1,946 matches
-
sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, iar după sfințirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli și pentru a fi bune de prăsilă". Botezul Cailor Ajunul Bobotezei era un moment favorabil farmecelor, descântecelor și altor practici magice. Se credea că, dacă în dimineața ajunului Bobotezei, pomii erau acoperiți cu promoroacă, vor avea rod bogat, iar animalele din grajd vorbesc la miezul nopții despre locurile unde sunt ascunse comorile. În seara de Ajun se
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: "Slobozim câșlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie pețitori". Sfântul Vasile. În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
medicină populară; se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung ușile cu usturoi ș.a. La practicile de pomenire a morților din ziua Rusaliilor se desfasoara și obiceiuri și ceremonii dedicate celor vii, ca de pildă Prinsul verilor și verișoarelor (în sudul țării) În biserici, se aduc
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
le respectă și nu cinstesc aceste zile. - Spiritele rele se alunga prin ritualuri gălăgioase și pocnituri cu ramuri de tei; - În gospodării se prepară unsori cu care se vor unge ungerele vacilor pentru a spori laptele; - Tot acum femeile fac descântece împotriva Ielelor; - Se ung ușile cu usturoi pentru că așa casă va fi păzita de rele și ghinion tot restul anului; De Rusalii, sărbătoare legală în alte țari Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
Iar tu perla ascunsă în carnea secretelor mele, Sau ai putea, când am visa Să te strecori, iluzionist trăgând ale timpului perdele. Dacă ai vrea, te-aș aduna Nisip în clepsidra trupului meu colorat, Sau aș picta pe umbra ta Descântecul nopților care m-au încântat. Dacă ai vrea, m-aș strecura Ca un izvor prin peștera suspinelor tale, Să-ți răcoresc cu gura mea Arșița frământărilor ce mi le-ai presărat în cale. Dacă ai vrea, te-aș adora, Zeu
DACĂ AI VREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411177125.html [Corola-blog/BlogPost/377747_a_379076]
-
în multe zerouri (să atârne cât mai mult la culori) sau poate o briză-două de necuvinte să... la fereastră cântă un clown îmi ia tot avântul meșterește prin suflet cu dexteritate filosofică nu râd nu plâng dar mi-am uitat descântecul la reverul acelei povești pe scurt înnebuneam dacă nu-l zăream mi-a împrumutat straiele mi-a dictat câteva citate celebre sunt pe cale de a adăuga cifre veritabile la târgul cosașilor de stări nesfârșitule am strigat m-ai pedepsit și
M-AI PEDEPSIT ŞI ASTĂZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/M_ai_pedepsit_si_astazi_gina_zaharia_1376403096.html [Corola-blog/BlogPost/364296_a_365625]
-
vreo două zile; brânza de vaci, supă de găină, pâine prăjită și ceaiuri din plante medicinale. Când eram deocheați, ne închina (nu ardea tăciuni cum mai auzisem prin alte părți) ne mângâia pe frunte și ne spunea de „deochi”, un descântec pe care l-a „furat” de la bunica, Eu nu am reușit să-l „fur” de la mama dar am rămas cu un har: când cineva este deocheat și îi spun rugaciunea „Tatăl nostru” în gând, de câteva ori, se simte bine în
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Purcelusul_ghita.html [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
zâne și feți frumoși, în timp ce „buna mea” cocea în cuptorul din curte poale-n brâu, gustoase, pufoase, aromate, pline de dragoste, cântate și... povestite. Pentru că și la înfulecatul plăcintelor, să fi tot avut vreo doi anișori și jumătate, mâncam cu descântecele bunicii, biata de ea... Obosită, în arșița verii, lângă cuptor, trebuia să-mi ticluiască o nouă poveste, despre brânzoaice și zâna acestora și când continuarea nu era pe placul meu, plânsetele și bocetele mele de prunc răsfățat, o întrerupeau. Iar
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_marin_taina_scrisului_ligya_diaconescu_marin_1345728381.html [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]
-
zorii spălând de patimi umbrele din luturi. O iederă zvâcnește-n șoapta lunii strunind al stelelor răvășitor șirag, tăcerea-și trage-ncet un giulgi de funii acoperind lin cerul, cu degete de mag. Copita unui cerb lovește-n obraz apa descântec prins de sete pe buze de viori, și-ncet, începe-a suge izvorului din talpa în care-a plâns iertarea atâtor lungi iernări. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: A TOAMNĂ, A IARNĂ / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
A TOAMNĂ, A IARNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1465654113.html [Corola-blog/BlogPost/383583_a_384912]
-
Raze de soare ,ce-mi par aievea A lor prezenta ,îmi aduc mângâierea. Luminile strălucitoare ce ma călăuzesc Ori de câte ori le văd, de ea îmi amintesc. Râuri de zâmbete pe fata îmi aduce Ea cu al ei chip suav și dulce. Descântec sfânt mi-e pentru frunte Acum mă bucur și de lucruri chiar mărunte. N-am mai sperat vreodată la o dragoste care Acum nu o mai simt ,în râu, mistuitoare. Referință Bibliografica: Acoperământ de suflet / Angheluță Lupu : Confluente Literare, ISSN
ACOPERAMANT DE SUFLET de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Acoperamant_de_suflet_angheluta_lupu_1326615593.html [Corola-blog/BlogPost/360622_a_361951]
-
pe nerăsuflate”Magazin Istoric” pentru care uneori renunța la pachetul de țigări, tata, dragul meu tată, care ne trezea în fiecare dimineață de Crăciun cu”Ziurel de ziuă”, care colinda satele din vârf de munte pentru o poezie sau un descântec de nuntă. După ce ne-am rânduit cu toții, a sosit mama. A așezat cu grijă laboșul în care tocănița de pui crescut în curtea ascunsă de dalii revărsa spre noi un miros îmbătător. Mămăliga aurie și laptele rece cu smântâna de
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Asta_sunt_eu_helene_pflitsch_1356750135.html [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
neliniștit... Privește-n jos, vede copiii, ce-aleargă veseli pe zăpadă, Din suflet cheamă la el vântul, rugându-se din nou să cadă Către pământ, la acei copii care aduc cu al lor zâmbet Pe lume-atâtea bucurii, și veselie, și descântec... Dar, deodată vede chipul unui copil într-un ungher, Ce trist și palid pare pruncul! E supărat și e stingher... Privindu-l cu iubire fulgul își spuse-atuncea cu mirare: „E-atât de alb încât îmi pare că e un fulg
PRIETENIE CU UN FULG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1481920372.html [Corola-blog/BlogPost/362491_a_363820]
-
Voltaire Iar la glas, cu Venera lui Botticelli. Și glasul tău mi-a rămas. De câte ori las să se-nvârte benzile lungi Pe magnetofoanele șubrede, infidele și mari Ca niște sarcofage de la Victoria și Albert Museum, Din șerpuirea lor se ridică Descântecul vindecător. Scriu și îmi spun: ei nu i-ar plăcea, Ar înlocui un adverb sau un fruct, Mi-ar spune: nu te grăbi, ia-ți timpul în mâini! Ar scoate virgula și ar pune un punct. Un punct mare și
VICTORIA DRAGU DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1495013072.html [Corola-blog/BlogPost/374452_a_375781]
-
a deocheat Băzgoaica, care e strigoaică. A venit bunica Gherghina și ne-a descântat de deochi iar noi, ne-am făcut bine imediat, după ce ea ne-a dat să bem apă descântată și ne-a mânjit cu cărbuni și cu descântec pe frunte și la buric. Bunica îi spunea mamii, că strigoii se întorc înapoi de pe lumea cealaltă când mor, să ia alți oameni cu ei. Noi atunci ne-am gândit, că strigoii trebuie să știe o potecă secretă pe unde
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
cosmiceˮ, Cornel Diaconu, „Drumul spre nicăieriˮ, „Între două iubiriˮ, „Desculț prin cerˮ și „Aripi de cearăˮ, Gh. Oncioiu, „Extracții fără anestezieˮ și „Sic transitˮ, Ioan Nemeș, „Vifor în nimicuriˮ. Vasile Cristea din Câmpia Turzii a venit cu două volume mai speciale: „Descîntece de la jocˮ (semnată V. Umbreanu), în care adună strigăturile bunicii sale Teodora Racolța, și „Daltonistul Cris Virginiuˮ, în care își povestește (și ilustrează) experiența de pictor daltonist. A urmat lansarea Antologiei Napoca Nova „Frumoasă toamnă bogatăˮ, despre care a vorbit
SEARA POEZIEI LA LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1480065928.html [Corola-blog/BlogPost/368749_a_370078]
-
Picături de timp; 3.Speranța Miron - Gleznă Timpului; 4.Capricii Efemere - antologie de poezie Cleopatra (Casă Gândului); 5.Emil Druncea - Insula de Cuvinte; 6.Gheorghe A. Stroia - Metamorfice stări/ Metamorphical states; 7.Veronica Oșorheian - Anotimp cernut (poezii); 8. Victor Burde - Descântec de roua (poeme); 9. Felicia Feldiorean (Munster, Germania) - Petale de suflet (versuri; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele (versuri; 11. Liviu Ofileanu - Cinderella & alte marșuri funebre (versuri; 12. Georgeta Minodora Resteman - Descătușări: Fărâme de azima (versuri vechi și
PASTEL DE BORANGIC (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_magic_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1329412484.html [Corola-blog/BlogPost/345062_a_346391]
-
Acasă > Strofe > Simpatie > SURESCITAREA MORAVULUI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Stau într-un descântec digerat printr-un fum de țigară, într-o parcare golita de prejudecăți, unde, după perdele slinoase se perinda moravul sufletelor vulgare, sleite în domniile roase de antichități. Atârnă gloduri de gemete înțepate, pe buzunarul nedemn al ageamiilor care-și atâta
SURESCITAREA MORAVULUI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1452689345.html [Corola-blog/BlogPost/369499_a_370828]
-
frică te-mpresoară Când stai de mă veghezi ca boala să dispară. Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane, Ești salcie aplecată spre mine plângătoare. Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet, Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec. Stă răstignit și cerul de-atâta închinare, Cucernic te privește cu semne de-ntrebare, Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putere În trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă
MAMA, IZVOR DE IUBIRE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1425643266.html [Corola-blog/BlogPost/377586_a_378915]
-
de obicei împerecheată respectiv trohaic, ca și măsura scurtă apropie textul literar de creația populară ceea ce face ca popularitatea volumului să crească;„Vino, prinde-mă, ispită, / Șarpe, limbă ascuțită, / Mușcă-mă și dă-mi venin, / Face-te-aș inel, destin”(Descântec). Desigur nu lipsesc metafore remarcabile. Ele se grupează în tablouri picturale precum cea din poezia „Îmblânzire”, unde pe fundalul albastru, cei doi îndrăgostiți ard ca „macii-n lan” sau cea din „Rosturile firii”: „A adormit pe plajă marea / și a
RECENZIE. CELLA NEGOIESCU. VOL. ARC DE CURCUBEU , AUTOR VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_cella_negoiescu_vol_arc_de_valentina_becart_1355136073.html [Corola-blog/BlogPost/351689_a_353018]
-
Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); 12. Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA CREDO A EDITURII ARMONII CULTURALE: STELIAN GOMBOŞ – ARMONII CULTURALE ŞI SPIRITUALE CONTEMPORANE (ESEU ISTORICO-TEOLOGIC) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 627 di by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1347948639.html [Corola-blog/BlogPost/343617_a_344946]
-
viața de la-nceput!” Dacă începi să citești, timid și neîncrezător, dar răbdător, rând cu rând, vei simți cum lectura devine tot mai captivantă, că ești atras într-un torent de văpaie, că farmecele îndrăgostitei te cuprind fără scăpare, ca un descântec. La mijlocul volumului, închis ca într-o inimă, sălășluiește cel mai profund poem: “Sunt la-nceput și la sfârșit de drum. Spre care capăt să mă-ndrept? Firesc ar fi s-o iau de la-nceput Și să amân sfârșitul cât mai
ÎN CALEA TIMPULUI. DESTĂINUIRI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/In_calea_timpului_destainui_corina_lucia_costea_1382170286.html [Corola-blog/BlogPost/352476_a_353805]
-
Maria-Dănilă (Șugag, Alba) - Femeia de zăpadă (versuri); ■Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp (versuri); Speranța Miron (Galați) - Glezna Timpului (poeme); ■Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte (versuri); Veronica Oșorheian (Alba Iulia) - Anotimp cernut (versuri); ■Victor Burde (Alba Iulia) - Descântec de rouă (versuri); ■Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet (versuri); ■Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele (versuri); ■Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azimă (versuri vechi și noi); ■Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro (versuri
PROFIL DE AUTOR de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Gheorghe_Stroia.html [Corola-blog/BlogPost/340615_a_341944]
-
Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); 12. Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro
GEORGETA MINODORA RESTEMAN: „RĂTĂCITE ANOTIMPURI” ÎN COLECTIA LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_georgeta_minodora_re_gheorghe_stroia_1346068836.html [Corola-blog/BlogPost/355281_a_356610]
-
este înzestrat de Sfânta Natură și cu o voce de o anumită vibrație, care poate lua tonalități diferite în funcție de ceea ce dorește să obțină (alinare, încurajare, mângâiere, încredere sau autoritate, impunere în unele cazuri) iar cuvintele sunt rostite incantatoriu - ca în descântecele practicate de medicină zamolxiana pe care le găsim și azi folosite în mediul rural - avem vindecarea asigurată. --------------------------------------------------------------------------------------- Din gândurile copiilor: „Călugării și-au făcut meserie din rugat pentru ca ei au văzut că nu poate să existe meserie mai frumoasă decât
JURĂMÂNTUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_juramantul_elena_armenescu_1388310888.html [Corola-blog/BlogPost/363851_a_365180]
-
Unele-mi aparținuseră într-o grădină suspendată, altele erau ale tale, din puf de păpădie și piscuri dezgolite. De-o importanță aparte era freamătul pământului crud din care răsăreau candelabre de diferite dimensiuni, unele pârjolite de dor, altele prinse în descântecul luminii, cu trimitere la scrisoarea de care mi-ai amintit în acel început de veac. Peste culmi treceau turme de lupi, rupând cerul în patru. - Mi-e întuneric, ți-am șoptit, așezând pietre în zidul care unea două dintre sferele
PLOAIE CU MAJUSCULE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ploaie_cu_majuscule.html [Corola-blog/BlogPost/351226_a_352555]