10,559 matches
-
a adeverinței de absolvire a liceului. Pentru admitere sunt disponibile 250 de locuri la specializarea agent vamal, 100 de locuri la specializarea asistent de gestiune și 150 de locuri la specializarea secretar-stenodactilograf, operator birotică. Pentru agent vamal se asigură formarea deprinderilor în domeniul tehnicilor vamale, dar și alte discipline, cum ar fi management, marketing, limba engleză, informatică aplicată, noțiuni de drept etc. Asistentul de gestiune este profesionistul care posedă instrumentele teoretice și deprinderile practice necesare organizării și funcționării contabilității patrimoniale. Secretarul-stenodactilograf
Agenda2006-25-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/285084_a_286413]
-
operator birotică. Pentru agent vamal se asigură formarea deprinderilor în domeniul tehnicilor vamale, dar și alte discipline, cum ar fi management, marketing, limba engleză, informatică aplicată, noțiuni de drept etc. Asistentul de gestiune este profesionistul care posedă instrumentele teoretice și deprinderile practice necesare organizării și funcționării contabilității patrimoniale. Secretarul-stenodactilograf, operator birotică va asimila, pe lângă deprinderile practice, și unele teoretice, comunicare în limbi străine, informatică etc. Informații se pot obține la tel. 0256-473107, 0723-124473. Cursuri de master l În domeniul mass-media Catedra
Agenda2006-25-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/285084_a_286413]
-
și alte discipline, cum ar fi management, marketing, limba engleză, informatică aplicată, noțiuni de drept etc. Asistentul de gestiune este profesionistul care posedă instrumentele teoretice și deprinderile practice necesare organizării și funcționării contabilității patrimoniale. Secretarul-stenodactilograf, operator birotică va asimila, pe lângă deprinderile practice, și unele teoretice, comunicare în limbi străine, informatică etc. Informații se pot obține la tel. 0256-473107, 0723-124473. Cursuri de master l În domeniul mass-media Catedra de jurnalism a Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării de la Universitatea
Agenda2006-25-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/285084_a_286413]
-
său, care va servi cândva la reconstituirea unei lumi altminteri pierdute pentru totdeauna. Însemnările Mariei Vanghelie dezvăluie, dincolo de aparentul lor laconism (vorbim de un fel de jurnal contabil, în care posesoarea lui notează zilnic cheltuielile casei), o fidelă consemnare a deprinderilor și evenimentelor esențiale din viața bătrânei profesoare de științe naturale, dar și, implicit, rânduiala unor vremuri. Evident, neorganizate de privirea expertă a antropologului, astfel de informații disparate ar satisface doar curiozitatea contemporană față de viața cotidiană a unei alte epoci; rescrise
Trecutul din jurnale by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2851_a_4176]
-
pe care i-am dedicat-o. Am gustat, ca și alți colegi din branșă, „ruperea de ritm” pe care Traian T. Coșovei o promitea odată cu volumul acesta. Cu atât mai mult m-am mirat să-l văd revenind la propriile deprinderi, murmurate nostalgic, în Jurnalul morilor de vânt publicat anul trecut: insensibil la critică (nici la cea favorabilă, nici la cea severă), poetul se întorcea pe calea lui. E cazul, măcar acum, să-i respectăm opțiunea și să admitem că e
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
injuriază și caută să-i supună și să-i „dijmuiască” sub amenințări și violențe fizice. Aliniatul 3 - Reeducarea elevilor ajunși în odioasele școli de reeducare de altă dată era departe de a-i putea reda familiei și societății. Dificultatea eradicării deprinderilor lor deviante era cauzată de mai multe motive, printre care: a) tardivitatea internării în aceste școli, ceea ce a făcut ca racilele din educație să se înrădăcineze în ființă și comportamentul lor; b) aplicarea unor măsuri educative neadecvate, lipsa lucrului individual
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
despre fotbal semnat de Camil Petrescu, de pildă. Este știută atracția constantă a semnatarului rubricii Divagații din „Cuvîntul” ori din „Gazeta de seară”, cu pseudonimele N. Grămătic și Ion Răscoală. Ba mai mult, Camil Petrescu a editat o revistă „pentru deprinderea jocului curat în sport, artă, literatură, viață socială”, cum se subintitula „Foot-ball”. A rezistat doar șapte numere, în toamna lui 1937. Credința lui Camil Petrescu era autentică, convins fiind că, la un meci de fotbal „participi la un act de
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
fumez înainte o țigară pe balcon, dacă n-am un pachet de Rothmans peste jumătate plin și un ristretto dublu proaspă t - și doar dimineața sau seara după 11 trecute fix.” Citind, cu plăcere, aceste mărturisiri, dar și altele, despre deprinderile, tipicărelile și ritualurile criticilor, comentariul nostru este compus din două observații. Unu: psihanalizate, răspunsurile ar spune câte ceva, revelator, despre autorii lor. Și, doi: acum vor înțelege în fine și scriitorii de ce criticii scriu așa cum scriu, adică inspirat, despre cărțile lor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4222_a_5547]
-
sunt puse în discuție, totuși, la insistențele intervievatorului, comentariul își pierde sclipirea de altădată, în favoarea unei retorici foarte generale și fără contur: „tot ce pretind e că progresul tehnic, științific, material, e însoțit uneori de regres interior”; „plăcerea bășcăliei și deprinderea de a face haz de necaz ne-au stimulat, poate, să nu luăm nimic în serios, să fim ceea ce aș numi «popor meteorologic», prea «sensibil» și prea atent la direcția din care suflă vântul”; „avem, se pare, nefericita capacitate de
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
ratării l-au menținut mai bine de două decenii în fruntea unor instituții-cheie precum Televiziunea, Radioul sau ziarul „România liberă”. Înainte de toate, confesiunea lui Octavian Paler are valoarea unui testament. Căci cele mai frumoase pasaje privesc despărțirea treptată de orice deprindere lumească. Închis într-un apartament cu molii, scriitorul încearcă să reducă sonorul existențial la minim: refuză tot mai des ieșirile în public sau declină invitațiile de a comenta evenimente politice „stringente”; chiar scularea din pat dimineața devine „o decizie” tot
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
o privește, educația nu e nici, pur și simplu, științifică, nici, pur și simplu, literară, ea e general-umanistă, adică formatoare de valori morale și civice. Valorile nu trebuie confundate, cum se întâmplă de obicei astăzi, cu însușirea unor specialități sau deprinderi. Și ele nu trebuie excluse din filierele profesionale. Valorile se clădesc pe cunoștințe. Nu poți educa, de exemplu, dragostea de neam și țară, dacă nu dai elevului cunoștințe de istoria și de cultura națională, un argument în plus pentru a
Școala, pepinieră de bătăuși by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4280_a_5605]
-
se lăsa înduplecați de vorbele suplicatoare ale muritorilor. De la Rădăuți ajunge la Cernăuți, „orașul dintre cețuri”, cum i se spunea în epocă „micii Viene“, unde, absolvind Facultatea de Filosofie, își dă doctoratul în 1909. Latina și greaca veche îi sunt deprinderi la îndemînă, de unde și înclinația de traducător pe care o va arăta în curînd. Dar atmosfera metropolei aflate sub jurisdicție austriacă îi va întipări trei tipare de înțelegere a lumii. Mai întîi, rigoarea educației îi va insufla simțul onoarei în mijlocul
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
teritoriu. „Nu e meseria mea”, scrie el răspicat, fără a mai detalia subiectul. Intenția mi se pare din mai multe puncte de vedere lăudabilă. Întâi, fiindcă, respectându-se și respectându-și cititorul, criticul are conștiința propriilor limite. (Cum spuneam, vechile deprinderi sunt cele mai sănătoase). Câți dintre cei a căror paletă de gusturi nu se împacă, nicicum, cu poezie au decența de a o recunoaște așa, tranșant? Nici unul. De obicei aceștia, tac mâlc și scriu cu fervoare semidoctă despre volume de
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
făcuse despre ei înainte, a altora i-o dezminte. Între entuziasmări și dezamăgiri, naratorul parcurge o scară de trăiri largă. Aminteam de Codru Drăgușanu, ca precursor recunoscut. Altul s-ar putea spune că este Dinicu Golescu , și el amintit, cu deprinderea aceluia de a compara tot ce vede în țările Apusului cu ce se petrecea la noi, stările de acolo cu ale noastre, felul de a acționa în cutare împrejurare al lor și al nostru. La fel ca pe călătorul de
Prin teritoriile lui Mircea Zaciu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4492_a_5817]
-
Desigur, extinderea pârloagelor este greu de apreciat, datele fiind orientative pentru ultima perioadă; ele constituie însă o realitate indiscutabilă și sunt expresia consecințelor nefaste ale sărăcirii de decenii a țăranilor, care și-au pierdut, pe rând, pământul, uneltele și animalele, deprinderea de a munci cu pricepere și răspundere și copiii care, deveniți muncitori industriali în orașe - azi în mare parte șomeri sau plecați în afara granițelor țării - au întrerupt continuitatea generațiilor de agricultori. În același timp, se schițează și întoarcerea la același
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
meu. Stea de mare, izvorul tristeților fără margini, puritatea și durerea uitată afară, mă despart de lumea ce stă să moară încet. 15 august 2013 Azuga Postfață Eminentă profesoară de limba și literatura română, Maria Pavnotescu scria, în studenție, poezii. Deprinderea aceasta o avea, de fapt, din școala primară. În liceu publicase versuri, în Scrisul bănățean, sub numele de Maria Trifu. Ca studentă la Facultatea de filologie a Universității București, debutează la Contemporanul sub numele de Maria Octavian și colaborează la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
mijloacele adecvate pentru desfășurarea procesului instructiveducativ; mai mult decât „căile folosite în școală de către profesor pentru a-i sprijini pe elevi să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința”, ele sunt mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile și deprinderile elevilor, dar și capacitatea acestora de a utiliza roadele cunoașterii în așa fel încât să-și formeze și să-și dezvolte personalitatea. După Ioan Cerghit, metodele de învățământ se referă atât la condițiile specifice în care intervenția precisă, specifică a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
învățământ se referă atât la condițiile specifice în care intervenția precisă, specifică a profesorului este îndreptată spre obținerea unei schimbări în formarea elevului, cât și la efortul elevului de a se integra procesului de învățământ, asimilând cunoștințe și formându-și deprinderi practice sau intelectuale. Sintetizând mai multe definiții avansate de diferiți pedagogi, profesorul George Văideanu arată că metoda de învățământ reprezintă calea sau modalitatea de lucru: - selecționată de cadrul didactic și pusă în aplicare în lecții sau activități extrașcolare cu ajutorul elevilor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și a comportamentelor umane; metoda devine pentru elev un mod de a afla, de a cerceta, de a descoperi;funcția formativ-educativă, modelatoare, prin intermediul căreia, metodele supun exersării și elaborării diversele funcții psihice și fizice ale elevilor, prin formarea unor noi deprinderi intelectuale și structuri cognitive, a unor noi atitudini, sentimente, convingeri, comportamente; determinând formarea personalității elevilor, metoda de predare nu mai este o cale de transmitere a unor cunoștințe, ci un proces educativ;funcția instrumentală (operaționalăă care asigură legătura între elev
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
activități diferite; - metode de activitate în grupuri mari (dezbaterea academică); - metode de activitate cu întreaga clasă, colective: unilaterale sau bilaterale; d) după criteriul funcției fundamentale: - metode de predare-învățare: de transmitere/asimilare de cunoștințe (expunerea, mozaicul); de formare de priceperi și deprinderi (exercițiul, share pair circlesă; de consolidare (exercițiul, gândițilucrați în perechi-comunicați, frisco);metode de evaluare (portofoliul, eseul de cinci minute, turul galeriei); e) după criteriul suportului purtător de informații: - metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit: expozitive (expunerea), interogative (conversația
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
le posedă pot asigura diversificare și flexibilitate metodologiei de instruire. Lucru cu manualul și alte cărți. Lectura Metoda clasică a lucrului cu manualul și cu alte cărți constă într-un „ansamblu de acțiuni prin care se urmărește formarea priceperilor și deprinderilor necesare în vederea utilizării corecte și eficiente a manualelor și a altor cărți ca surse de informare”. Încă din învățământul tradițional, ponderea acestei metode era indiscutabilă; cu atât mai mult în școala contemporană, asemenea surse ale învățării cunosc o diversificare tot
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
lor, consecințele determinate de cauze și evoluții. Lectura este absolut necesară și presupune obiective precise: selectarea celor mai importante informații istorice și prelucrarea lor sub forma unor planuri de idei, a rezumatului, conspectului, referatului, recenziei, sintezei, analizei și formarea de deprinderi de a studia, prin etape de lucru și de relaxare. Intercalarea studiului cu plimbări și activități fizice creează posibilități optime de lecturare cu randament intelectual maxim. De asemenea, „ca să înveți să citești trebuie, în primul rând, să citești foarte încet
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
secvențelor scurte bazate pe expunere cu strategii active, creându-se astfel situații variate de învățare și de prezentare a volumului relativ mare de informații al conținuturilor istorice; - transformarea elevului în exponent sau în situații de exponent al învățării, alături de formarea deprinderii de a asculta, a lua notițe; - introducerea unor elemente euristice în procedeele utilizate: întrebări adresate elevilor, întrebări ale elevilor, studiu de caz cu situații-problemă;utilizarea unor mijloace de învățământ în procedeele expozitive pentru transmiterea de informații, sau pentru receptarea unor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și imaginația. Exercițiul Exercițiul este o metodă preponderent activă pentru faptul că introduce elevul în situații în care el acționează în mod efectiv. Constă în reluarea repetată a unor sarcini sau acțiuni până la stabilizarea unor comportamente învățate și formarea de deprinderi. Deprinderile se formează în timp, dar, o dată elaborate, conduc la realizarea unor activități cu mai puțin efort și cu un consum mai mic de energie. Acest fapt este posibil deoarece, inițial, activitatea este puternic controlată de conștiință, iar ulterior, în urma
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
imaginația. Exercițiul Exercițiul este o metodă preponderent activă pentru faptul că introduce elevul în situații în care el acționează în mod efectiv. Constă în reluarea repetată a unor sarcini sau acțiuni până la stabilizarea unor comportamente învățate și formarea de deprinderi. Deprinderile se formează în timp, dar, o dată elaborate, conduc la realizarea unor activități cu mai puțin efort și cu un consum mai mic de energie. Acest fapt este posibil deoarece, inițial, activitatea este puternic controlată de conștiință, iar ulterior, în urma repetării
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]