1,194 matches
-
actele politice ale prințului Grigorie Sturza. "Presa" zice că d. Maiorescu lasă a se înțelege că bătrâna dreaptă este cu Rusia. Pe ce-și întemeiază însă "Romînul" acuzarea aceasta? 1. Pe împrejurarea că nu am combătut "Democrația națională"; 2. Pe depeșele adresate odinioară de d. Lascar Catargiu către prefectul de Iași, prin care i se recomandă acestuia ca-n privirea alegerilor de atunci să se înțeleagă cu prințul Grigorie Sturza. În privirea punctului întîi discuția ar fi zadarnică. Nici unui om nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
declinăm acea solidaritate. Dar, chiar daca n-am fi făcut-o, din ceea ce nu am făcut nu se poate deduce nimic, precum nu ni se poate imputa ceea ce nu am zis, ceea ce nu am gândit, ceea ce nu am propus. În privirea depeșelor cari datează din 1875, iar nu înțelegem ce responsabilitate ne poate incumba. E vro descoperire pe care o face "Romînul" ca din senin? Ca și când n-ar ști toată Moldova că pe atunci prezidentul comitetului electoral din Iași era prințul Grigorie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
evenimente, oricare ar fi îndealtmintrelea guvernul țării. Prin urmare n-a putut fi vorba de intrarea d-lui Maiorescu în cabinetul Brătianu. [24 februarie 1881] ["IERI SEARĂ NI S-A COMUNICAT... "] Ieri seară ni s-a comunicat telegrafic cuprinsul unei depeșe, primite din Berlin de ziarul "Daily News ", în care se zice că principele de Bismarck crede nefolositoare silințele ce și le dau reprezentanții puterilor la Constantinopol pentru a menține pacea; principele crede că războiul nu se poate înlătura, afară doar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conține încă, o propunere formală de conferință, ci atrage numai atențiunea asupra acestei eventualități. Mai întîi puterile au să se înțeleagă între ele asupra naturii acestei conferințe. Forma circulării rusești nu e cunoscută încă. Poate este vorba numai de o depeșă pe care ambasadorii rusești au să o comunice guvernelor pe lângă cari sunt acreditați. De altfel cestiunea principală este cum va fi primită această notă la Londra și Paris. Se bănuiește de pe acum că Franța va adera în fine, spre a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
guvernelor pe lângă cari sunt acreditați. De altfel cestiunea principală este cum va fi primită această notă la Londra și Paris. Se bănuiește de pe acum că Franța va adera în fine, spre a nu se strica cu totul cu Rusia. O depeșă din Berlin zice că misiunea conferinții, corespunzând intențiilor rusești, va fi mai întîi interpretarea sau reviziunea convențiunilor de estradare. În fine se mai susține că cele trei puteri nordice s-ar fi înțeles între ele asupra cestiunilor de pertractat și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu-i displace acest soi de ocupație, mai ales când e în folosul "națiunii". [17 iunie 1881] ["D. C. A. ROSETTI, MINISTRU DE INTERNE... "] D. C. A. Rosetti, ministru de interne, a adresat partidului Herșcu Goldner - Gheorghian din Iași următoarea depeșă: Am fericire de a putea saluta în d-voastră pe cei de la 1848 care mai trăiesc și a binecuvânta cu respect și iubire memoria celor cari nu mai sunt cu corpul între noi. Voi lupta pentru a merita încrederea cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Paris o scrisoare, reprodusă a doua zi de foile germane, prin care reduce mult valoarea aserțiunilor celor două virtuți, afișate cu nepilduită candoare în Corpurile noastre legiuitoare. Scrisoarea, datată din Paris, 20 decemvrie, se rostește astfel: Jurnalele reproduc o depeșă din București care anunță că m-am făcut vinovat de sustragerea și de divulgarea unor importante documente diplomatice. Permiteți-mi să am recurs la publicitatea de care dispuneți pentru a esplica această noutate și a o reduce la proporțiunile ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
greutăți mai mult aerul unor cochetării din esces de virtute decât al unor îngrădiri serioase. Daca poate fi cineva supărat e numai d. Boerescu. Arareori s-a văzut o atât de completă lipsă de idei în materie internațională ca în depeșa prin care marele om de stat recomandă o atitudine atât de espectativă și de tăcută încît nici să nu se bage de seamă că există o cestiune dunăreană. Surprins asupra profundității planurilor sale, pline de meșteșug și adâncime, d. Boerescu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aproape imediat d. C. A. Rosetti se retrage din nou din cabinet, în urma unei [ne]identități de opinii cu d. N. Fleva ni se pare. Fără a insista mult asupra concluziilor la cari îndreptățește întrucîtva consecuțiunea evenimentelor, credem totuși că depeșa ziarelor oficioase austro-ungare ascunde cel puțin intenția unui ballon d'essai și trecem mai departe. E ciudat că pretextul retragerii rămâne acelaș care l-a invocat d. Ion Brătianu la rândul său și d. Dumitru Brătianu în două rînduri: corupțiunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
domnișoara Louise Michel, în lista candidaților intransigenți se află și un răposat, anume Nourrit, un revoluționar de la 1848 care în revolta din iunie a participat la omorârea generalului Brea și, fiind deportat, a murit acum câțiva ani la Cayenne. Ultima depeșă din Paris aduce rezultatul alegerilor municipale. Cei mai mulți membri republicani conservatori din consiliu a fost realeși. Nu s-a ales nici un amnistiat sau vreunul dintre foștii membri ai Comunei. "Așadar Parisul e mai puțin roșu de cum s-ar fi putut crede
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-și împărți țara precum se servește cineva de un cuțit spre a spinteca un pui. [2 august 1881] ["PRINTR-O INDISCREȚIUNE... "] Printr-o indiscrețiune a oficiilor telegrafice din Ungaria sau a cine știe cui, ziarul unguresc "Egyetertes" a ajuns în posesiunea următoarei depeșe, adresată de împăratul Rusiilor cătră împăratul Austriei: [... ] Autenticitatea textului acestei depeșe nu se contestă de ziarele oficioase. Mai contestat este însă cuprinsul unei a doua depeșe, pe care a adresat-o cu trei zile mai târziu baronul Haymerle, ministrul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a spinteca un pui. [2 august 1881] ["PRINTR-O INDISCREȚIUNE... "] Printr-o indiscrețiune a oficiilor telegrafice din Ungaria sau a cine știe cui, ziarul unguresc "Egyetertes" a ajuns în posesiunea următoarei depeșe, adresată de împăratul Rusiilor cătră împăratul Austriei: [... ] Autenticitatea textului acestei depeșe nu se contestă de ziarele oficioase. Mai contestat este însă cuprinsul unei a doua depeșe, pe care a adresat-o cu trei zile mai târziu baronul Haymerle, ministrul de esterne, suveranului său. Ea ar fi având următorul cuprins: Contele Kalnocky
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
telegrafice din Ungaria sau a cine știe cui, ziarul unguresc "Egyetertes" a ajuns în posesiunea următoarei depeșe, adresată de împăratul Rusiilor cătră împăratul Austriei: [... ] Autenticitatea textului acestei depeșe nu se contestă de ziarele oficioase. Mai contestat este însă cuprinsul unei a doua depeșe, pe care a adresat-o cu trei zile mai târziu baronul Haymerle, ministrul de esterne, suveranului său. Ea ar fi având următorul cuprins: Contele Kalnocky [î]mi telegrafiază următoarele: D. de Giers, pe care tocmai [î]l văzui, pare foarte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
forța elementară și persistența” caracterului rus pe care Bismarck le-a descoperit în experiența sa, dar care erau evidente și în cazul soldatului de la Potsdam. Pentru a ilustra aceeași continuitate a caracterului național, să luăm ca exemplu următoarele extrase din depeșele unui diplomat american din Rusia către Departamentul de Stat: În timpul ultimului an a fost evident că politica rusă față de străini și accesul lor în imperiu au devenit din ce în ce mai riguroase. Am auzit că astă-vară mai mulți americani nu au reușit să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Tratatului. Într-o circulară semnată în 1820 la Congresul de la Troppau, Austria, Prusia și Rusia se angajau să nu recunoască niciodată dreptul unui popor de a restricționa puterea regelui său. Acest document este cunoscut ca Noua Sfântă Alianță. În două depeșe trimise în același an, Castlereagh refuza să aibă de-a face cu politicile al căror scop era amestecul cu forța în afacerile interne ale altor țări. Succesorul său, George Canning, a susținut acest principiu la Congresul de la Verona din 1822
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
oficiale. Dezbaterea despre strategia din Vietnam este bine documentată. Într-o recentă biografie a lui Ellsworth Bunker, ambasador în Vietnam între 1967 și 1973, Howard Schaffer scria: Dezvoltând o relație consolidată, de încredere reciprocă cu șpreședinteleț Thieu în anii Nixon-Kissinger, depeșele sale prezentau imaginea unui progres important, deși inegal, către stabilitate, securitate și un anumit grad de prosperitate în Vietnamul de Sud. Unii dintre funcționarii ambasadei nu erau deloc de acord cu evaluările sale, mai ales cei din secția politică, dar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că descendenții lui Richard Strauss trebuie să împartă drepturile de autor cu urmașii libretistului său Hugo von Hoffmannsthal pentru colaborările lor la nouă dintre operele compozitorului. Știrea a fost transmisă de toate agențiile de presă și o rezum după diverse depeșe. Tribunalul de stat münchenez susține că scrisorile și acordurile dintre Strauss și Hofmannsthal dovedesc clar că ei intenționau să împartă veniturile. Judecătorii au refuzat însă cererile familiei libretistului de a obține royalties pentru vânzările de discuri și spectacolele care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
bucurat mult și, totodată, zguduit sufletește. Am răspuns așa de târziu fiindcă m-am simțit ca o biată oaie rătăcită, pe care biciuirile sorții au deprimat-o, au zăpăcit-o și au alungat-o departe de turmă. Am primit ultima depeșă, pornită dintr-un suflet tare, viteaz, curat și optimist. Ești bun la inimă, Alecule, și asta mi-a dat puțin curaj, că am văzut că pe lume mai sunt și oameni care văd viața și mai în roz, nu numai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în necesitatea de a o combate în sânul Comisiei, ca aducând atingere demnității noastre de stat independent și ca impunând Statelor riverane sacrificii neprevăzute în tratate și absolut deloc necesare în interesul liberei navigații pe Dunăre"158. "Conform ultimei dvs. depeșe - îi scria Eugeniu Stătescu lui Ion Ghica o lună mai târziu, la 7 octombrie 1881 (n.n.) -, sistemul Barrère ar asigura în fapt vocea preponderentă a Comisiei Europene a Dunării, păstrându-i Comisiei Mixte caracterul de autoritate administrativă și polițienească, cu
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
au fost expuse și argumentate de ministrul român de externe plenipotențiarilor României în străinătate în notele circulare din 25 noiembrie și 10 decembrie 1882, aceștia având misiunea de a le face cunoscute autorităților din țara de reședință 221. În urma primirii depeșei lui D.A. Sturdza, Ion Ghica, care sesizase deja guvernul român asupra unor indicii care duceau la întrunirea unei conferințe menite a dezbate problema Dunării, a început un febril și susținut demers pe lângă Foreign Office 222. Într-un lung memoriu, redactat
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
trasa lui William Arthur White, plenipotențiarul Marii Britanii la București, instrucțiunea de a insista pe lângă cabinetul Brătianu de a adopta proiectul Barrère231. Lordul Granville, receptiv, patru zile mai târziu punea în practică solicitarea omologului său austro-ungar, expediindu-i lui White următoarea depeșă: "Vă rog faceți uz de de influența dvs. pe lângă Guvernul Român, recomandându-i să nu se opună propunerii Barrère pentru reglementarea navigației pe Dunăre, de la Porțile de Fier la Galați. Acest proiect a fost elaborat în vederea concilierii tuturor intereselor și
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
A.E., loc. cit., vol. 193, f. 391. Circulara lui Eugeniu Stătescu către Legațiile României din 20 iunie/2 iulie 1881. 108 Arhivele Naționale, fond Microfilme Anglia, r. 131, P.R.O. F.O. 104/22, f. 236. Sanderson către Granville, depeșa din 17 august 1881. 109 Ibidem, f. 236. 110 Ibidem. 111 Ibidem, f. 246-247. Sanderson către Granville, raportul din 31 august 1881. 112 Ibidem, f. 246. 113 Ibidem. 114 Ibidem, f. 247. 115 Ibidem. 116 Ibidem, f. 253-254. Sanderson către
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Didina.”). Dacă ar fi să dăm crezare spuselor lui Leonida, Garibaldi Însuși Îi scrie, de- acolo de unde este el, națiunii române: „«Bravos națiune! Halal să-Ți fie! Să trăiască Republica! Vivat Prințipatele Unite!»și jos iscălit În original «Galibardi»”. O depeșă „fe-fe urgentă” (insistă Pristanda), primită de la Centru impune numele alesului: „Cu orice preț, dar cu orice preț, colegiul d-voastră al II- lea trebuie să aleagă pe d. Agamemnon Dandanache. Se face din aceasta pentru d- voastră o Înaltă și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lumea diplomatică pentru lipsa sa de consecvență, dată fiind poziția de președinte al Conferinței, el rămânea unul din factorii de decizie europeni cărora românii le adresau mai multe memorii. Două dintre acestea fuseseră expediate de I.C. Brătianu. Dacă în prima depeșă redactată probabil după 11 februarie, liberalul român protesta față de intențiile Rusiei de a încerca să atragă Poarta într-o acțiune de separare a Principatelor, dar sublinia și atitudinea oscilantă a Angliei, în a doua simțea că este de datoria lui
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
care se insista pentru respectarea dorințelor românilor anunța practic viitoarea linie de conduită a acestei țări. Fără a supralicita documentul amintit, deși prezenta inconveniențele menținerii unei domnii indigene, chema plenipotențiarii puterilor europene la noi dezbateri și deliberări în privința Principatelor 353. Depeșele care plecau în cursul lunii martie de la ministerul de externe francez spre agenții diplomatici din diferite capitale europene aveau ca notă caracteristică păstrarea unui ton neutru, repetarea recunoașterii calității de putere suzerană a Porții asupra statului nord dunărean și hotărârea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]