179,748 matches
-
nu prin intermediul presei. Adică să discutăm despre corupție, dar să nu știm decît noi. Dacă însă ambasadorul ar fi ales de capul lui acest mijloc de a dialoga cu Bucureștiul, demult ar fi fost retras din funcție, pentru că și-a depășit mandatul. Ambasadorul Guest e însă un diplomat de carieră, spre deosebire de predecesorul său, Rosapepe. Iar diplomații de carieră, nu fac de două ori aceeași gafă. Așa că a trece în contul încălcării uzanțelor faptul că ambasadorul Guest își face frecvent publice nemulțumirile
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
nesfârșit! Ovidiu Bufnilă * Domnule profesor, Cu reminiscențe terminologice de la bacalaureat 2003, „simulez... un incipit” epistolar, remarcând: cu Mircea Martin și cu Mihai Zamfir, formați un triumvirat universitar exemplar, reprezentând promoțiile șaizeciste de „filologi” bucureșteni. Se pare că Mihai Zamfir vă depășește, în ipostaza de... prozator postdecembrist, cultivând romanul și scrisoarea... exotică, lusitană. Vi-i alătur pe Eugen Simion, care a traversat, fără tribut ideologic, „obsedantul deceniu”, ca student, preferând opacitatea la proletcultism și la realism socialist, și pe C. Stănescu, care
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
a încheiat cu acest al treilea volum. Dana Dumitriu rescrie aici cartea istoriei renunțăînd la modalitatea „lirică”, romantică sau romanțioasă de a aborda o epocă; stilul emfatic, prețios, retoric, patetic, care a caracterizat romanul „istoric” de după Mihail Sadoveanu, este astăzi depășit, romanul Prințul Ghica constituind unul dintre textele prin care această specie își depășește tradiția, sincronizîndu-se cu evoluția prozei noastre contemporane; prin construcție și scriitură, ca și prin știința topirii informației istorice în aliajul ficțiunii romanești, Prințul Ghica este placa turnantă
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
renunțăînd la modalitatea „lirică”, romantică sau romanțioasă de a aborda o epocă; stilul emfatic, prețios, retoric, patetic, care a caracterizat romanul „istoric” de după Mihail Sadoveanu, este astăzi depășit, romanul Prințul Ghica constituind unul dintre textele prin care această specie își depășește tradiția, sincronizîndu-se cu evoluția prozei noastre contemporane; prin construcție și scriitură, ca și prin știința topirii informației istorice în aliajul ficțiunii romanești, Prințul Ghica este placa turnantă a scrisului Danei Dumitriu care, cu acest roman, își înnoia substanțial formula epică
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
autohtonistă a mobilizat, în general, artiști aparținînd generației deplin maturizate, pentru care valorile spirituale au constituit forme tacite de rezistență, în vreme ce tendința sincronistă a fost explicit susținută de către artiști din generațiile mai tinere, a căror voință de comunicare și deschidere depășea cu mult simpla nostalgie recuperatoare. Oricît de legitime ideologic și de îndreptățite ca experiență formală nemijlocită, aceste manifestări puternic polarizate nu puteau rămîne mult timp într-un asemenea regim de exclusivitate. Răspunsul, chiar dacă neformulat încă tranșant, plutea în aer ca
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
urmărească, mai ales că uneori i se pare că situațiile au haz, dar când crede că a prins firul demonstrației, lumina se stinge, locul acțiunii se schimbă și odată cu el apar și alte referințe culturale, durata efortului de adaptare o depășește pe cea a dialogului sau a monologului următor: când zici că ai înțeles, ei sunt deja în altă parte, sugerează că ar fi cazul să râzi de altceva... Te supui, dar rămâne senzația dacă participi la o cursă, unde orice
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
Rosalinda este principalul purtător al sarcinilor lirice și filosofice... Clody Bertola realizează unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le-a obținut în cariera ei, prin această foarte mare noblețe pe care o dă lirismului prin înalta vibrație poetică, depășind tentațiile sentimentului”. În vocabularul acelor ani, tânărul, pe atunci, regizor definește calitățile de pe urma cărora a “profitat” în montarea lui cu Livada cu vișini de Cehov (1967), alt spectacol de hotar al acelor ani. Criticul Nicolae Carandino găsea că actrița a
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
ireal în viața omului”. Poate că la o aniversare se cuvine să fie păstrate doar amintirile plăcute, vorbele bune, dar am evocat conflictele în centrul cărora a fost Clody Bertola pentru a demonstra în ce fel talentul ei special a depășit corsetul condiției de “interpret”, de instrument, devenind un colaborator cu o contribuție fundamentală într-un demers creator depășind poziția rolului principal dintr-o distribuție. A împlinit, de curând, 90 de ani și toate emoțiile și certurile au rămas în trecut
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
bune, dar am evocat conflictele în centrul cărora a fost Clody Bertola pentru a demonstra în ce fel talentul ei special a depășit corsetul condiției de “interpret”, de instrument, devenind un colaborator cu o contribuție fundamentală într-un demers creator depășind poziția rolului principal dintr-o distribuție. A împlinit, de curând, 90 de ani și toate emoțiile și certurile au rămas în trecut. Când îi asculți clopoțeii din voce, înțelegi cât de mult îi datorează cei care n-au văzut-o
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
izbucnește pe detalii și reconstituie în perspectiva analogiilor cu firea: „Ca o iubită care pleacă pentru totdeauna/ și uită să se uite/ încă-odată înapoi.” Dimensiunea nesfârșitului este cuprinsă în două versuri ale poeziei Pusta, dar semnificația estetică a întregii poezii depășește imitația naturii, ca și în formele și alcătuirile sculptural coloristice din poezia Bivolii, considerată antologică. S-ar putea spune că poezia lui Aron Cotruș este o poezie vizuală. Un peisaj cu atmosferă complexă, însă, grea de melancolii și monotonii, de
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
din URSS, a fost, în esența lui, păstrat neschimbat prin străduința a două generații de ideologi (cei de obediență moscovită - Mihai Novicov, Mihai Roller, Nicolae Moraru - și cei de coloratură naționalistă - Dumitru Popescu, Eugen Florescu, Mihai Ungheanu”. Odată ce a fost depășită etapa de consolidare a lui Ceaușescu, ne-am dat seama că regimul a regizat o „deschidere” culturală efemeră, din rațiuni tactice. Așa-numitele „teze din iulie” (1971), ca și măsurile ce le-au succedat, le-au reamintit cu brutalitate scriitorilor
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
standardizat și impersonal nu favorizează comunicarea medic-pacient, drept care le-a cerut studenților și internilor să scrie eseuri și nuvele, pornind de la cazurile cele mai interesante. Textele cu povestiri ce relatează experiențe umane prin prisma sănătății, bolii și vindecării i-au depășit așteptările, atît prin calitatea scriiturii, cît și prin interpretarea creativă a destinelor unor bolnavi. „Bellevue Literary Review” a publicat cele mai bune texte scrise de studenți, medici și asistente și a avut un real succes, astfel încît Universitatea Columbia și
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
deprinderi dobândite în aproape jumătate de secol de comunism. Experții ministerelor învățământului din străinătate se află într-un permanent dialog cu specialiștii diferitelor domenii pentru îmbunătățirea programelor și adaptarea lor la cerințele epocii. Învățământul este o chestiune mult prea importantă, depășind conjuncturile politice, și nu poate fi apanajul unor funcționari. Din nefericire, la noi, funcționarii ministerului nu țin seama de opiniile susținute cu competență de importante personalități ale învățământului, culturii și științei românești sau străine. De curând mi-a căzut întâmplător
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
de a nu crede că sincronismul în materie de artă și morală este la noi - căci suntem la porțile Orientului - numai legendă. Disputa se întinde pe aproape un deceniu și rămâne de văzut dacă la începutul anilor ’40 publicul românesc depășise acest impas al receptării cărților cu scene ale corporalității. În poezie, capetele de acuzare sunt Arghezi (pentru îndrăzneala cu care Tinca își arată “carnea de abanos” și “mărgăritărelul de mai” sau cu care Rada “Si-a dezvelit sărind/ Bujorul negru
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
un abuz al “incriminatorilor”: dacă analizăm lista autorilor în discuție, constatăm cu ușurință că cei de origine română sunt de departe majoritari. Într-un astfel de context, postafața romanului șuluțian, care deplânge insuficiența intelectual-afectivă a publicului românesc ce nu poate depăși un nivel primar al lecturii, e un ecou întârziat la prefața lui Oscar Wilde la Portretul lui Dorian Gray: în esență, autorul declară caracterul antipedagogic al artei, care nu e nici morală, nici imorală. Respingerea inițială a Ambigenului - pentru scenele
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
articolul Romanele criminale și problema tineretului, în care demonstrează cum toate actele de delincvență sunt efectul lecturilor tinerilor din cărți ce atentează la bunele moravuri. Ca și cum nici procesele, nici postfața lui Șuluțiu nu existaseră. Totuși, în ciuda acestor reacții sporadice, se depășise un prim prag al prejudecății publicului. În perioada războiului problema raportului dintre moralitate și artă va trece într-un plan secundar, pentru ca o dată cu instalarea proletcultismului termenii ecuației să se repolarizeze în favoarea celei dintâi. O bună parte din operele interbelicilor va
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
în 1934, la noi scenele cu trupuri dezgolite serveau cel mult ca stratagemă în “romanele obsedantului deceniu” pentru a devia ochiul cenzurii de la rostirea unor adevăruri în manieră esopică. Vor mai trece câteva decenii bune până când, după 1989, se va depăși marele impas. Măcar printre cei avizați. Căci în rândurile publicului larg, fiecare epocă își are pudibonzii ei...
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
deloc programatic, ci unul structural sau unul provenit dintr-o profundă înțelegere a lumii. Comuniștii erau adepții materialismului determinist, așadar conștiința și sufletul uman erau doar o serie de reacții fizico-chimice (implicațiile etice ale acestor teorii sunt ușor de intuit). Depășindu-și faza determinismului absolut, M. Ghika a înțeles „fără metafizică, pe cale absolut științifică (...) singularitatea, transcendența vieții, a domeniului gândirii, a voinței, a dorinței”. „Găsisem, urmând corect calea trasată de fizică și de termodinamică, fără a introduce nici o ipoteză «vitalistă», că
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
jurnaliștilor de la „Haaretz”. Programată pe vecie pe ideea luptei de clasă, mintea lui Ion Iliescu a intrat în alertă în clipa în care un termen, „moșier”, s-a suprapus - repet, doar în mintea lui - cu cel de „evreu”. Incapabil să depășească momentul urii față de „exploatator”, fiul ilegalistului Iliescu a scos sabia din teacă și a pornit la atac, fără să-și dea seama că genul de bătălii în care se aventurează nu se mai petrec decât în manualele de istorie. Din
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
și oraș al sămănătoriștilor alcătuiește varianta elementară a acestei antiteze real-simbolice. Înglobînd satul, provincia e, în creația modernă, o „reprezentantă” mai amplă, mai consistentă a antitezei în cauză. De remarcat la Ion Beldeanu dilatarea imaginii provinciale, astfel încît aceasta să depășească arhaica, dezarmata priveliște rurală în favoarea unei „onorabilități” burgheze, (aproape) tihnite: „Surprizele și-au ofilit culorile; aceleași/ orgoliu patrulează străzile Provinciei/ și desenul de dimineață al micilor existențe/ se suprapune perfect peste cel de seară// Hei, nu mai e nimeni pe-
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
și variate motive, așadar, pentru a figura în Dicționar Poate, totuși, luptă pentru el împrejurarea că, de la un moment dat, "A. B. a încercat să scuture praful stalinist de pe paginile sale, revenind la temele favorite ale teatrului bulevardier. Traiect care "depășește valoarea de conjectură, mai ales că a făcut posibilă existența comediei satirice într-o epocă a elogiului necondiționat. Să mai adăugăm că, pe patul morții, Aurel Baranga și-a renegat opera scrisă la comandă, recomandând tinerilor dramaturgi să nu facă
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
versuri celebrând prospețimea ninsorilor, mai însemnat decât, de pildă, Horia Stamatu și N. Caranica? Desigur, scrierile sale din exil invocă frecvent și ardent România nu mai puțin insul a suferit aprige contestări în chiar sânul exilului. Admitem însă că împrejurarea depășea arealul Dicționarului. In chip fatal, o listă de doar o sută de magnifici ai tuturor genurilor omite condeie dragi unuia sau altuia, până la a pune la îndoială înseși criteriile de selecție. Un sumbru alter-ego, situat la polul opus opțiunilor noastre
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
vizibile. Pe scurt, face analiza. La Stendhal imaginea înseamnă precizie, concretețe, autenticitate, dar e departe de orice exces. Și totuși la el găsim primele semne ale unui proces istoric ce devine evident la Balzac, este pe punctul de a-și depăși limitele la Flaubert, pentru a culmina cu Proust și Joyce. Esență acestui proces ar putea fi prinsă în formula creșterii autonomiei imaginii. Artă transformării personajelor în imagini e de o extremă importantă la Stendhal și Flaubert; există totuși o serie
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
Geo Vasile Au trecut deja 12 ani de la stingerea poetului "Stelelor fixe", printre primii chemați la Tatăl ceresc, din generația lui. Abia depășise pragul celor 50 de ani. În ciuda vremurilor ce-au urmat, gestionate de ghilotina uitării, Gheorge Pituț a avut o postumitate demnă de poezia sa, grație strădaniei iubitei și tovarășei de viață, Valentina Pituț, literat și editor stimabil, dovadă și această
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
timp e regasirea ei, aici și acum. Brook sacrifică gloria și succesul de dragul formării și al evoluției. Își aduce aminte de răscrucile trăite și le rememorează constantele. Dar dincolo de toate remarcam o mare absența: Grotowski. Să fie acesta Secretul care depășește toate secretele? Pentru martorul care sunt, în ochii lui Brook nimeni nu a contat mai mult decat Grotowski. Legătură dintre ei ar putea constitui materia unui adevărat român teatral care ar merita să fie scris. O să scrie Brook această carte
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]