2,257 matches
-
surprinzător de sănătoși și de albi. — De ce? Pentru că așa am zis. — Ei, și? Dă mi niște rupii! — Nu. Cu colțul ochiului a văzut Încă vreo trei-patru băieți alergând spre ei, copii ai străzii ca și cei doi, fără cămăși și desculți. A făcut un pas Într-o parte și a reînceput să meargă, Însă acum repede, trebuia să ajungă la marginea pieței. Era Înconjurată de trupurile lor, Însă și-a continuat drumul spre șosea, de unde se auzea zgomotul circulației. Unul dintre
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
plută de amintiri. Se află Într-o cameră, o cameră mică, pătrată, cu pardoseală de ciment neted, aproape strălucitor, el nu-i simte netezimea, picioarele Îi par niște butuci, atârnă ca plumbul. Iată și de ce e Încălțat. De obicei e desculț. Își privește picioarele și vede niște pantofi de pânză cu tălpi de cauciuc, destrămați la vârfuri de când au fost curățați cu peria aspră. Tălpile scârțâie când Își mișcă picioarele. Imagine puternică, dar o să ducă ea oare la altceva? Da. În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
copite iau în fugă față negrului pământ”. Și dacă asculți atent e-n pacea lui o adiere de cântec: ,,Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?...” Și dacă asculți atent, auzi pași mici sunând pe prundul Ozanei. Nu mai umbla desculț Nică, nu mai alerga peste pietre rotunde! Nică..., Nică... Pașii, taina au coborât în suflet și se aud: lipa-lipa, de parca-i trece râzând cu ,,părul bălai” peste copilăria fiecăruia. Mai ieși și mai râzi la soare până se tulbură soarele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
un spirit de observație sau o memorie ieșite din comun, atunci când indicatoarele obișnuite de orientare lipsesc. Drumul pe care mergeau nu mai fusese umblat demult, pentru că iarba era la fel peste tot, adică indigo, și aproape de aceeași Înălțime. Ea mergea desculță, adulmecând aerul În care se făcea tot mai simțit mirosul de broaște și de nămol adus de aiurea de rafale iuți de vânt care mutau norii de ici colo, după câteva zile ploioase. În fața lor se desena tot mai clară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un telefon de la Teodosie. E bine văzut, un chirurg apreciat, iar Ștefania e ateistă la două spitale Așteaptă un copil. Ne-au Întrebat dacă avem o preferință pentru nume. Niciuna, am zis noi. Apoi mi-a venit În minte fata desculță din pustă și ne-am spus, după ce nevastă-mea s-a oprit din plâns, că ar fi un nume potrivit pentru nepoțica noastră, dacă l-am cunoaște. Ca să Înțelegeți mai bine rugămintea noastră, am hotărât să vă scriu o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la sfîrșitul lumii tuné? O sé se-aprindé casă și-o sé murim. - E un tunet plécut de primévaré, Iti zic eu. Și ploaia e plécuté. S-au ridicat și au fugit În drum. Ploua mérunt și cald și ei fugeau desculț cu pantalonii suflecați pîné deasupra genunchiului. S-au oprit apoi În némol și, mișcîndu-și Încet picioarele, se afundau. Își rîdeau unul altuia Îngropați În némol, că doi copaci tineri, care Își urméresc frunzele crescînd. 14 Se strecurase boală că un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
rușine lor, dacé nu de noi, atunci mécar fațé de cei care și-au jertfit viața că ei sé poaté tréi astézi În liniște și sé poaté merge la școalé, mécar pentru cei care În iernile geroase au fost scoși desculți În zépadé, stropiți cu apé rece ca gheața și spînzurați, mécar pentru această sé le fie rușine, dacé noi, conducerea școlii și tot colectivul, și voi, stimați pionieri și octombrei, nu Însemném nimic În ochii lor. Eu nu mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ca de obicei, lumina. Se duse la oglindé și-și Închipui cé spune poezia. Lipise mîinile de corp și stétea drept. Se dédu puțin pe partea stîngé, ca sé nu i se vadé degetul bandajat, céci nu-i plécu. Ieși desculț În verandé și hotérî sé-și préjeascé singur ouéle. Aprinse aragazul, pe urmé séri În sandalele tatei și fugi dupé casé. „Ce ai, Șasa, n-ai stare sé dormi? Uité-te și tu cît e ceasul!” CÎnd se Întoarse, aragazul era stins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
tine. Du-te, trăiește cu 120 pe oră". I-am purtat sărutul, proastă și fericită, toată seara. Mă simțeam numai cap. Mă gîndesc la floarea cu cap de fată din bestiarele Evului Mediu: tijă și căpățînă. De la banchet am venit desculță, ba am și pierdut unul dintre pantofii escarpați ai mamei. Tălpile îmi luaseră foc din cauza lor. Nesăbuită, necugetată, nesocotită cum eram, voiam să mă sărute încă și încă. A dispărut foarte de dimineață. Gustul sîngelui, reizbucnit pe buza de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
guițînd, urlînd disperat prin "pădurea narativă". Repetă-ți că nu literatura e în criză, ci cei care o percep în criză. Poate că asta-i și cartea ta ultimă: cartea-moartea. Oricum, s-o scrii ca și cum ar fi ultima. Culți și desculți "! neam bun și blînd, de trădători, cuminte neam, frumoasă cruce, pe Fiii lui Dumnezeiești neamul cu drag pe cruce-i duce!" Cezar Ivănescu, Sutra XI marți, 21 august, 2001 Iordan s-a interpus ca un ecran protector, cînd mă gîndesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în stare de doliu pentru țărișoara lăsată de izbeliște", îi ironiza pe fugarii politici. Și avea dreptate. Dar n-ar fi plecat, s-ar fi organizat cu "cocorii" o altfel de rezistență contra slugoilor ambițioși, înjugați la arta cu mesaj. Desculții nu i-ar fi interzis pe culți, în numele "moralei proletare", preț de jumătate de secol și mai bine. Vergangenheitsbewältigung " Nu spera cînd vezi mișeii La izbîndă făcînd punte Te-or întrece nătărăii de ai fi cu stea în frunte". M.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de Dai Sijie. Cu răbdare, migală, vreme și multă excentricitate, oi reuși. Dreptul la corectura vieții rămîne utopie. Dar existența ca greșeală de tipar e un subiect bun. O să-l reiau. Altfel. CUPRINS Litera i 5 Gap 27 Culți și desculți 41 Vergangenheitsbewältigung 59 Cărcălicii 73 Sonată de noiembrie (I) 87 (Alte) bolduri pentru fluturi 105 "Dar astăzi e ultima oară..." 123 Afară-i toamnă grea 141 Sonată de noiembrie (II) 159 Ce oră o fi "dincolo"? 177 Dimineața ninge iară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Luca Pițu! ††††††††††† Mulțumesc, Cezar Ivănescu! ‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡ Mulțumesc lui N. Steinhardt! §§§§§§§§§§§ Mulțumesc, Șerban Foarță! ************ Mulțumesc, Liviu Ioan Stoiciu! †††††††††††† Mulțumesc, Adrian Dinu Rachieru! ‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡ Mulțumesc, Ion Simuț! §§§§§§§§§§§§ Mulțumesc lui Lucian Raicu! ************* Mulțumesc lui Nichita Stănescu! ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Magda Ursache Litera i 6 7 Gap Culți și desculți Vergangenheitsbewältigung Carcalicii Sonată de noiembrie (I) (Alte) bolduri pentru fluturi " Dar astăzi e ultima oară..." Afară-i toamnă grea Sonată de noiembrie (II) Ce oră o fi "dincolo"? Dimineața ninge iară Litera a Apă și untdelemn Iubiții de ianuarie Mica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
om de o friptură de vacă. Oare de ce ești atât de cinic, dacă nu te-aș fi adus eu aici, nici n-ai fi știut că ei mai există. Încearcă să iei partea bună a lucrurilor; ia aminte la picioarele desculțe ale Ielelor bătătorind iarba, la ținuta maiestuoasă a Licornului, la mersul agil al Centaurului sau la aripile măiestre ale Hipogrifului. În fond și tu te afli aici din aceleași motive ca și mine. Dacă ai fi complet în timpul tău, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ca un kabuki fighter, dar în același timp poticnit și instabil. Burta îi atârna în afară dezgolită de maieul neîncăpător, cu care l-a înzestrat paza plajei. Avea nasul mare și roșu de bețiv sovietic, părul lung și deranjat, era desculț și învârtea bastonul deasupra capului ca pe un tomahawk. Era o apariție de-a dreptul înfricoșătoare în contextul plajei curate și aliniate, a cerului spuzit de stele, a mării cenușii și suspinătoare și mai ales a cuștii cu arcuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
trântite ale copilăriei, mama strigându-și băiatul înecat în Dunăre, rochia cenușie i se zbătea pe pulpele tinere, mergea cu ochii goi și mă striga pe nume Vino acasă, băiatul meu! o auzeam numai eu, înecatul; lumea privea la femeia desculță, pe fruntea ei strălucea o stea tulbure și albă paloarea feței mele de mort steaua pulsa ori de câte ori se apropia de fluviu, amintiri ce aveau să mă zgârie mai târziu cu gândul la băiatul înecat, la mama lui cu părul albit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mi-ar fi folosit la ceva fuga, dar sigur că nu puteam să o fac din cauza bocancilor. Și, chiar dacă aș fi renunțat la ei, azvârlindu-i în lanul de porumb de pe drumul spre casă, n-aș fi putut să merg desculț în fața lumii, convins că voi ajunge om tocmai datorită bocancilor. Întotdeauna mi-a fost frică de lanurile de porumb. De la școală plecam împreună cu prietenul meu Gustav, ca să-mi pot sprijini gândurile, lanurile foșneau lovindu-mă cu știuleții uriași peste față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se gîndește ascultînd trosniturile lemnului, încercînd să facă slalom printre mizeriile aruncate peste tot. Cît de tare m-oi fi îmbătat? începe să se întrebe ducîndu-și palmele la tîmple, simțind un țiuit în urechi, dîndu-și în sfîrșit seama că este desculț, ai dormit fără ciorapi, să vezi dacă n-ai să faci iar o criză de prostată. — Ia să vedem cum stăm, zice Dendé, răsucind robinetul chiuvetei, slobozind apă într-un ibric de tinichea, privind în direcția holului spre Roja care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de către vrednica sa bunică, Ochenoaia: Doriță, Didiță, aveți grjă ca de icoană! Ochii șă băiatu’ că vă belește Victor iar eu ... vă omor, ați Înțeles, toantelor? Aveți grijă să aibă de toate că acolo Îi sărăcie și trăiește nefericit, gol, desculț și flămând! Of, unde-i Viorița să vadă, ar muri a doua oară, odată de durere ș-apoi de rușine, da cu credință că s-ar ocupa de el și l-ar purta curat și Împopoțonat ca pe un prințișor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
soarele urmărea cu interes cum „Va-mamicaaa!” număra din cinci În cinci minute cei patruzecișipatru de boi ce pășteau liniștiți și preocupați doar ca să-și refacă puterile pentru munca grea de peste zi, cum arar Își sufleca pantalonii de materie și alerga desculț prin iarba rece și udă pentru a lua măsuri urgente cu câte un bou mai Îndărătnic și mai ales cum venea de repede pentru a pescui. Se forța să ridice din apa limpede crâsnicul prea greu pentru el, urmărea cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fervoare în România). Și totuși, mulți epigramiști scriu și publică false epigrame, de fapt, epigrame inexistente din punct de vedere literar, întrucât le lipsește cu desăvârșire umorul. Printre ei se numără Emil Șain. În cea mai recentă carte a sa, Desculț printre cactuși (Excelsior, col. „Ridendo“,Timișoara, 2001), „catrenele satirice“ (așa le definește autorul ) sunt catrene, dar nu sunt satirice. Nu e nimic de râs, de exemplu, în constatarea că politicienii sunt animați de interese meschine: „Ei fac politică de paie
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
se dezlipea în pat, pe niște cotrențe, care se pare că într-un timp am avut rolul de cearceafuri. Nu era deranjat nici de praful de pe picioare, unii spuneau că este un fel de rapăn. Îi plăcea vara să meargă desculț, în pantaloni scurți și într-un maiou, care acum era mai mult negru decît alb. Dar ce eveniment îl făcea pe bădia Ion să vegheze la ivirea zorilor? Nu-și mai amintește de cînd n-a mai văzut un răsărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
își vedea de treabă, nenorocitul... Furtuna s-a potolit, doar ploaia rece ca gheața continua să șfichiuie fețe roșii și nasuri borcănate. Crîșmarul renunță la Primărie și-și strînge calabalîcurile. Ploaia stă de tot și soarele se arată strălucitor. Oameni desculți încep să apară de la adăposturi. Glodul le acoperă picioarele, dar nu-s descurajați. Să trăiți, dom' Parpanghel, salută respectuos unii. Nu ne dați o bere? Ba da, zice acesta strigînd la cîrciumar. Dau, dar cu bani. Cum?! Cum ai auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
inspecție. Dincolo de Bistrița, o culme de brazi tineri, dispersați în bătaia vântului, imitau indiferența stâlpilor de telegraf. Venea iarna. La închisoare, ermeticul strângea precum un cerc în jurul inimi. Sub scheletul bisericii, starea de oglindă spartă desfunda porii sufletului. Libertatea tropăia desculț deasupra ruinelor. Prin zgârietura ferestrei, moartea se strecura subțire ca un fir de ață, ca o omidă; printre fisurile zidului, moartea se îngroșa ca o funie. Lumina, despletită în mii de șerpi fosforescenți, invada biserica. Acoperișul era perforat ca după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
El făcea parte din a treizeci și cincea generație; sub tălpile suprapuse, câteva mii de tălpi; Dumnezeu, dacă ar fi fost proiectant, pentru fiecare pas ar fi schițat câte o treaptă: Dumnezeul meu leneș, fă o scară până în cer! Sunt desculț. Spălătorul: chiuvete crăpate, oglinzi zgâriate, cădițe înfundate, calorifere debranșate, geamuri sparte, uși rupte, întuneric, frig. Spălătorul nu este un spațiu locuibil, tovarășe pedagog. Economie vreau, sparge becurile! În spălător dai cu apă pe ochi și gata! Aici nu-i clocitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]