786 matches
-
de diferențierea stratului bazal către keratinocite. Boli determinate de infecția HPV: Mai multe forme de cancere umane: carcinom squamos de col uterin, adenocarcinom cervical, carcinom anal, vulvar, vaginal, penian; CIN (cervical intraepithelial neoplasia), carcinom laringian, cancer esofagian. Mai multe afecțiuni dermatologice: verruca vulgaris, verruca plana, veruci genitale etc. Mai multe afecțiuni ORL: papilomatoză respiratorie recurentă (PRR), polipi laringieni, polipi pe corzi vocale etc. Papilomavirusurile umane (HPV) sunt desoxiribovirusuri mici, care infectează epiteliul stratificat. Deși papilomavirusurile determină adesea leziuni proliferative benigne sau
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Amazon, asupra prăzii. Noroc că „Garra Rufa” nu au dinți ca aceștia! Ei aspiră celulele moarte de la suprafața corpului prin secreția enzimatică denumită dithranol, punând capăt diviziunii celulare care conduce la formarea pielii moarte. Această substanță stă la baza cremelor dermatologice care ajută epiderma să se regenereze, echilibrând ph ul pielii. Spre deosebire de medicamentele împotriva bolilor de piele și a unor eczeme, medicii „Garra Rufa” nu produc iritații cutanate. Ei rezolvă unele probleme medicale pe care medicii și medicamentele nu le pot
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
cu ramificații în Asia de Sud Est și Sud Vest. În India, tratamentul cu „Garra Rufa” este combinat cu alte forme de tratament specific locurilor. În urma unor studii, medicii chinezi și japonezi au confirmat valoarea ihtioterapiei în tratamentul unor serii de afecțiuni dermatologice și nu numai. Viața acestor peștișori de 4-5 cm lungime, hrăniți cu fulgi de spirulină de trei ori pe zi, este de până la 6 ani, dacă sunt îndeplinite o serie de condiții: apă bine oxigenată, curată și fără clor, nivelurile
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
medicale și psihiatrice. Alcoolismul și toxicomania sînt specifice inadaptaților social, iar bolile venerice și hepatice provin din absența igienei și a educației. Cele mai multe persoane au probleme somatice la momentul încarcerării mult mai grave decît cele constatate la populația liberă. Bolile dermatologice, digestive, cardio-vasculare, pulmonare, dentare, psihice, sexuale căpătate în libertate se agravează în închisoare. Studiul dr. D. Gonin 212 atribuie această "derivă sanitară" mediului carceral: "Toate simțurile se atrofiază. Stomacul face ulcer, pielea face bube, dinții cad, urechile se înfundă. Are
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de dezvoltare sau dobândite - anomalii muco-gingivale, traumă din ocluzie. Carranza și Newman [54] clasifică afecțiunile parodontale după cum urmează: Gingivite 1. Gingivita acută ulcero-necrotică și gingivita HIV; 2. Gingivo-stomatita acută virală, bacteriană sau fungică; 3. Gingivita alergica; 4. Gingivita din afecțiunile dermatologice - lichen plan, pemfigus, eritem polimorf; 5. Gingivita inițiată de placă bacteriană în care răspunsul tisular este modificat de factorii sistemici: carențe nutritive; boli endocrine (diabetă; modificări hormonale; afectări hematologice și imunologice. 6. Creșterea gingivala, în care răspunsul gingival la o
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
întreagă gamă de afecțiuni parodontale. Ranney [270] clasifică bolile parodontale după cum urmează: Gingivite Gingivita de placă bacteriană: neagravata; agravată sistemic de: hormonii sexuali; medicamente; boli sistemice; Gingivita ulcero-necrotică: fără determinanți sistemici; în relație cu HIV; Gingivita non-placă: asociată cu boli dermatologice, alergice, infecțioase; Parodontite Parodontita adultului: neagravata; agravată sistemic: neutropenii, leucemii, etc; SIDA; diabetul zaharat; boală Crohn; boală Addison; Parodontita cu instalare precoce: localizată: anormalități ale neutrofilelor; generalizată: anormalități ale neutrofilelor imunodeficiențe, boli sistemice, sindrom Papillon - Lefèvre, diabet tip I, trisomia
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ciclul menstrual; - vârsta la prima menstruație; - data menopauzei; - caracterul menstrei; - sarcini, nașteri, patologia sarcinii, alăptare; - multiparitatea sau sarcinile tardive cresc riscul de cancer mamar si ovarian. - antecedente patologice: malformații congenitale, boli infecto-contagioase, pulmonare, cardio- vasculare, digestive, uro-genitale, neuro-psihice, endocrine, metabolice, dermatologice, alergice, imune, boli ale aparatului locomotor, condiții și leziuni precanceroase (precursori tumorali) cum ar fi: ciroza hepatică, sclerodermia, anemia pernicioasă, sarcina molară, dermatomiozita, polipii digestivi, criptorhidia, pot crește riscul de cancer. Se insistă asupra antecedentelor patologice care pot fi în legătură cu
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
ele sînt considerate rezultatul încercării de a controla sau domina simptomele (cazul abuzului de alcool sau substanțe) ori mediul (de exemplu, comportamentele de evitare și izbucnirile nervoase). De asemenea, o mare parte sînt asociate în mod direct cu stresul (probleme dermatologice sau dureri). În ansamblu, cele mai frecvente probleme asociate cu SSPT sînt cele legate de anxietate, depresie și consumul de alcool sau substanțe fiecare dintre acestea va fi prezentată pe scurt. Ele afectează destul de mult atît persoana în cauză, cît
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
atâta dragoste și prețuire ca profesorul dr. Gheorghe Năstase, nume care se identifică cu istoria școlii ieșene de medicină și pare zidit pentru totdeauna în destinul dermatologiei contemporane. Năstase și-a desfășurat întreaga sa carieră la Iași, în aceeași clinică dermatologică, parcurgând în întregime ierarhiile medicală și didactică. Între 1930 și 1965 a fost titularul catedrei de dermatologie, șeful clinicii; după pensionare, a continuat activitatea, zilnic, până la moarte. În acest colectiv se întâlneau ca într-o familie (de fapt, era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Medicină din Iași s-a distins printr-o serie de realizări de mare importanță medico-socială. Printre cei care au ilustrat-o se distinge doctorul I. Mironescu, prestigios profesor și cercetător, om de cultură remarcabilă și, totodată, un reputat scriitor. Clinica dermatologică a fost preluată în 1923 de profesorul I. Mironescu, titular până atunci al Catedrei de farmacologie. Sub conducerea sa, condițiile organizatorice ale clinicii s-au ameliorat, atât sub aspectul funcționalității spitalicești, cât și sub acela al laboratorului de investigații. "Fizioterapie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fost preluată în 1923 de profesorul I. Mironescu, titular până atunci al Catedrei de farmacologie. Sub conducerea sa, condițiile organizatorice ale clinicii s-au ameliorat, atât sub aspectul funcționalității spitalicești, cât și sub acela al laboratorului de investigații. "Fizioterapie, muzeul dermatologic cu planșe și mulaje de valoare, sala de curs, sunt opera profesorului I. Mironescu, demonstrând perseverența și competența acestui om dezavantajat de o suferință somatică îndelungată" (G. Năstase). Profesorul I. Mironescu s-a născut la Tazlău, în județul Neamț. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a frecventat cursurile liceale la Buzău și Chișinău. Studiile universitare le-a efectuat între anii 1927-1933, la Facultatea de Medicină din Iași. Sub influența unchiului său, prof. univ. dr. Eugen Mironescu, fratele mamei sale, care pe atunci era directorul Clinicii Dermatologice din Iași, se dedică dermatologiei și încă din anul II de facultate este numit preparator, iar la terminarea anului IV, asistent la aceeași clinică. Au urmat apoi toate celelalte trepte din ierarhia didactică universitară: șef de lucrări (1947), conferențiar (1949
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
medicină și chirurgie cu teza Accidentele tratamentului cu neosalvarsan sub conducerea științifică a prof. dr. E.I. Mironescu, în 1934. În ziua de 8 decembrie 1970 și-a susținut și obținut titlul de doctor docent. În timpul prof. dr. doc. Virgil Costea, Clinica Dermatologică s-a mărit la 120 de paturi. Laboratorul a fost compartimentat, separându-se Laboratorul de chimie, de hematologie bacteriologie și cel de micologie. În cadrul alergologiei micotice s-au practicat testări și tratamente biologice, atât pentru bolnavii din spital cât și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
numeroase comunicări științifice din Iași și din țară, dar și la congresele internaționale de dermatologie de la Budapesta (1935) și München (1967), și la Săptămânile Medicale Balcanice de la Atena, București, Sofia, Belgrad, făcând cunoscute, cu competența sa, preocupările științifice ale școlii dermatologice ieșene. Din 1963 a fost membru al Uniunii Medicale Balcanice. În perioada 19441945, în calitate de medic al Echipei militare de deparazitare, a luat parte la combaterea epidemiei de tifos exantematic. Prof. univ. dr. doc. Virgil Costea s-a stins din viață în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
s-a stins din viață în ziua de 24 martie 1990, în Clinica Dermato-venerologică din Iași, pe care a slujit-o trei sferturi din viața sa, și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -MUNTEANU, MIRCEA, Clinica dermatologică Iași, 19821992, p. 16 -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol. II, I.M.F. (1948-1979), Iași, I.M.F., 1979, p. 79, 130, 131, 198, 242, 259 -STAVRI GR. și MARICIUC, P., Anuar Centenar I.M.F. Iași (18791979), p.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a început studiile medicale la Facultatea de Medicină din București, pentru a le continua la Berlin și la Paris, unde și-a susținut teza de doctorat. Reîntors în țară, îl întâlnim ca medic comunal în București și asistent la Clinica Dermatologică de sub conducerea prof. univ. dr. M. Petrini Galați. La 20 octombrie 1901, reușește la concursul ținut la București, fiind numit profesor agregat și titular, în 1905, la Clinica Dermatologică din Iași, până în 1923. Profesorul universitar doctor Gheorghe Demetriade este primul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
îl întâlnim ca medic comunal în București și asistent la Clinica Dermatologică de sub conducerea prof. univ. dr. M. Petrini Galați. La 20 octombrie 1901, reușește la concursul ținut la București, fiind numit profesor agregat și titular, în 1905, la Clinica Dermatologică din Iași, până în 1923. Profesorul universitar doctor Gheorghe Demetriade este primul profesor titular de dermatologie la Facultatea de Medicină din Iași, unde a lucrat timp de 22 de ani. A pus bazele învățământului dermatologic la Iași, ridicândul în scurtă vreme
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și titular, în 1905, la Clinica Dermatologică din Iași, până în 1923. Profesorul universitar doctor Gheorghe Demetriade este primul profesor titular de dermatologie la Facultatea de Medicină din Iași, unde a lucrat timp de 22 de ani. A pus bazele învățământului dermatologic la Iași, ridicândul în scurtă vreme la nivel universitar. Odată cu numirea la catedră a prof. dr. Gheorghe Demetriade, Clinica Dermatologică din Iași își schimbă aspectul. El organizează un laborator în care se execută variate analize, introducând în clinică metode noi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de dermatologie la Facultatea de Medicină din Iași, unde a lucrat timp de 22 de ani. A pus bazele învățământului dermatologic la Iași, ridicândul în scurtă vreme la nivel universitar. Odată cu numirea la catedră a prof. dr. Gheorghe Demetriade, Clinica Dermatologică din Iași își schimbă aspectul. El organizează un laborator în care se execută variate analize, introducând în clinică metode noi de investigație: cercetarea ultramicroscopică a treponemiei, reacțiile serologice în sifilis, cercetări de micologie și histopatologie etc. Organizator al celui mai
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -NĂSTASE. GH., COSTEA V. și MUNTEANU M, Istoricul Clinicii Dermato-venerologice din Iași. Personalitatea prof. dr. Gh. Demetriade, Societatea de Medici și Naturaliști, Secția Istoria Medicinei, 1967. -COSTEA,VIRGIL, Gh. Demetriade (1860 - 1923). Clinica dermatologică Iași 18821982, Iași, 1982, p. 15. -COSTEA, VIRGIL, Gheorghe Demetriade (1860-1923), Revista MedicoChirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, nr. 1, 1923, p. 35-38. EXTRASE: -ROMANESCU, C., Un secol de învățământ medical superior la Iași. Facultatea de Medicină
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
28 decembrie 2002 și a fost înmormântat în București. REFERIRI ARTICOLE: -BURTAN, IOAN, In memoriam. Prof. univ. dr. Gheorghe Ionescu (1914 - 2002), Iași, 2003, 3 p. mss (în arhiva autorului) IULIANO, GHEORGHE ( 1841 - 1911) MEDIC Primul cadru didactic al Clinicii Dermatologice din Iași, dr. Gheorghe Iuliano, medic primar al Secției sifilitice a Epitropiei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași, s-a născut la 20 ianuarie 1841, în Iași. Studiile le-a făcut la Facultatea de Medicină din Paris, făcând stagii ca extern
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Iașii “ , iar în 1882 îl găsim pe dr. Gh. Iuliano în calitate de medic primar al Secției sifilitice. De la 1 octombrie 1882 „este însărcinat cu suplinirea catedrei de Clinică sifilitică și dermatologie“. Dr. Gh. Iuliano devine astfel primul cadru didactic al Clinicii dermatologice din Iași, care, prin cursul inaugural din 20 mai ’82, a deschis șirul prelegerilor acestei specialități de la Facultatea de Medicină din Iași. Activitatea sa didactică a durat însă numai până în anul următor, deoarece multiplele sale funcții nu-i mai permiteau
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Spitalul Central Sf. Spiridon din Iași și care post dr. Iuliano l-a ocupat mai mult timp, în locul dr. Gh. Bogdan care ocupă provizoriu această funcție”. Pe lângă bogata sa activitate profesională și didactică (în afară de profesor suplinitor de Clinică sifilitică și dermatologică, a candidat și ca profesor la Catedra de anatomie descriptivă), dr. Gh. Iuliano a avut și preocupări științifice meritorii pentru acel timp. În 1887 este numit „membru efectiv” al Societății de Medici și Naturaliști din Iași. În 1889 - 1890 a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
s-a stins din viață la 29 iulie 1911, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. Conform dorinței sale, biblioteca personală a fost donată de către soția sa Societății Studenților în Medicină. REFERIRI ARTICOLE: -MUNTEANU, MIRCEA, Gheorghe Iuliano (1841 - 1911), Clinica Dermatologică Iași, 1882 - 1982, 100 ani de activitate, Iași, 1982, p. 30 - 33 EXTRASE: -MUNTEANU, MIRCEA, Clinica Dermatologică Iași, 100 ani de activitate, „Revista Medico - Chirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști din Iași”, Nr. 1, ianuarie - martie 1983 p. 142
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dorinței sale, biblioteca personală a fost donată de către soția sa Societății Studenților în Medicină. REFERIRI ARTICOLE: -MUNTEANU, MIRCEA, Gheorghe Iuliano (1841 - 1911), Clinica Dermatologică Iași, 1882 - 1982, 100 ani de activitate, Iași, 1982, p. 30 - 33 EXTRASE: -MUNTEANU, MIRCEA, Clinica Dermatologică Iași, 100 ani de activitate, „Revista Medico - Chirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști din Iași”, Nr. 1, ianuarie - martie 1983 p. 142 - 145 -ROMANESCU, C., Un secol de învățământ medical superior la Iași. Facultatea de Medicină (1879 - 1948), Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]