325 matches
-
În obiectivitate-de-părăsire-a-pământului. În lumina zilei Încă, panoul luminos cu Spry de peste Hudson Începu să ardă pe fondul verde palid și de asemenea În jos pe apă; În vreme ce În culoarea de cupru a apusului burta de asfalt a străzii era ușor desfigurată, ușor Împuțită, cu capacele ei de canalizare. Și automobilele mereu strâns Înghesuite În stradă. Mașini de plecat. Scoțând pantofi și ciorapi, domnul Sammler ridică un picior lung În chiuvetă. Nu era prea bătrân pentru asemenea mișcări? Clar că nu. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
busola, ed. cit., p. 294.</ref> Cum oamenii nu mai înțelegeau nimic, Allaby, parohul locului, . Mai multe aflase chiar de la Abenjacán, după ce l-a cunoscut. Construcția ar fi fost ridicată tocmai pentru a scăpa de amenințarea morții, resimțită sub chipul desfigurat al cuiva ucis: . Ceea ce a și făcut, căci, de îndată ce a ridicat edificiul, s-a refugiat în mijlocul acestuia, iar din ziua aceea nimeni nu l-a mai văzut. Toate acestea păreau semnele unei nebunii din partea maurului, înainte de toate dorința de a
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Magul. Prima care se apropie fu Sofia Prostituata, credincioasa lui Însoțitoare. Vru să‑i tragă pe ochi șalul pe care i‑l dăduse, dar nu găsi atâta putere, Închizând ochii de groază. Cu țeasta zdrobită, cu membrele frânte, cu chipul desfigurat și Însângerat, cu măruntaiele la vedere, precum o vită Înjunghiată, zăcea pe pământ; pe pământ zăcea o masă de oase frânte și carne căsăpită, cu burmazul, crepidele și șalul amestecate laolaltă cu trupul stâlcit. Cei care se apropiară să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
estimă Isaac. Eu, care aveam Încă proaspătă În amintire Întîlnirea cu acel personaj, nu vedeam farmecul nici măcar În treacăt, Însă mi-am păstrat părerea pentru ocazii mai bune. Individul ăsta, Coubert sau cum s-o fi numit, avea fața arsă, desfigurată? Isaac mă observă cu un zîmbet la jumătatea drumului Între bășcălie și Îngrijorare. — N-am nici cea mai vagă idee. Persoana care mi-a povestit toate astea n-a apucat să-l vadă, și le-a aflat fiindcă tînărul Cabestany
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
unul de fiecare parte. — Vai, bărbatul ăla! exclamă Tomoe, apucându-l pe Takamori de braț. — Exact! — Ce ne facem? Cel de-al doilea, boxer profesionist probabil, s-a întors și i-a privit pe Takamori și Tomoe. Ōkuma, palid și desfigurat, s-a blocat pur și simplu. Borfașul i-a șoptit câteva cuvinte la ureche și a pornit-o la pas, urmat de Ōkuma, care era speriat de moarte. Gaston s-a luat după ei, zâmbind prietenos. — Sun la poliție, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ușa care fusese lăsată întredeschisă și a țâșnit înăuntru, cu Gaston după ea. — Te rog, ajută-mă! Te rog! A repetat rugămintea de câteva ori, pentru că auzea voci pe coridor apropiindu-se de ușă. Gaston i-a privit, neputincios, chipul desfigurat și disperat. — Ajută-mă! Ajută-mă! repetă ea. Își împreună mâinile a rugăminte, ca în fața lui Buddha. Avea degete lungi și subțiri ca niște ace. Pe coridor se auzeau acum vocea cameristei și a bărbatului care a strigat. Gaston i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
și a examinat-o la lumina brichetei. În salivă se vedeau firicele de sânge ca firul de mătase. Endō privea sângele. „Omul acesta e bolnav“, gândi Gaston. S-a întors cu spatele la ușă și și-a amintit, cu compasiune, de chipul desfigurat al lui Endō numai cu câteva clipe în urmă și de luminița ciudată din ochii săi negri. Nu mai era deloc supărat. Când Endō s-a aplecat încet după pistol, Gaston a fost incapabil să facă vreun gest ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
o explozie și cei prezenți sunt nevoiți să-i scoată pe soț și pe soție leșinați și cu arsuri foarte grave. Femeia avea arsuri pe o bună parte a feței și-a bustului, atât de grave, încât a rămas oribil desfigurată, dar el, acel fogueteiro, a avut norocul să orbească și să nu poată vedea cât îi era de sluțită soția. Și după toate astea el continua să fie la fel de mândru de frumusețea nevestei, ridicându-i-o în slăvi față de toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
învierea! O forță ascunsă, professore, forță de concentrare a pasiunii, asta era. Inducție irezistibilă, hipnotică. Se târâseră, gemând, bolnavi, înlănțuiți, spre dormitor. Durerea dorinței îl trase în ea, adânc, mai adânc, cu ambele mâini, mai adânc, încă și încă, hohotind, desfigurată. Îi acoperise ochii cu mâinile, să n-o vadă, să n-o vadă. „Nu te uita, nu mă privi.“ Dar o văzu și continuă să privească lacrimile repezi, inundându-i obrazul mic și palid. Peste ea și în ea, înlănțuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
În care Ștefan Începu și el să creadă că ceva nu este curat, intră directorul Mirel Stânescu și când Ștefan Încercă să rostească un „să trăiți dom’ Mirel”, așa cum obișnuia să-i spună În cerc restrâns, privi cutremurându-se fața desfigurată de ură și mai crâncenă ca niciodată a cumătrului său care Îi botezase fata, pe Sorina. Ochii Întredeschiși aruncau scântei, fața sa de om brunet devenise pâmântie iar buza inferioară ieșise și mai mult Înaintea celeilalte. Își privi cumătrul ca
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
aminti că pe vechiul propietar al fabricii naționalizate Îl chema Filderrman, apoi realiză diferența dintre echipamentele și aparatele electrice de atunci și cele de la CFS, oftă cu gândul la colegul său de școală, Petrică, cel care a rămas orb și desfigurat la față din cauza arcului electric produs de un scurtcircuit la anclanșarea unui nenorocit de heblu trifazic prin care era alimentată o secție Întreagă. Se și vedea stând cu gazdă, departe de centru, singur Într-o cămăruță, Își aminti de „umbra
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
la serviciu, se obișnuise cu ciudatul client cuminte și Îl lăsa În pace, acolo În colțul său. Într-o dimineață, simțul ascuțit al securistului observă cum spre masa lui din colțul Întunecos se Îndrepta un om crâncen, cu o față desfigurată și cu un ochi „șters”. Era Îmbrăcat În costum complet de blues-jeans și Ștefan Girovescu, pentru că el era, purta aceeași pălărie și aceleași cizme de cow-boy. De sub haina Îmblănită, lăsată descheiată, securistul observă cureaua lată și mai mult intui existența
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ce se apropia și se amplifica până la nivelul de „panică” Îl aproximă a ascunde un Beretta 92. Experiența și spaima care Îl stăpânea Îl făcură pe securist să se ridice cu intenția de a fugi și a se ascunde, dar desfiguratul, deja ajuns la masa lui, Îi comandă cu un gest de imperator să rămână pe scaun. Apoi, nedoritul său oaspete luă un loc În fața sa, timp În care lăsă ostentativ să se vadă pistolul de la centură. Era una din cele
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Nici acasă nu o găsi.Aștepta pâna seara.Și noaptea.Nimic. Ce se întâmplase?A reclamat dispariția la poliție. A fost liniștit.Să aibă răbdare.Poate se întoarce. După câteva săptămâni a fost chemat să identifice cadavrul unei femei. Era desfigurată.Avea aceleași semnalmente. Fusese găsita în Dunăre,lânga Grindu. A admis că este soția lui.A fost înmormântată. După un an a mers în concediu la părinții săi din județul Calărași.In comună a fost privit ca un strigoi.Cei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ei, și mai ales să-i iubească. Toți acești bolnavi au nevoie în primul rând de iubire, să se simtă iubiți, și atunci când în inima lor va pătrunde iubirea celor din jurul lor, atunci sunt sigur că și de pe cel mai desfigurat chip uman, de pe cea mai mutilată față va apare un zâmbet, și din cel mai înlăcrimat ochi va străluci o lumină de bucurie și speranță, căci știu că iubirea este mai puternică chiar și decât moartea. Dacă nu credeți
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
să rămân singură. —în cazul ăsta... , a spus Chaquie, după care m-a cărat până în cameră la noi, unde a început să scoată tot felul de nebunii ca Beauty Flash și Three Minute Repair, care trebuiau să-mi restaureze chipul desfigurat. Era o treabă inutilă, pentru că atingerea blândă a degetelor ei a făcut ca râul de lacrimi să izbucnească din nou, măturând toate cremele alea scumpe înainte să apuce să intre în piele. în sala de mese, după ședința de grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lui dezordonată. Avea multe cărți. Teancuri Întregi pe jos, pe birou și În bibliotecă, ca și când ar fi fost vreun intelectual fascinat de ele. Mă uitam după titluri, recunoscând doar poveștile clasice. Avea două exemplare din Mândrie și prejudecată, una aproape desfigurată și una nouă, cu genul acela de copertă care-ți sare În ochi din vitrina unei librării. Mă Întrebam dacă le citise Într-adevăr. Și dacă da, de câte ori? Știam că-i place să citească proape la fel de mult ca Mariei. Pe
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
Nu mai am o mână și am devenit hidos. De aceea, și trebuie să mă izolez. Și am să încerc. Voi începe o viață nouă. Am să mă tund. Vreau să fiu urât. Mi-aș dori să fiu și mai desfigurat, și mai respingător. Am să mă despoi de haine și am să le azvârl. Pe toate! Nu-mi mai trebuie niciun fel de eleganță. Am să umblu murdar, jerpelit, ca un vagabond. Îmi cumpăr un butoi și mă bag în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
supărare. În aceeași zi, la diferite momente, mi se pare că m-ar durea în diferite feluri, sau uneori că nu m-ar durea deloc. Mai ales, aci, de departe. De aproape, putința de a mă duce s-o văd desfigurată, înspăimîntîndu-mă de mâna galbenă (mîna mai ales m-ar înspăi-mînta), văzând pe alții țipând, sau măcar văzând mormântul proaspăt, aducător de amintiri, înainte de a mă fi deprins cu ideea morții - aș începe și eu poate să țip, să plâng, să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
zâmbea în continuare, și asta m-a speriat și mai dihai, simțeam că mă ia cu frig, și atunci, ca la un semn, au început să râdă toți, și Traian, și Feri, și Prodanii, și ceilalți, și muncitorul cu chip desfigurat, despre care eram acuma sigur că nu e tatăl meu, iar în timp ce, de peste tot, mă asaltau hohote de râs, mi-am băgat o mână-n buzunar, și-am pipăit fotografia tatei, și-am simțit că mă podidește plânsul, dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
tremura, aproape de orgasm, latul palmei sale stângi stând lipit de prohab într-o poziție ca de karate, ca și când ar fi încercat să se rănească singur, ocupat să-și maseze penisul erect prin materialul pantalonilor în vreme ce mâna dreaptă tremura deasupra fotografiei desfigurate. Cu o sforțare, se îndreptă de spate, sprijinindu-se de brațul meu. Se uită țintă la fotografiile mutilate ale actriței de film, înconjurată de punctele de impact și zonele rănilor pe care le marcase pentru moartea ei. Șovăind, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ar fi rezistat o zi și-o noapte la un loc, rămîne un mister. Nici cine-l adusese în starea aceea nu s-a putut afla. În cele din urmă, rănile i s-au închis; ne-am obișnuit cu fața desfigurată și cu mersul lui șchiopătat; am învățat să-i respectăm tăcerea și am încetat să-i punem întrebări pe care le lăsa fără răspuns; într-un sfîrșit, l-am respectat cu toții, căci, dacă rezistam ispitei de a-l descoase, lupul
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
îl privi pe Lupino așa cum numai o mamă își poate sorbi din ochi copilul adorat. Pentru moment, nu avea a se teme pentru siguranța puiului de Om. Se îndreptă către lupul înțelept, care aștepta înfrigurat. Se ridică înspre chipul lui desfigurat, atingîndu-i cu dragoste necuprinsă cicatricile adînci, șoptindu-i apoi tandre cuvinte de consolare și iubire. Lupino aștepta indicațiile căpeteniei, încrezător în judecata acestuia. Oricare i-ar fi fost decizia, avea să i se supună. Știa asta, la fel de bine, și Arus
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
că era doar o clevetire... Dante pricepu că juristul nu avea să Îi mai dezvăluie nimic. Poate pentru că, Într-adevăr, nu mai știa nimic altceva. Sau poate pentru că orice vulpe Își păstrează Întotdeauna o cale de scăpare, În fundul vizuinii. Chipul desfigurat al lui Ambrogio continua să Îi bântuie pe dinaintea ochilor. Și totuși, nu-și putea neglija celelalte Îndatoriri. Medită, nemângâiat, la toate dovezile de meschinărie la care asistase În adunările florentine; la entuziasmul cu care se aproba expolierea unui Învins și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de urcuș poteca ieși într-un luminiș străbătut de un fir de apă. Am zărit o căsuță cilindrică, din blocuri de zgură compactată, cu ușa larg deschisă. Am intrat. Pereții laterali erau tapetați cu fotografii pornografice, cu femei schilodite și desfigurate. Figuri mongoloide care lingeau penisuri artificiale, fete goale, cu picioare uscate și prinse în scoabe, desfăcute larg, atrocități cu membrele smulse rânjind lasciv la aparatele de fotografiat. Pe jos era o saltea acoperită cu straturi succesive de sânge. O mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]