481 matches
-
nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a umbla cu pieptenele. în ziua de Alexi Bojî nu se zice „șerpe“, că vezi șerpi mulți, ci se zice „pește“. Aluat Aluatul frămîntat în noaptea Crăciunului e bun de deochi pentru vite. Aluatul de pe covată, care rămîne, e păstrat, fiind bun de trepădare*. Alun în noaptea de înălțarea Domnului [Ispas, patruzeci de zile după Paști] se duc flăcăi și fete mari prin alunișuri ca să culeagă flori de alun, care înfloresc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toți doisprezece, și joacă, joacă împrejurul mă-sii. Așa o prinzi. Coadă Femeia să mănînce splină de animale, că-i cresc coadele. Cociorvă Femeia lehuză, trei zile după ce începe a ieși afară, trebuie să ia cociorva în mînă pentru [ca] deochi, ceas rău și alte răle să nu se lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune cocoloș de brînză pe jaratec, că se umflă ugerul oilor. Cocor Cîte cucoare îi vedea primăvara întîi, atîtea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuiva sugel la deget, se zice că e bine să vîre degetul degrabă în uncrop* - ș apoi se tămăduiește. Dacă i se face cuiva păr la deget, apoi e bine a pune acolo pepene murat și se-ntoarce acea bubă. Deochi Se crede că copilul odată înțărcat și întors iar la piept, cres cînd mare, va deochea orice va vedea frumos. Se crede că deoache numai oamenii cu ochi albaștri care sînt născuți strigoi, adică la naștere ies cu un fel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coamă sau în coadă. Cînd se pornește primăvara plugul la arat, se înconjoară el de trei ori, mai înainte de a ieși pe poartă, cu tămîie, busuioc și apă sfințită, cu care se stropește el și vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. Copilul mic să nu se arate în oglindă pînă nu împlinește anul, căci se deoache singur, văzîndu și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prindă deochiul de vite. Copilul mic să nu se arate în oglindă pînă nu împlinește anul, căci se deoache singur, văzîndu și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie, ca să nu fie deocheată. O lehuză să țină la gît un fir roșu pînă iese la biserică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreun mînz frumos, îi atîrnă de gît o lingură, iar de coadă, un fir roșu, ca să nu se deoache. Calul care este deocheat, să-i spargă un ou în frunte, că-i va trece. Spre a vindeca vreo vită de deochi, să se lase blidele de la Ajunul Crăciunului nespălate pînă a doua zi, cînd trebuie a le spăla ș-apoi a strînge acea apă; după ce s-a așezat, se strînge și, la caz de trebuință, se spală cu ea vita. Copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea vita. Copilul mic cînd se apucă și se deoache, unge-i tălpile cu unt de vacă, că-i trece. Se crede că, fiind deocheat cineva și spălîndu-se cu udul său, se va însănătoși. Se crede că usturoiul apără de deochi. Cînd un copil se botează, cele trei lumînări de pe marginea putinei în care se botează se pă strează, că dacă se deoache să-l afume cu ele. Se crede că bolnăvindu-se cineva de deochi, și dacă i s-au stins
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede că usturoiul apără de deochi. Cînd un copil se botează, cele trei lumînări de pe marginea putinei în care se botează se pă strează, că dacă se deoache să-l afume cu ele. Se crede că bolnăvindu-se cineva de deochi, și dacă i s-au stins căr buni și s-a spălat cu apa ceea, apoi se va face bine. Cînd se descîntă cuiva de deochi, se pun pe rînd trei cărbuni aprinși în apă, în care se descîntă; dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă se deoache să-l afume cu ele. Se crede că bolnăvindu-se cineva de deochi, și dacă i s-au stins căr buni și s-a spălat cu apa ceea, apoi se va face bine. Cînd se descîntă cuiva de deochi, se pun pe rînd trei cărbuni aprinși în apă, în care se descîntă; dacă cărbunii se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de vor sta deasupra apei, nu va fi. Ca să nu se îmbolnăvească copilul de deochi, să-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuiva de deochi, se pun pe rînd trei cărbuni aprinși în apă, în care se descîntă; dacă cărbunii se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de vor sta deasupra apei, nu va fi. Ca să nu se îmbolnăvească copilul de deochi, să-i faci un benchi* cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un benchi* cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu scrobeală albastră. Pentru că deochiul mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece prin el (are diaree). Gîndacii de mătase să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buric. (Gh.F.C.) Omul deocheat are dureri de cap, cască, îi țiuie urechile, varsă și are fierbințeli. (Gh.F.C.) Negustorii numără banii numai seara, iar jucătorii de cărți, numai după joc, ca să nu li se deoache banii. (Gh.F.C.) Copilul îl ferești de deochi de-i legi la gît un săculeț cu cărbuni sau cu usturoi. Dacă ai asupra ta trei fire de usturoi, trei boabe de piper, trei boabe de grîu de primăvară și trei de grîu de toamnă, trei grăunțe de tămîie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Aromânii pun la intrare un șnur alb-roșu ca de mărțișor, la fel cu cel de la gîtul femeii. (Gh.F.C.) Nici roșul nu se deoache în prăvălie, nici iapa albă în herghelie. (Gh.F.C.) Prin urechile copiilor se trece fir roșu contra deochiului. Tot pe fir roșu se atîrnă galbenii la urechile femeilor. (Gh.F.C.) Depănare Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și i-o zvîrle departe, ca să aibă sănătate copilul. Femeia care merge cu copilul nou-născut ca să primească rugăciunea de curățire este bine ca, ieșind și intrînd în casă, să calce peste un cuțit și cărbune, ca să nu se prindă nici deochiul, nici un rău de ea și de copilul ei. După ce o femeie naște, și la cîtva timp se duce să aducă apă pentru prima dată după facere, atunci să toarne apă pe piciorul drept de la gleznă în sus, ca să nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e timp rău și furtunos, va avea multe valuri în viață. Copilul care se va naște în căiță va fi norocos. Acea căiță să se usuce și să se lege de gîtul copilului, din cînd în cînd fiind bună de deochi. Copilul născut în cămeșă [placentă] va fi foarte norocos. în timpul cît un naș ține în brațe pe un copil la un botez, să nu-l sîsîiască dacă plînge, căci îi sîsîie norocul. Dacă cineva ține la botez un copil din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bancar, faci "sourde oreille" la propunerile codoșilor ce-ți propun aranjamente la admitere (indiferent de rang administrativ sau/și academic sau prestigiul social, funcționar la primărie sau membru de academie). Dacă ești mai supersitițios, eviți chiar și contactul vizual, deoarece deochiul celor posedați de duhul adâncimilor din ținutul Schpagolandei (Schpaganistan în Orientul apropiat nouă) te poate cumetriza de loc. Comițând imprudența de a te împotrivi, vei purta pe chip (fără ca tu să poți vedea în oglindă), cele mai purulente stigmate și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
lui, dar apărînd în textele "poveștilor", temele comice ale lui Cargiale sînt "lipite", cusute cu ața albă a ironiei intertextuale, dobîndind o altă coloratură stilistică. "Să le numărăm...": odrasla, aici progenitura iadului, nici mai mult, nici mai puțin, stupită de deochi (ca Goe) de starostele dracilor; mamița reîntrupată, cu ambițiile ei, în țiganca ajunsă doică de împărat, Ianuloaia vituperînd pe seama "berbantlîcurilor dumnealui", (în mod logic, ar urma chiar "dumnealui"), lanțul "fatalității" care l-a pîndit pe Cănuță de la naștere, cînd moașa
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
crud la roșu aprins, după cum cădea lumina... "E un tatuaj de mașină, și-a dat cu părerea altcineva. Nu există "tatuaj de mașină", a observat un tânăr tranșant expert în tatuaje. O țigancă trecătoare pe acolo mi-a scuipat de deochi: "E un noroc mare, boierule; să-ți văd palma...". Și tot așa... Am, desprins cu grijă frunza, îi pipăiam consistența turgescentă, am aspirat o clipă aroma de verdeață și mi-am văzut de drum, ambalând motorul. Pentru mine, frunza era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cauza acestei suferințe care devenise de-a dreptul o boală. Mi-a răspuns scurt că sunt un prost și mi-a cerut să-i dau cinci lei, să nu mă spună... Mi se tot "serveau" ceaiuri cu gust imposibil. Formula deochiului era suverană. Eu însă aveam altfel de trăiri, mai mistice decât deochiul. Descoperisem că în cadranul pe care îl salvasem, noaptea, când era întuneric total, se vedeau câteva cifre și marca, minunata marcă "Roskop Patent", strălucea. Cred că îmi închipuiam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
răspuns scurt că sunt un prost și mi-a cerut să-i dau cinci lei, să nu mă spună... Mi se tot "serveau" ceaiuri cu gust imposibil. Formula deochiului era suverană. Eu însă aveam altfel de trăiri, mai mistice decât deochiul. Descoperisem că în cadranul pe care îl salvasem, noaptea, când era întuneric total, se vedeau câteva cifre și marca, minunata marcă "Roskop Patent", strălucea. Cred că îmi închipuiam că în aceste două cuvinte sunt în fond un pseudonim al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un test: luați o pagină scrisă de ultimul și puneți-o sub ochii celui dintâi. E posibil ca în mai puțin de un minut dl Băsescu să facă pluta pe parchet. Noroc cu dl Pleșu care-i poate descânta de deochi. Încă de la înființarea Fundației Culturale Române am fost extrem de critic față de felul în care funcționa instituția. Din acest motiv, relațiile mele cu dl Buzura au devenit pentru ani buni mai reci ca vremea în Alaska și n-au mai revenit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
scornit, măre -, c-aș fi fermecat:... c-aș avea "iarba fiarelor" și d-aia nu pot fi răpus de fier vrăjmaș... Mai rău, s-a lățit vorba prin babe, cum că numele lui Ștefan Vodă îi bun la descântec de deochi și leac pentru bubă neagră, dambla, la alungat duhurile rele... și chiar la scos dracii... Ștefan surâde:... Aici, ce-i drept, au brodit-o, surâde Ștefan, la draci mă cam pricep, fie chiar și împielițați; la mulți am scos eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fâstâcită o clipă, apoi, cu fină ironie, răspunde printr-o adâncă plecăciune: Gloriosul meu Domn! Țamblac se frânge de mijloc, apoi cu salutul roman: "Ecce homo! Fortissimus athleta Christi! Morituri te salutant! Ave!" Ștefan râde și stupește în vânt, de deochi: Vade retro Satana! Maria aplaudă: "Miracoloso Stephano! Voywodae Miracoloso!" Ștefan, hâtru, își pipăie mușchii brațului încordat minunându-se: De când cu "Podul" ista, am ajuns circ: "Atlet de renume mondial!" Un "circ" ce va rămâne în istorie! spune Țamblac. M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]