844 matches
-
forma de singular, iar obiectele cu forma de plural. Pot fi descriptori din două 59 cuvinte: adjectiv + substantiv. Descriptorul poate fi compus din două sau mai multe cuvinte legate prin conjuncție sau prepoziție. B. Note explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori. Ele se formează pe principiul ce se consideră a fi de interes pentru beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 59. Care sunt
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
fi descriptori din două 59 cuvinte: adjectiv + substantiv. Descriptorul poate fi compus din două sau mai multe cuvinte legate prin conjuncție sau prepoziție. B. Note explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori. Ele se formează pe principiul ce se consideră a fi de interes pentru beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 59. Care sunt simbolurile utilizate în indexare? R: BT termen general NT termen
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
adjectiv + substantiv. Descriptorul poate fi compus din două sau mai multe cuvinte legate prin conjuncție sau prepoziție. B. Note explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori. Ele se formează pe principiul ce se consideră a fi de interes pentru beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 59. Care sunt simbolurile utilizate în indexare? R: BT termen general NT termen specific UF utilizat pentru USE RT
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori. Ele se formează pe principiul ce se consideră a fi de interes pentru beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 59. Care sunt simbolurile utilizate în indexare? R: BT termen general NT termen specific UF utilizat pentru USE RT termen relaționat SA Referințele sunt folosite pentru sinonime, variante lingvistice, forme vechi de descriptori etc. 60. Prezentați subdiviziunile de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 59. Care sunt simbolurile utilizate în indexare? R: BT termen general NT termen specific UF utilizat pentru USE RT termen relaționat SA Referințele sunt folosite pentru sinonime, variante lingvistice, forme vechi de descriptori etc. 60. Prezentați subdiviziunile de subiect! R: Utilizarea descriptorilor de subiect necesită folosirea extensivă a subdiviziunilor de subiect ca mijloc de combinare a unui număr de concepte diferite într-un singur descriptor de subiect. Există subiecte complexe care pot fi
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
folosite pentru sinonime, variante lingvistice, forme vechi de descriptori etc. 60. Prezentați subdiviziunile de subiect! R: Utilizarea descriptorilor de subiect necesită folosirea extensivă a subdiviziunilor de subiect ca mijloc de combinare a unui număr de concepte diferite într-un singur descriptor de subiect. Există subiecte complexe care pot fi exprimate doar prin descriptori urmați de subdiviziuni Categorii de subdiviziuni: * de subiect * de formă * cronologice * geografice Subdiviziuni de subiect: Sunt utilizate sub descriptorii principali sau sub alte subdiviziuni pentru a delimita conceptul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
subdiviziunile de subiect! R: Utilizarea descriptorilor de subiect necesită folosirea extensivă a subdiviziunilor de subiect ca mijloc de combinare a unui număr de concepte diferite într-un singur descriptor de subiect. Există subiecte complexe care pot fi exprimate doar prin descriptori urmați de subdiviziuni Categorii de subdiviziuni: * de subiect * de formă * cronologice * geografice Subdiviziuni de subiect: Sunt utilizate sub descriptorii principali sau sub alte subdiviziuni pentru a delimita conceptul exprimat de descriptorii sau subdiviziunile respective. Subdiviziuni de formă: Indică forma sub
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
a unui număr de concepte diferite într-un singur descriptor de subiect. Există subiecte complexe care pot fi exprimate doar prin descriptori urmați de subdiviziuni Categorii de subdiviziuni: * de subiect * de formă * cronologice * geografice Subdiviziuni de subiect: Sunt utilizate sub descriptorii principali sau sub alte subdiviziuni pentru a delimita conceptul exprimat de descriptorii sau subdiviziunile respective. Subdiviziuni de formă: Indică forma sub care este prezentat subiectul respectiv; congrese, dicționare, enciclopedii, periodice, tratate etc. Subdiviziuni cronologice: Sunt utilizate pentru a delimita printr-
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Există subiecte complexe care pot fi exprimate doar prin descriptori urmați de subdiviziuni Categorii de subdiviziuni: * de subiect * de formă * cronologice * geografice Subdiviziuni de subiect: Sunt utilizate sub descriptorii principali sau sub alte subdiviziuni pentru a delimita conceptul exprimat de descriptorii sau subdiviziunile respective. Subdiviziuni de formă: Indică forma sub care este prezentat subiectul respectiv; congrese, dicționare, enciclopedii, periodice, tratate etc. Subdiviziuni cronologice: Sunt utilizate pentru a delimita printr-o perioadă de timp subiectul exprimat de către un descriptor. Subdiviziuni geografice: Specifică
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
conceptul exprimat de descriptorii sau subdiviziunile respective. Subdiviziuni de formă: Indică forma sub care este prezentat subiectul respectiv; congrese, dicționare, enciclopedii, periodice, tratate etc. Subdiviziuni cronologice: Sunt utilizate pentru a delimita printr-o perioadă de timp subiectul exprimat de către un descriptor. Subdiviziuni geografice: Specifică localizarea geografică pentru un anumit subiect. 61. De ce se ține cont în alcătuirea unei liste de descriptori? R: 1. Beneficiarul pe primul plan. Descriptorul creat trebuie să fie acela pe care se presupune că îl va căuta
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
enciclopedii, periodice, tratate etc. Subdiviziuni cronologice: Sunt utilizate pentru a delimita printr-o perioadă de timp subiectul exprimat de către un descriptor. Subdiviziuni geografice: Specifică localizarea geografică pentru un anumit subiect. 61. De ce se ține cont în alcătuirea unei liste de descriptori? R: 1. Beneficiarul pe primul plan. Descriptorul creat trebuie să fie acela pe care se presupune că îl va căuta beneficiarul în catalog. 2. Unitate. Un catalog pe subiecte trebuie să adune la un loc, sub un descriptor, toate cărțile
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
liste de descriptori? R: 1. Beneficiarul pe primul plan. Descriptorul creat trebuie să fie acela pe care se presupune că îl va căuta beneficiarul în catalog. 2. Unitate. Un catalog pe subiecte trebuie să adune la un loc, sub un descriptor, toate cărțile care tratează în principal sau exclusiv un anumit subiect, indiferent de termenii aplicați cărții de către autorii ei.Trebuie utilizat un termen care nu este ambiguu și care să nu creeze confuzii vizavi de alți descriptori din catalog. 3
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
loc, sub un descriptor, toate cărțile care tratează în principal sau exclusiv un anumit subiect, indiferent de termenii aplicați cărții de către autorii ei.Trebuie utilizat un termen care nu este ambiguu și care să nu creeze confuzii vizavi de alți descriptori din catalog. 3. Uzanța. Descriptorul ales trebuie să reprezinte uzanța comună. Depinde de situație (specificul bibliotecii) alegerea unui termen popular sau a unui termen științific. O bibliotecă publică va prefera termeni populari. Pentru o bibliotecă universitară se vor face trimiteri
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
poate oglindi complet fondurile și structura unei biblioteci și în altă ordine de idei, marchează ordinea și varietatea culturii”(<footnote Ibidem, p. 98. footnote>) Cataloagele zecimale sunt mereu actualizate în funcție de modificările primite de la IFLA. După începerea informatizării, se introduc și descriptori, un tezaur românesc care are ca suport clasificarea zecimală, alteori se recurge la traducerea în limba română a tezaurului RAMEAU. În lipsa unei Agenții bibliografice naționale, un colectiv de bibliotecari din BCU Iași a început lucrul și la fișierul de autoritate
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
plastic. Cristina Sărăcuț analizează deci, cu mijloacele naratologice relația dintre pictură și literatură și se oprește în special asupra modalităților, diferite, prin care se reprezintă timpul în romanele analizate. Ea adaptează la analiza ekphrasis concepte din naratologie, cum ar fi descriptor și descriptar, unde se transformă elemente ale cuplului narrateur/narrataire, adică "narrator" și "destinatar al narațiunii" (p. 107). În alte exemple, autoarea comentează raportul dintre narațiune și descriere, observând că "fragmentul ekphrastic îndeplinește funcția de analepsă" (p. 98). În Capitolul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
explorării ei din perspectiva rolului în construcția romanescă. Studiile lui Philippe Hamon, Michel Riffaterre, Alain Buisine, Michel Beaujour, Jean Michel Adam configurează a doua orientare în teoria descrierii din această perioadă. Du descriptif (Despre descriere) interoghează mecanismele interioare ale relației descriptor/descriptar. Philippe Hamon pornește în cercetarea sa de la câteva premise. Anunțat și de studiul lui Genette, unul din punctele de plecare rezidă în observația că narațiunea și descrierea se află pe același nivel al enunțului, dezvoltând o relație de interacțiune
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
într-o analiză minuțioasă a mecanismului acestei operații discursive. Studiul dezvoltă însă și o perspectivă extratextuală asupra descrierii, de data aceasta pusă în relație cu destinatarul ei. Preocuparea constantă a autorului rămâne configurarea statutului celor doi actanți ai operației descrierii, descriptorul și descriptarul, fiecăruia alcătuindu-i-se (în final) un "portret robot". Descriptorul (autorul sau un personaj care își asumă privirea descriptivă) este un savant care, pentru a construi o descriere, își pune în valoare întreaga sa cunoaștere enciclopedică a universului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
posibilul cititor. Studiul este important și în ceea ce privește descrierea ekphrastică. Abordarea lui Phillipe Hamon se dovedește a fi fertilă din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, studiul mizează pe revelarea structurii operației descriptive și a principalilor ei actanți, descriptorul și descriptarul. Descrierea ekphrastică se configurează astfel ca o operație discursivă dialogică, un schimb estetic între cel care evocă verbal tabloul și cel pentru care se reprezintă verbal obiectul vizual. Mai mult, ierarhizarea acțiunilor pe care le face descriptarul confruntat
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
interpretare a obiectului de artă real și de a întrevedea astfel dimensiunea hermeneutică a ekphrazei în construcția romanescă. Dualitatea riffateriană a descrierii constituie o premisă a studiului lui Michel Beaujour, Some Paradoxes of Description. Evaluată din punctul de vedere al descriptorului, o descriere literară nu este niciodată obiectivă. Un pasaj descriptiv este, din partea autorului, un exercițiu de cercetare hermeneutică a realității, iar rezultatul nu este reprezentarea mimetică a obiectului, ci a imaginii lui create de imaginația descriptorului. Două sunt dimensiunile descrierii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
punctul de vedere al descriptorului, o descriere literară nu este niciodată obiectivă. Un pasaj descriptiv este, din partea autorului, un exercițiu de cercetare hermeneutică a realității, iar rezultatul nu este reprezentarea mimetică a obiectului, ci a imaginii lui create de imaginația descriptorului. Două sunt dimensiunile descrierii care îi determină caracterul ambivalent: una referențială, a impulsului realist, și una a individualismului exacerbat, tradus prin subiectivitate 43. Elementul prin care se remarcă grila lui Beaujour constă în faptul că oferă o perspectivă diacronică asupra
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cât de mici, ca să-l seducă prin efecte instantanee numai, și numai prin retorica șocului"49. Teoretizarea ekphrasis-ului ca formă a descrierii reprezintă însă contribuția esențială a lui Michel Beaujour. Odată cu definiția sa, ekphraza dezvoltă o schemă bipolară cu un descriptor (autor sau personaj) - care a resimțit o stare de emoție puternică provocată de stimulul vizual - și un descriptar căruia acestă relatare i se adresează. Astfel, un pasaj ekphrastic "se justifică dacă obiectul sau locul descris provoacă o impresie puternică, umplând
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
autor sau personaj) - care a resimțit o stare de emoție puternică provocată de stimulul vizual - și un descriptar căruia acestă relatare i se adresează. Astfel, un pasaj ekphrastic "se justifică dacă obiectul sau locul descris provoacă o impresie puternică, umplând descriptorul dezorientat de dorință: el încearcă să provoace prin cuvinte o emoție asemănătoare în cititor"50. Dar studiul care face din problematica vizualului un subiect esențial în abordarea descrierii este semnat de Alain Buisine. Autorul optează pentru analiza unor texte din
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
este astfel direct condiționată de preocuparea discursului literar (apariția și expansiunea curentului literar naturalist) și științific (inventarea fotografiei) pentru elementele vizualului. Particularitatea fundamentală a discursului descriptiv este obsesia scopică. Din perspectiva lui Alain Buisine, valențele în cazul triadei obiect reprezentat/descriptor/descriptar se modifică. Prevalează nu atât relația obiectului descris cu autorul descrierii, cât aceea dintre autor și destinatarul textului 51. Realitatea, susține aforistic Buisine, există atâta timp cât este descrisă, iar descrierea constituie cea mai pertinentă formă de reflecție a ei52. Perspectiva
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
descrierii. Bernard Vouilloux situează momentul detașării ekphrasis-ului ca specie aparte al descrierii odată cu scrierile lui Diderot și cu începutul realismului, în secolul al XIX-lea57. Complexitatea actului descriptiv ekphrastic rezidă în asimetria dintre cele două relații ce structurează descrierea: relația dintre descriptor și descriptar pe de o parte și cea dintre contemplator și tablou pe de altă parte. Nu sunt patru elemente implicate în această operație, ci trei: tabloul, descriptorul (sau contemplatorul) și cel căruia îi este destinată descrierea ekphrastică 58. c
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
rezidă în asimetria dintre cele două relații ce structurează descrierea: relația dintre descriptor și descriptar pe de o parte și cea dintre contemplator și tablou pe de altă parte. Nu sunt patru elemente implicate în această operație, ci trei: tabloul, descriptorul (sau contemplatorul) și cel căruia îi este destinată descrierea ekphrastică 58. c. O absență marcantă sau De ce nu avem ekphrasis? Este o realitate evidentă faptul că în literatura română nu există o apetență teoretică pentru ekphrază. Până la intervalul asupra căruia
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]