6,479 matches
-
p. 168. footnote>, comentând pasajul din Cântarea Cântărilor 4, 11, „mirosul îmbrăcămintei tale e mireasmă de tămâie”, Sfântul Grigorie spune: „Philosophia care străbate textul acesta este de fapt un îndemn adresat omului de a-și fixa ca țel în viață desăvârșirea. Căci ținta vieții virtuoase este de a ne face asemenea cu Dumnezeu; pentru aceasta, omul virtuos își ia tot felul de nevoințe spre cultivarea sufletului și se eliberează de patimi, ca să poată avea parte de vederea Ființei transcendente”. În cel
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
conchide: „După aceste două interpretări voi lăsa în seama cititorilor mei să o aleagă pe cea care le este pe plac, ori pe amândouă. Într-un fel, până la urmă, vor ajunge cu toții în același punct. Căci una călăuzește spre sensul desăvârșirii, în vreme ce a doua spre dobândirea firii dumnezeiești. La fel ca în De vita Moysis, și aici avem de-a face cu o legătură strânsă între „cunoașterea adevărului” și „viața virtuoasă”. Poate chiar mai mult, pe alocuri cele două par tratate
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de sacrificiu, în care însă brațul meu merge vădit spre bine. Încep, încurajată fiind de Romulus, care tot timpul suferinței m-a îngrijit în mod neînchipuit, după metode naturale, încep iar să cânt, schimbându-mi sistemul de a exersa, cu desăvârșire. Și încet, treptat, tot mai bine-mi merge. Încurajată, încep pregătirile în vederea concertelor, însă tot cu mare precauțiune. Cine ar fi crezut că după încercările acestea grele să urmeze cea mai grea, cea mai grozavă, la care nimeni din noi
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
că ai în fața ta doi oameni, era artă coborâtă de sus, din cer. Mai târziu am mai ascultat aceste două capo d’opere cu mult răsfățul de cucoane, violonistul Jacques Thibaud, pianistul francez Alfred Cortot, însă erau amândoi departe de desăvârșirea celor doi titani. Yassaye mai figurează ca solist al unui concert simfonic, cântând concertul de Beethoven. Însă deja în repetiția generală, o durere rebelă de dinți îi strică dispoziția și fața lui de „bebe”uriaș se contractează plină de durere
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
această năzuință ontologică în scopul dobândirii celor dumnezeiești, ci se îndreaptă spre bunuri aparente, trecătoare, care nu satură sufletul, nu-l împlinesc și de aceea îi creează neliniște și insatisfacție spirituală. De aceea, o primă condiție în urcușul omului spre desăvârșire este renunțarea la cele vremelnice, adică nesocotirea lumii materiale ca fiind realitatea ultimă, ci, pornind de la aceasta, a merge dincolo de ea, spre Cel cu adevărat existent<footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Anuarul Facultății de Teologie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
spirituală. De aceea, o primă condiție în urcușul omului spre desăvârșire este renunțarea la cele vremelnice, adică nesocotirea lumii materiale ca fiind realitatea ultimă, ci, pornind de la aceasta, a merge dincolo de ea, spre Cel cu adevărat existent<footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Anuarul Facultății de Teologie din București, 2003, p. 291. footnote>. Dorința infinită de a poseda mai deplin frumusețea În Omilia a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cunoașterea celor cercetate, la care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte; ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere mai înaltă, spre mintea (înțelesul) de sus, trebuie să se poarte astfel ca toată desăvârșirea cunoașterii, la care poate ajunge firea omenească, să i se facă început al poftirii celor mai înalte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 194-195. footnote>. Orice țintă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ea însăși și lipsa de înțelegere noetică-erotică care, metamorfozată, este adusă în Sfânta Sfintelor, unde, prin comunicarea cu Dumnezeu, este mereu mărită, mereu umplută fără ca, paradoxal, să se umple vreodată<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 510. footnote>. Desăvârșirea dorinței sau epectaza continuă Când marele Apostol Pavel prezintă corintenilor viziunea sa măreață, pune sub semnul întrebării faptul dacă se afla în trup sau nu. El depune mărturie când susține că el nu și-a atins (țelul), dar se întinde
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
putea avea impresia că dorința sufletului este satisfăcută, deoarece el aspira să fie unit cu Cel Preaiubit și acest lucru îl vedem acum îndeplinit. „Căci cine n-ar spune că sufletul înălțat atât de mult n-a ajuns la vârful desăvârșirii?”<footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 193. footnote>. Însă această impresie ne este imediat spulberată, deoarece apare aici o realitate nouă, esențială pentru înțelegerea teologiei Sfântului Grigorie de Nyssa și a teologiei mistice în genere: anume că plăcerea lucrurilor
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de dinainte. Astfel, Sfântul Apostol Pavel a murit în fiecare zi (1 Cor. 15, 13) pentru că, în toate momentele, el s-a împărtășit de o nouă viață, fiind mort pentru trecut și uitând lucrurile anterioare. Concluzionând, putem sublinia că, dacă desăvârșirea deplină este Dumnezeu, Care e nemărginit „urmează în mod necesar că și dorul celui ce caută să participe la El va fi tot pe măsura nesfârșitului și nu va cunoaște odihnă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, P.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
351); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 613. footnote>. Trebuie remarcat faptul că, deși afirmăm importanța deosebită a epectazei în viața duhovnicească și că e o condiție naturală a sufletului, ea nu poate fi separată de celelalte aspecte ale procesului de desăvârșire. Epectaza este în gândirea Sfântului Grigorie, așa cum am mai precizat deja, ca un fir roșu care nu poate fi separat de restul țesăturii<footnote A. Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129. footnote>. Astfel că
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în înțelegerea celor cercetate, după care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte, ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere superioară, spre mintea (înțelesul) de sus, trebuie să se poarte astfel ca toată desăvârșirea cunoașterii, accesibilă firii omenești, să i se facă început al poftirii celor înalte”<footnote Ibidem, VI, P. G. XLIV, col. 892AB. În acest sens, „cunoașterea lui Dumnezeu este un proces dinamic”, cum zice Berdiaev; cf. Magistrand N. V. Stănescu, op. cit., p.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
vizibil faptul că ideea abordării diferențiate și, într-o anumită măsură izolate, determină în primul rând privilegierea specificului, eliminând celelalte posibilități de abordare ca fiind compromise printr-o generalitate irelevantă sau chiar deformantă, iar în al doilea rând, exclude cu desăvârșire posibilitatea unei abordări sintetice, una ce ar încadra particularitatea într-o imagine de ansamblu mai amplă. În egală măsură, focalizându-ne asupra detaliilor caracteristice, s-ar putea omite potențialitatea unor posibilități fecunde de reformulare a trecutului în termenii prezentului. 3
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
să poată fi folosită atât ca material pentru cercetarea științifică, cât și ca modele de creațiune muzicală românească”<footnote Idem, p. 2; footnote> . Operația de tezaurizare a folclorului trebuie să țină seama de urgența activității: „cât nu se pierde cu desăvârșire” creația ce urmează a fi investigată, precizându-se că „mijlocul de a salva cântecele populare de la pieire”, este fonograful, propus de „d. G. Georgescu Breazul, un învățat muzicograf”, cu ajutorul căruia „am avea astfel documentele sufletului muzicii românești adunate într-un
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în același timp, inerte ("încremenite") ale fragmentelor moderniste suspendate în "imponderabilitatea" unei echitemporalități generalizate (că sinonim al meta-referențialității). Iar această imagine a unei treceri organice, neintențională și neostentativă, de la modernitate la postmodernitate în calitatea lor de ansambluri simptomatice exclude cu desăvârșire un șir de idei precum: (a) calitatea parazitara a postmodernității, (b) atitudinea antagonist-revendicativă sau, la limită, minimalizantă a postmodernității față de epocă anterioară, (c) deconstrucția (textele lui Jacques Derrida sau Michel Foucault<footnote Ne referim aici la lucrările reprezentative ale post-structuralismului
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
listele publicate de Cotidianul. Lipsite de relevanță axiologică și de rigoare sociologică, aceste liste sunt de fapt transparente pentru idiosincraziile unora dintre articlierii ziarului. Altfel cum s-ar explica, bunăoară, prezența lui Ion Gheorghe, poet de calibru și om cu desăvârșire absent, azi, din presa românească? Bunul simț ne spune, apoi, că se vor găsi incomparabil mai mulți susținători ai ÎPS Teoctist decât cei 530 de votanți de pe site, după cum există ceva mai mulți spectatori benevoli ai filmelor lui Sergiu Nicolaescu
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
aceasta reprezintă elementul esențial - faptul că s-au descoperit, s-au aflat, care va să zică, în locuri diferite, de la un capăt la altul al țării, arată că încă de atunci exista, în ceea ce ne privește, o unitate. O unitate ancestrală, a cărei desăvârșire, pe parcurs, în timpurile moderne, ale ființei naționale, înseamnă un fapt de la sine înțeles. Se știe, roata constituie întâia mare izbândă a omului. Dacă unealta - poate întâia piatră scrijelită stângaci - i-a întărit brațul, afirmându-l pe verticală, descoperirea roții
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
alternative sunt centrate pe cetățeanul de rând și pe necesitățile sale, nu pe ideea că numai dezvoltarea capitalului în orice chip, sub orice formă și cu orice mijloace, constituie piatra unghiulară a dezvoltării economice, componenta socială putând fi ignorată cu desăvârșire fără ca acest lucru să afecteze puterea capitalului. Dorim să înfățișăm și să dezvoltăm prin mijloace democratice o Românie socială, deschisă intereselor celor mulți, și nu deschisă intereselor celor puțini și bogați. Nu declarăm război capitalului și capitalistului, dar dorim ca
Agenda2004-4-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281974_a_283303]
-
etica) apare alături de dreptate și practica moralei. Un joc de cuvinte frecvent la Ibn Hazm e tocmai cel între ‘ilm, știință și ‘amal, lucrarea evlavioasă (prin rădăcina comună ‘ml ): tocmai pentru a vădi și în plan lingvistic necesitatea înfăptuirii pentru desăvârșire. Știința, ca și inteligența, e și ea un dar dumnezeiesc, cine îl are e ca un pom roditor, iar învățații n-ar trebui să lucreze fără gândul la Cel care le poate lua oricând înapoi acest dar. În perechea contrastantă
Poezie și morală hispano-arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2820_a_4145]
-
zice: „Aduceți-vă aminte de mai marii voștri, cei ce v-au grăit vouă Cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare-aminte cum și-au săvârșit viața și urmați-le credința“ (Evrei 13, 7). Pentru aceasta, mulți creștini, în strădaniile lor spre desăvârșire, acceptau cu bucurie prigoane de orice fel, mergând până la jertfa supremă, cu convingerea că ea va fi primită ca un prinos curat de cinstire pentru Hristos, Mântuitorul lumii, care S-a jertfit pentru noi pe Cruce. Iar cei rămași după
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
Mângâietorului (Ioan 10, 7 - 8). Deci, în orice acțiune a lui Dumnezeu, inclusiv întruparea, a lucrat și acționează Sfânta Treime, de la căderea omului (Facere 3, 11), de la venirea lui Hristos pentru izbăvire (Facere 3, 15), de la Înviere și Înălțare pentru desăvârșirea pătimirii și până la Judecata de apoi (Matei, cap. 25). Pentru toate acestea, întruparea lui Iisus a făcut început nașterii din nou (Ioan 3, 3 - 5) pentru fiecare creștin în parte și pentru toți la un loc. Sărbătoarea Crăciunului la români
Agenda2003-51-03-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281849_a_283178]
-
o stare permanentă, nu se transformă și nici menirea lor nu depășește pe cea a credincioșilor. Sfinții, și mai ales Maica Domnului, sunt mai presus de îngeri. Îngerii doar transmit, având sfințenia, pe când credincioșii înfăptuiesc binele pentru a ajunge la desăvârșire. De aceea, Dumnezeu trimite la Botez „înger păzitor“ pentru ca noul membru să fie în paza unui înger (Matei 18, 10). Iată o dovadă a purtării de grijă a lui Dumnezeu pentru credincioși, prin îngeri. De aceea, să mulțumim necontenit Tatălui
Agenda2003-45-03-45-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281682_a_283011]
-
ar fi întrupat Fiul Său (Ioan 1, 33-34), tot astfel n-am pricepe cum a venit pe lume, dacă n-ar fi fost Fecioara Maria. Adânci sunt tainele lui Dumnezeu (Psalm 92, 5), iar omul pricepe cât are nevoie pentru desăvârșire (Luca 9, 35-36). Părinții Fecioarei Maria, Ioachim și Ana, sunt cinstiți de creștini pentru dumnezeiasca lor nădejde. Însăși icoana Sfintei Ana este făcătoare de minuni pentru cei ce cred neclintit pentru mântuire, așa cum s-a dovedit în istorie icoana dăruită
Agenda2003-46-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281725_a_283054]
-
în perioada 24-26 septembrie cea de-a VIII-a ediție a Conferinței internaționale de Terapii Complementare din țara noastră. Manifestarea va fi găzduită de Palatul Cultural din municipiul de pe Mureș și va avea ca temă: Întărirea imunității, regenerarea psiho-fizică și desăvârșirea spirituală. Lucrările, referatele sau proiectele de cercetare în domeniile amintite, pot fi trimise până în data de 15 august la sediul ANATECOR din Bd. Revoluției nr. 94, Arad, cod 310025 sau prin e-mail, la: pse@dntar. ro. Pe lângă prezentarea lucrărilor, se
Agenda2004-32-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282739_a_284068]
-
își vor lua astfel o simbolică revanșă... în numele artei bănățene, căci Opera din Viena a mai găzduit în acest an o expoziție de sculptură contemporană românească, deschisă chiar de președintele Ion Iliescu, expoziție din care, însă, artiștii timișoreni lipseau cu desăvârșire. Expoziția personală a maestrului Jecza va rămâne deschisă până în 6 iunie și va putea fi vizitată înaintea tuturor spectacolelor. „Ultima oră“ l În seara vedetelor Teatrul Național „I. L. Caragiale“ București rămâne fidel bunului obicei de a itinera în marile
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]