6,256 matches
-
Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv principal investigarea trăsăturilor actorilor individuali implicați în procesul de adopție (părinți adoptatori, copii adoptați). O primă întrebare la care vom încerca să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
internaționale arată că, în general, persoanele/cuplurile care adoptă copiii cu nevoi speciale se disting prin trăsături socio-demografice și motivație de restul adoptatorilor (vezi cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia, nivelul educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și proprietățile deținute. Pentru a determina
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori În capitolul anterior am prezentat succint starea de sănătate a copiilor adoptați prin prisma datelor identificate în dosarele de adopție, date consemnate de practicieni (asistenți sociali, psihologi, medici) în perioada pre-adopție. În cadrul acestui capitol vom utiliza tehnici de analiză descriptivă pentru a prezenta starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către părinții adoptatori post-adopție. De asemenea vom analiza conduita copilului în raport cu mama adoptatoare. Pe lângă dimensiunea descriptivă, ne propunem să evaluăm aceste variabile în asociere cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pre-adopție. În cadrul acestui capitol vom utiliza tehnici de analiză descriptivă pentru a prezenta starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către părinții adoptatori post-adopție. De asemenea vom analiza conduita copilului în raport cu mama adoptatoare. Pe lângă dimensiunea descriptivă, ne propunem să evaluăm aceste variabile în asociere cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament al copilului. 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat A. Descriere. Așa cum precizam în debutul acestui capitol, în descrierea stării de sănătate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea copilului, relația afectivă și abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită printr-o singură variabilă care o și denumește. Analizând indicatorii descriptivi din tabelul 5.16 putem afirma că, relaționarea mamelor adoptatoare cu partenerii maritali, respectiv cu copiii adoptați este una foarte bună. Tabelul 5.16 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Medie Abatere standard Min. Max. Relația mamei cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
șaptelea al secolului al XlX-lea reprezintă un moment de cotitură în viața și creația lui Alecsandri. Pastelurile, Legendele și Ostașii noștri lărgesc și aprofundează, în același timp, inspirația folclorică, ce va rămîne una din constantele creației sale. Pastelurile, poezii descriptive, apărute, în marea lor majoritate, mai întîi în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc. VASILE ALECSANDRI. Poet grațios și echilibrat, discret, dar vibrînd în fața frumuseții, atent la armonia ansamblului și fin cizelator de imagini
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
a comportamentului personajelor. Poezia reprezintă, firește, triumful subiectivității. Probabil că românul ar fi avut de câștigat dacă ar fi început direct cu capitolul al doilea. Ar fi fost suficientă o scurtă punere în temă, reducând spumoasele dialoguri la câteva fraze descriptive. Structura cărții ne îndreptățește să credem că proiectul românului s-a modificat pe parcursul scrierii. Istorisirea începe că o răfuiala a scriitorului cu lumea războiului, a dezastrelor fizice și psihice cauzate de Marele Măcel. În plan secund, textul se îmbogățește cu
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
apucat să se exprime în imagine ori a fost deposedată de carnea proprie prin-tr-un proces continuu de sublimare. Aici, în subteranele vizibilului, istoricul de artă se confruntă, de fapt, cu istoria lumii, cu tactilitatea și cu imponderabilul ei. O răbdare descriptivă de tip balzacian se întîlnește cu o memorie proustiană care năvălește, asemenea unei viituri, prin labirinturi și biblioteci borgesiene pentru ca, finalmente, să se închege, dacă de închegare poate fi vorba aici, în construcții cu nenumărate subsoluri, etaje și mansarde, vecine
Privirea prin fereastra tabloului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6766_a_8091]
-
la Facultatea de științe, secția fizico-matematici, mecanica rațională, din 1878 până în 1910. Numit profesor la anul preparator, Spiru Haret a predat, până în 1885, la Școala de poduri și șosele, trigonometria, geometria analitică, geometria elementară plană și în spațiu și geometria descriptivă, pentru ca în perioada 1885-1910, să nu a mai predat la respectiva instituție de învățământ decât geometria analitică. Haret a predat, de asemenea, mecanica rațională la Școala de ofițeri de artileri și geniu, din 1881 (data înființării secției de artilerie și
Spiru Haret – triumful pedagogiei românești by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79409_a_80734]
-
naratorul este prezent, ci să ilustreze. Cine nu a dat exemple, probabil că va primi jumătate din punctaj. Cerința numărul 9 - un fragment din text din care trebuiau să extragă ideea principală și câteva mijloace artistice: imperfectul evocator, cu valoare descriptivă sau epitete cum ar fi "surâsul descurajate". Descarca AICI baremul de la profilul Real La primul subiect a fost un fragment din romanul "Scrinul Negru" de George Călinescu. Prima cerință se referă la sinonime pentru mormane - grămadă sau pentru uzate - deterioarate
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]
-
două motive literare: motivul străzii și motivul vestimentației. La cerința numărul 6 - două secvențe care fixează dimensiunea spațială puteau să scoată din text "Strada Rahmaninov", "drumul de țară". La numărul 7 - rolul verbelor la timpul imperfect - imperfectul are valoare evocatoare, descriptivă. La numărul 8 - ilustrarea cu exemple din text două trăsături ale genului epic - prezența naratorului prin verbele la persoana a III-a și prezența personajelor, prin identificarea acestora.
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]
-
conceptuale. Jargonul devine o platoșă ermetică, înzestrată cu două virtuți salvatoare: mai întîi, blochează subiectivitatea gînditorului, care, dacă ar fi lăsată să iasă la iveală, ar fi considerată un semn rușinos de dezbrăcare în public, apoi întreține iluzia unei superiorități descriptive. În felul acesta, jargonul cade victima unei exagerări împinse pînă la caricatură, mai toate excrescențele terminologice actuale avîndu-și cauza nu atît în nevoia unei rafinări tot mai adînci a limbajului, cît în imboldul de a acoperi o lacună umorală. Căci
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
un critic literar îi acordă acestuia un credit de bunăvoință de cel puțin 5%, așa cum se spune că procedează de obicei arbitrii de fotbal cu echipele gazdă. Cum se face aceasta? De obicei prin aplicarea unei grile de interpretare mai descriptive, prin ignorarea elementelor de vulnerabilitate și focalizarea atenției pe ceea ce se consideră a fi reușitele de necontestat ale operei autorului în cauză. Dacă privesc lucrurile din această perspectivă, pot spune că scriind despre romanul Virginica de Ovidiu Simion mă aflu
Romanian Beauty by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7596_a_8921]
-
amploare în spațiile filozofiei, ramificîndu-se în cîteva direcții ale istoriei gîndirii și culturii occidentale, conform unui scenariu inițiatic. Partitura dialogică a discursului romanesc executată în cheia filozofiei, susținută de Philippe și Stauff, este întreruptă din cînd în cînd de pasaje descriptive, secvențe epistolare și memorialistice, pagini de jurnal. Bruno de Cessole a fixat complexul edificiu narativ al romanului în schelăria foarte fină a unui "thriller", ale cărui componente se deslușesc clar abia spre sfîrșitul cărții, deși prologul, ca și secvența primei
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
început să fie percepută ca un defect. Tocmai elementul care, pentru alții, reprezintă principiul vital de întreținere a motivației culturale, și anume toxinele ostilității competitive, tocmai el lipsește din compoziția interioară a autorului. Oricît ai căuta vreo urmă de venin descriptiv sau de otravă pamfletară, nu vei găsi. Și astfel, scutit de spinul agresiv al unei malițiozități cu care ar fi putut să încondeieze portretul scriitorilor pe care i-a cunoscut, diaristul preferă să adopte o atitudine atipică: optica benignă a
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]
-
în cazul suicidului, a cărui particularitate vieneză, una din ele, e numărul mare de personalități ilustre care au recurs la el într-o perioadă relativ scurtă. Recitesc cele scrise până aici și constat că n-am reușit decât să enumăr descriptiv și simplificator câteva excelente eseuri care meritau, fiecare în parte, un comentariu separat. Calitativ omogene, ele alcătuiesc împreună ceea ce încercam să anticipez prin titlu: portretul unei culturi care, în vremea din urmă, interesează tot mai mult, revelându-și încă noi
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
anonim, duhul amar care / spune că ne-am mai dus, dar că nu mai venim" - 11 miniaturi ale plînsului), poeta urmărește o redempțiune ce trebuie să învingă blocuri compacte de materie apocaliptică. Ele îi opresc pașii, silind-o la popasuri descriptive asupra unei materialități dereglate, catastrofice, impregnate cu obscure prescripții ale remușcărilor și speranțelor: După măcel se tace. / Nu se vorbește despre nemernicie. Rămîne de / ascuns, de amînat, în cearșafuri însîngerate / veștile. Se va deschide-închide pămîntul / ca un rest de memorie
“Memoria inimii“ (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7496_a_8821]
-
a lui Noe în care încap, se vede bine, cele mai divergente încrengături profesionale, e greu de crezut că selecția poate avea o minimă coerență. Dar să ne oprim asupra reușitelor. Roxana Melnicu posedă un condei sigur, de mare ușurință descriptivă, ochiul cititorului alunecînd cu plăcere de-a lungul frazelor pline de har și vervă. Nu poți decît să regreți că un talent ca cel al Roxanei s-a înhămat la traducerea masivă a lui Freud în limba română, supunîndu-și darurile
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
poezii macedonskiene se filtrează de cinci ori esența unui lirism muzical și simbolist. Chiar dacă doar cîteva dintre rondeluri se ridică la nivelul marii poezii, ansamblul operei finale a fost gîndit ca o structură armonică. După sute de poezii romantice, satirice, descriptive, concluzia la care poetul Macedonski pare a fi ajuns este aceea a supremației muzicii, ferită de anecdotic. Poetul își rostește acum versurile în transă, deoarece magia eufonică acționează asupra lui ca un drog. Epigraful final al volumului încearcă să surprindă
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
ani, fiind silită să îndure trauma stabilirii într-un alt climat cultural. Ce ridică nivelul acestor memorii este tocmai perspectiva spirituală. Fără ea, nuanțele poveștii ar părea excesiv de vindicative, autoarea acoperindu-se de bănuiala că suferința i-a acrit ochiul descriptiv. Așa însă, toate peripețiile dureroase prin care trece Lidia Stăniloae sunt percepute ca avînd o încărcătură izbăvitoare. Autoarea suferă ca să priceapă, și ceea ce pricepe e că sensul vieții nu vine de la om. E ca un lanț de încercări cu bătaie
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
în materia achizițiilor publice/sectoriale. Art. 20 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 Art. 22 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 Documente verificate: a) documentul unic de achiziții european și instrucțiunile către ofertanți/candidați; b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare; c) proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii; d) formulare și modele de documente. OBSERVAȚII: La acest punct se va verifica existența
ORDIN nr. 2.129/1.410/2022 () [Corola-llms4eu/Law/259105]
-
fi dispuse pe parcursul acesteia, perioadele de timp pentru care pot fi luate și prelungite astfel de măsuri, condițiile implementării lor, precum și autoritățile și instituțiile statale implicate, neputându-se susține că actul normativ analizat, contrar principiului legalității, prevede măsuri descriptive, lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, astfel cum susține autoarea excepției. “ (Decizia Curții Constituționale nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, paragraful 41); ... d) „Intervenția autorităților în
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
an școlar. Articolul 105 Testele de evaluare și subiectele de examen de orice tip se elaborează pe baza cerințelor didactico-metodologice stabilite de programele școlare, parte a curriculumului național. Articolul 106 (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin: a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului - la nivelurile antepreșcolar, preșcolar și clasa pregătitoare; ... b) calificative la clasele I-IV și în învățământul special care școlarizează elevi cu deficiențe grave, severe, profunde sau asociate; ... c) note de la 1 la 10 în învățământul secundar
REGULAMENT-CADRU din 4 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257303]
-
când sunt prevăzute instrucțiuni în format video; ... (iv) oferirea posibilității ca textul să fie citit de către persoane cu deficiențe de vedere; ... (v) imprimarea în Braille, permițând astfel utilizarea de către persoane nevăzătoare; ... (vi) adăugarea unei diagrame cu un text descriptiv care să prezinte principalele elemente sau să descrie acțiunile principale; ... (vii) nu sunt furnizate exemple; ... (viii) nu sunt furnizate exemple; ... (ix) includerea unei mufe și a unui software într-un bancomat, ceea ce va permite conectarea unei căști audio care
LEGE nr. 232 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257778]
-
nevăzătorii să poată primi mesajul de avertizare; ... (iv) oferirea posibilității ca textul să fie citit de către persoane cu deficiențe de vedere; ... (v) imprimarea în Braille, permițând astfel citirea de către persoane nevăzătoare; ... (vi) adăugarea unei diagrame cu un text descriptiv care să prezinte principalele elemente sau să descrie acțiunile principale. ... ... ... ... 3. Exemple referitoare la cerințe de accesibilitate generale pentru toate serviciile prevăzute la art. 2 alin. (3) și (4) din lege. 3.1. Exemple referitoare la cerințe prevăzute la pct. 3
LEGE nr. 232 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257778]