să intre bafta și norocul în casă, stânge focul din pântece, vindecă de răni de topor, de cuțit, de mușcătură de câne, de venin la inimă și de argint viu, cu fierturi și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ale ibricului, de fiecare dată cu fața la alt punct cardinal și să rostească solemn: "Satana și tot răul din mine să piară sau să se întoarcă de unde a venit!" după care urma semnul crucii. După ce Tușa Finlandia a descântat-o de deochi, tot nu se simțea mai bine, ci din ce în ce mai rău. Proprietăreasa, la care locuia cu chirie, care ținea la ea ca la propria-i fiică, văzând-o în ce hal a ajuns, a dus-o cu salvarea la spital, numai că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să nu răspunzi: să aștepți să fii strigat de trei ori (cifra 3 având rolul protector în general cunoscut). De asemenea, foarte frecvent încă, în special în cazurile de psihoze "de reacție", la copii și fete tinere, se crede în deochi, în această privință în Moldova existând aceleași interpretări, în general universale. Menționăm totuși următoarea diferență (care ni se pare sugestivă): în timp ce la slavi se crede că deoache persoanele cu ochi negri, în părțile Moldovei sunt acuzați indivizii cu ochi albaștri
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]