463 matches
-
figurează în Caietul debutanților al Editurii Albatros (1977). Colaborează cu versuri la „Viața românească”, „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Unu” (Oradea) ș.a. Unele din cărțile scrise de geograful P. au un caracter pronunțat literar. Întâmplări cu peștera (1979) cuprinde o suită de descripții reportericești ale frumuseților peșterilor din România. Autorul are darul vizualizării imaginilor, conturând plastic splendoarea acestor ținuturi subterane. Între Carpați și Pirinei (1998) este tot o carte cu însemnări de călătorie, scrisă alert, cu descrieri de peisaj, dar și cu frecvente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
politician profesionist: „O lovitură, o bombă căzută în tabăra dușmanului tocmai la momentul oportun”. De fapt, prestația electorală a lui Spirache este în perfect acord cu structura lui. Dacă politicii i se acordă un spațiu secundar de desfășurare, prim-planul descripției comice este acaparat de tabloul moravurilor familiale, de peripețiile legate de modificarea testamentului și de încercările disperate de a rămâne în posesia moștenirii. Raportul dintre personaje, fixat în primul act, se răstoarnă, acțiunea are ritm, replicile se încrucișează cu vervă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
7 membri. Din acest comitet fac parte: generalul Florescu, Alexandru Lahovary, Constantin Boerescu, Petre Grădișteanu, Nicolae Fleva, G.D. Paladi și Pache Protopopescu. [epoca lui claymoor] Pe când în cercurile politice e mare activitate, lumea aristocratică petrece pe capete. Claymoor ne face descripția unei sărbători dată la începutul lui noiembrie în casa d-nei Zoe Slătineanu, o bogătașă din înalta societate. Nu voi face descrierea amănunțită a serbării, căci ar fi prea lung, însă o voi rezuma. Serbarea a avut două părți: teatrul și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fervoare și radicalism, optică nuanțată mai târziu de corifeii Școlii Ardelene (preocupați, în următoarele decenii, a netezi asperitățile și a marca atașamentul ambelor Biserici față cu „legea” și tradiția comună, în matca spiritualității bizantine). Retorica, în rest, e cea uzuală, descripția și evocarea mai păstrând ceva din ingenuitatea stilului cronicăresc, la fel și vehemența moralizatoare. Zădărnicind calea deschisă reconcilierii la „Soborul” florentin (1439), neamul „vestit” al grecilor provoacă adâncirea schismei în aria creștinătății. Trufia și resentimentele oferă o nefastă pildă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
al soluțiilor social-profesionale pasive și convenționale, în numele urmării unei vocații artistice. „Rebelul” care respinge calea unei cariere banale și conformiste și a unei existențe terne constată că aspirația către independența deplină față de societate este irealizabilă, iar „evadarea” sa eșuează. Aici descripția amănunțită a cotidianului e dublată de o morală existențialistă, contrabalansată, pe de altă parte, de o propensiune spre cultivarea unui „exotism” social (peripeții prin mediile plastico-expoziționale, amoruri pasagere, salahorie ocazională în piața de legume, chefuri ostentativ boeme, situații laborios pitorești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
cântărețul (după Harfa eoliană a lui V. A. Jukovski) iubirea nefericită dintre Minvana și „cântărețul de soi, înjosit” are ca decor o Dacie legendară; Păgânul și fiicele sale, localizare a poemului Gromoboi al aceluiași poet rus, cu puternice pasaje de descripție în nota fantasticului tenebros, păstrează multe din inflexiunile byroniene ale originalului; Le Sylphe al lui Victor Hugo este tratat în spiritul credințelor autohtone (Zburătorul la zebré). Primul traducător român din Alfred de Vigny este S., care, fără a pierde nota
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
furioso, în unele episoade din Povestea povestelor, intitulată și Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc. Nota personală apare în povestire, căci S. este un poet epic cu un dezvoltat simț al fabulosului și arhaicului. „Povestea” și descripția, mai ales tablourile fantaste, întunecate, cu un aer de vechime și legendă, dar și cele feerice vor da măsura talentului său, care nu e numai frust și naiv („sălbăticita” muză de care vorbea cel ce se intitula „autor popular”), ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
și de conștientizare a erorilor. Amaury Dehamel, într-un studiu privind tratamentul cognitiv al informației (2001) denumește acest sistem de detecție „cunoștințe”, iar secvența de acțiune controlată de acest sistem - savoir-faire (literal, a ști să faci; mai exact, pricepere, deprindere). Descripția este valabilă atât pentru acțiunile verbale, cât și senzorial-motorii, dar și non-verbale. Savoir-ul presupune cunoștințe, verbale sau practice, stocate în memorie, iar savoir-faire-ul implică actualizarea lor aici și acum. O metodă de cunoaștere este cu atât mai eficace, cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
particularizat. Este o lirică în care sensibilitatea omului modern, ieșit din experiența traumatizantă a războiului, obține, printr-o transcripție abilă formal, dar pornită din profunzimile eului, o surprinzătoare aparență clasică. Interesului pentru trecut, estompat cu meșteșug, i se asociază o descripție mai mereu sigură, cu intruziuni de straniu, a unui peisaj rural nicidecum copleșit de paseism, ca la sămănătoriști. Din recuzita simbolistă se recurge, cu măsură, la elemente caracteristice, între care nostalgia depărtărilor ori misterul acvatic. Cel mai adesea poetul se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
elemente parnasiene la Carducci, D’Annunzio, Stefan George, în prerafaelismul englez etc., p. nu s-a manifestat ca școală nici în alte literaturi. Există însă în operele unor poeți români aspecte de creație obiectivă, de asimilare a eului poetic în descripție, apar forme de eliminare din discursul liric a oricărei retorici, a oricărui palpit sentimental, de cenzurare a subiectivității, după cum există evidente preocupări pentru forma în sine, pentru realizarea de performanțe tehnice, indiferent de conținut. Izolate la D. Bolintineanu, V. Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
absența unei organizări pe axa unor întâmplări ce se înlănțuie, a unor determinări epice strânse, iar personajele evoluează în afara unei intrigi narative propriu-zise. Roman-povestire care rememorează, La Medeleni are o compoziție eclectică, fiind un amestec de acțiune epică, de lirism, descripție și dialog. Ignorând condiția clasică a epicului, textul își deschide porțile pentru eseu, reportaj, poezie etc. Chiar și împărțirea în volume este impusă numai de interesul pentru trei etape ale vieții protagoniștilor. Volumul întâi, celebrând vârsta de aur a copilăriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
irealitatea imediată (1936), care se deschide cu un epigraf sugestiv din Percy Bysshe Shelley. Ov.S. Crohmălniceanu notează, într-un rând, că "[p]uterea lui Blecher de a ne face să pătrundem cu el într-o "irealitate imediată" vine din arta descripției minuțioase a banalului până la a-i împrumuta, prin observația concentrată, insistentă, străpungătoare, o transparență derutantă" (1967-1975: I, 546). La rândul său, în studiul său introductiv la antologia de texte avangardiste românești, Marin Mincu precizează că "[e]xtraordinara trăire interioară (subl
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Cugler (Despre educație, „din romanul Apunache”); Petru Comarnescu, vorbind în prezentare despre sâmburele de noutate absolută a acestei proze, adaugă despre semnatar că e un tânăr diplomat și compozitor, autor „al câtorva nuvele scrise modernist, cu o uimitoare putere de descripție paralogică”. „Omul” - de asemenea avut în vedere de programul literar al cotidianului - se regăsește cu deosebire în aportul teoretic al lui C. Noica (Agonia Helladei, Sinteza religioasă, Gândirea unui condamnat la moarte, Cine se smerește) și în câteva discuții combative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
reactualizate de depozitul mereu viu al memoriei locurilor natale. Notația „reportericească” coabitează cu jocurile libere ale fanteziei ce justifică din plin atributul lovinescian de „miliardar de imagini” acordat autorului. Evenimentul cotidian „brut” e canalizat adesea spre tiparele solemne ale imnului, descripția e deviată către confesiune, într-un necontenit du-te-vino conferind ansamblului un particular dinamism ce e, de fapt, aproximarea unei efervescențe lăuntrice cu momente de maximă elevație și, deopotrivă cu inevitabile căderi de tensiune. Într-un cuvânt, Ulise e un fel
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fi descifrate peste tot în scrisul lui Ilarie Voronca - „miliardarul de imagini”. Abia coagulat, sâmburele metaforic germinează în acea luxurianță „tropicală” a discursului, ce antrenează, parcă mereu nesatisfăcut în imperialismul său, noi și noi aluviuni verbale. Cum am mai observat, descripția și notația „impresionistă” manifestă mereu tendințe centrifuge: tentația „demonului analogiei” este prea mare pentru ca poetul să nu-i cedeze aproape în fiecare vers. Covârșitoare în volume ca Brățara nopților sau Incantații, ea era prezentă și în mai echilibratul Ulise, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
e însă larg compensată de performanțele metaforice ce tind spre o anume independență față de acesta, cerând considerare în sine și un statut ambiguu, între imaginea-mijloc de expresie și limbajul intranzitiv, autoreferențial. Ruptura nu e deci totală și gustul nebaroc al descripției ingenios travestite în discursul a cărui figurativitate e de fapt serios erodată prevalează: interesul pentru „ingegno” îl depășește pe cel pentru plasticitatea propriu-zisă, iar atunci poetul „greșește” numai față de punctul de vedere... tradițional. Orice pagină a cărților lui Voronca pune
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de soluționare a unei probleme. Observarea poate merge și mai departe, până la constatarea esențialului, adică până la sesizarea schemei de principiu a obiectului tehnic dat, a schemei funcționale și a schemei de construcție. În felul acesta observarea pe viu preia locul descripției dogmatice. d) Tehnologia observării independentetc "d) Tehnologia observării independente" Pentru a imprima observării un caracter activ, de cercetare, de transformare a acesteia Într-un „proces de gândire În observare”, este necesar ca ea să fieorganizată, cât mai mult posibil, după
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de mai scurtă durată; - urmează, apoi, angajarea efectivă a elevilor În cercetarea observativă, care, sub aspect organizatoric, poate lua fie forma individuală de lucru, fie cea de echipă; - rezultatele observării (datele culese) se consemnează sistematic În caiete de observații (ca descripții verbale, schițe, desene completate pe eșantioane,fotografii etc.), În fișe speciale sau În protocoale; - pe parcursul observării, elevii urmează să recurgă la diverse operații deidentificare, de discriminare, de comparație (observarea prin opunere), de ordonare și clasificare etc.; - În partea finală, datele
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc. de interes geografic, geologic, biologic, antropologic, astronomic ori din domeniul industriei, al economiei agrare sau al medicinii chirurgicale etc., toate acestea aduc la scară perceptibilă realități care anterior nu puteau să facă decât obiectul unor ipoteze sau al unor descripții fanteziste ori supoziții pur teoretice, speculative. (Unexemplu spectacular Îl poate constitui, În această privință, emisiunile televizate de pe lună, filmele științifice și fotografiile realizate cu prilejul primeloraselenizări ale omului ș.a.) Demonstrația timpului. Imaginile audiovizuale au marele avantaj că pot să prezinte
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
descriu fenomene analoage, indiferent de forma de mișcare a materiei care se manifestă În ele. În fine, modelele ideale se pot Înfățișa și sub forma unui concept, a unei idei sau teorii, ori a unui sistem de concepte sau de descripții logice, ceea ceconstituie tipul de modele logice (propoziționale). (Așadar, modelele ideale pot fi:grafice, simbolice și logice. Alături de cele materiale și acestea sunt modele descriptive.) Modelarea simulatorie. Uneori se recurge la ceea ce se cheamă modelare simulatorie (bazată pe modele simulatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
disconfort, „împlinind lumea sfidătoare a ignoranței” (Poem hieroglific), iar spiritul este dezgustat de „porcăria devenirii” (Spleen) și de „beția stridentă a lucrurilor comune” (Spleen). Treptat poetul se dezice de spectacolul cenușiu al realității, ignorată până la stadiul de simplu decor, în timp ce descripția, metamorfozată în trăire interioară, recuperează esențele propriei lumi: „O neliniște misterioasă/ plină de experiențe ancestrale/ se furișează/ absorbindu-le priveliștilor/ fostele semnificații” (Întunecatul april). Atent de fiecare dată la „compoziție”, M. posedă o veritabilă știință a limbajului poetic ce poartă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
aproape decât de orice de "amintiri", descriind fapte din propria viață până în momentul în care aceasta se schimbă radical. E partea descriptivă a cărții sale, autorul fiind de altfel acuzat de către un preot că a scris "o carte de pură descripție, din care lipsește orice reflecție", acuză căreia Frossard îi răspunde în mod foarte subtil în postfața ediției traduse în românește. Este, totuși, greu de crezut că reflecția ar lipsi din cartea unui autor de o asemenea profunzime precum Frossard. Dar
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
centrul, vreau să spun la începutul vieții mele de acum, eveniment care, prin harul botezului, a îmbrăcat forma unei noi nașteri"2, când Frossard revine la discursul din prima secțiune a cărții sale. VIII.1. Amintiri "...o carte de pură descripție, din care lipsește orice reflecție"? Cuvintele din citatul de mai sus aparțin unui preot și se constituie în reproșul pe care acesta i-l face lui Frossard în legătură cu cartea sa, Dumnezeu există, eu L-am întâlnit, reproș căruia autorul îi
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Dar că reflecția n-ar intra, intim, implicit și discret, într-o descriere iată ceea ce pictorii ar fi foarte surprinși să afle"3. Probabil că ceea ce-l determină pe preotul respectiv să numească cartea lui Frossard "o carte de pură descripție" e chiar această parte de rememorare, aceste "amintiri", pentru că ceea ce noi am numit preambul și secțiunile din finalul cărții ce relatează, mărturisesc în mod direct momentul convertirii, pot fi acuzate de orice numai de faptul că din ele "lipsește orice
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Gh. Sion și altora, accentele cad mai puțin pe acuitatea și pe substanțialitatea analizelor cât pe vivacitate și pitoresc, tonalitatea fiind de regulă encomiastică. Modelele pot fi numite: Odobescu creionând figurile poeților Văcărești, dar și Ion Ghica din evocările și descripțiile memorialistice. Înrâurirea se păstrează în studiile Din istoria fanarioților (1891), Din istoria Bassarabilor (1903), în monografia Istoria Bucureștilor (1899), lucrare ce reprezintă, pentru I.-G., un summum. Aici, reconstituirile, beneficiind de o documentare (migăloasă, cuprinzătoare) în arhive puțin cunoscute, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]