568 matches
-
nu au idee de morală; unii muncesc, dar produsul muncei lor îl consumă la cârciumă și se reîntorc iarăși la muncă când necesitatea sau autoritatea-i forțează. Aceștia sunt încă cei mai cumsecade. Alții petrec timpul lor cu furturi și desfrânări; cârciuma este pentru ei azilul ce nu-l părăsesc și mulți din cârciumari sunt gazdele lor. Căsătoria nu este respectată; clerul de la țară se află în o mare parte pe o scară de cultură foarte inferioară; sărmanii copii mici nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și să exploateze țara din nenorocire prea credulă. Unul a fost vătaf de țigani în vremea lui, acum nu-l mai bagă nimeni în seamă; se face deci liberal și ajunge om important în țară. Altul și-a mâncat în desfrânări averea lăsată de părinți, a doua zi este liberal și cheltuiește mai mult decât cheltuia pre când avea stare! Iacă un tânăr care a trecut prin școale fără a învăța nimic; dorința lui de a ajunge este tot atât de mare pre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în carne putredă, ne aduc aminte de o stare de lucruri analogă din anticitate. Un învățat german, dr. Reinisch, în cercetările sale asupra Egipetului spune că acum 3700 ani, cultura acestei țări a avut o tranziție spre corupție, demoralizare și desfrânare. Cea dintâi cauză a corupției erau numeroșii negustori semiți: fenicieni, arabi, evrei, cari se așezaseră în Egipet și au zguduit conștiința de drept și stricta ordine a poporului prin uzanțele lor de afaceri și prin vânătoarea de câștig. Întâi s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
momente supreme, adusă la sapă de lemn. Singurul control posibil, în marginele stricte ale Constituției dar prin uzul sever al prerogativelor, cari nu sânt numai drepturi, ci datorii totodată, era acela din partea Coroanei. Numai acest control ar putea să împiedece desfrânarea cu care un partid vitreg își bate joc de toate interesele țării. Nu se pară o întîmplare procederile din Adunări. Depeșile din Anglia inspiră această febrilă neliniște, această prăpăstioasă grabă cu care partidul roșu compromite interesele țării. Schimbarea adusă în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
momente supreme, adusă la sapă de lemn. Singurul control posibil, în marginele stricte ale Constituției dar prin uzul sever al prerogativelor, cari nu sânt numai drepturi, ci datorii totodată, era acela din partea Coroanei. Numai acest control ar putea să împiedece desfrânarea cu care un partid vitreg își bate joc de toate interesele țării. Nu se pară o întîmplare procederile din Adunări. Depeșile din Anglia inspiră această febrilă neliniște, această prăpăstioasă grabă cu care partidul roșu compromite interesele țării. Schimbarea adusă în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au introdus sistema conversiunilor, concesiunilor, băncilor, manoperilor frauduloase, jocurilor nerușinate de bursă, și toate aceste traducîndu-se în lefuri grase pentru nemaculații patrioți, afară de profiturile lăturalnice și secrete. Oameni cari n-aveau nici o stare personală sau cari au pierdut-o în desfrânări se fac patrioți când nu mai au altă resursă, și astăzi, după cinci ani de jaf nerușinat, stropesc lumea cu echipagiurile lor, [î]și reparează casele din banii statului dîndu-le cu chirii enorme la cutare sau cutare administrațiune publică (cum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
În Iubirile imposibile ale lui Petronius (1993), biografia sentimentală a scriitorului latin e proiectată pe fundalul unei Rome bulversate de tirania și demența unor împărați degenerați - Caligula, Claudiu, Nero -, autorul punând accentul pe hazardul și cruzimea hotărârilor acestora, pe etalarea desfrânării generale, de la Curtea imperială la plebe. Romanul Căderea Constantinopolului (I-II, 1976-1977) e axat pe trei mari direcții narative: relatarea tentativelor solilor bizantini de a obține ajutorul unor suverani europeni, asiatici sau africani, ocazii care prilejuiesc descrierea situației din fiecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
ce ducea la etajul chiliilor. Abia Începuse să urce când peste el dădu cineva care cobora vertiginos. Era o fată, acoperită cu câteva zdrențe. Priorul căscă ochii cu surprindere, recunoscându-i trăsăturile descărnate ale figurii și ochii verzi, aprinși de desfrânare. - Pietra... abia izbuti să șoptească, cu glasul retezat. Tânăra izbucni, râzându-i În nas cu o expresie prostească, Înainte să Își reia alergarea spre ieșire. Un damf de vin Îi Împunse nările. Pentru o clipă, se simți tentat să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mai multor persoane suspecte cu care intrase în legături de când era în Iași, cea mai probabilă ar fi comiterea unei sustrageri de 250 galbeni de la părintele său, cu care bani fugise la București, unde după câteva zile de prodigalitate și desfrânare, părintele său aflîndu-l, l-a urmărit imediat acolo. Atunci, părăsind Bucureștii, el a venit, sânt acum vreo 15 zile, în Iași și au găzduit la Hotel de Paris sub numele mai sus citat. În Iași au contractat relații intime cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atâta vreme cât locuiam la ea să-mi ofere instrucție religioasă și astfel mi-a spus o versiune stranie a Genezei și Căderii din rai, a construirii Turnului din Babel, a Potopului, Lot vizitat de îngeri, a pedepsirii nevestei lui și a desfrânării fiicelor sale, într-o combinație de ivrit, idiș și engleză, însuflețită de pietate și mânie, flori mărunte și focuri sângerii izvorâte din propria ei memorie și fantezie. Nu se sinchisea să dea amănunte despre povestiri precum cele cu Isac iubindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
custodele responsabil, fiul remarcabil al unui tată remarcabil. Al naibii de remarcabil. Până și felul în care își ridica sprâncenele înspre părul lui cărunt era remarcabil. Și ce dacă, pe lângă asta, avea și el tumorile lui personale de viciu, pasiune, chiar de desfrânare, de nepotrivită obscenitate? Era oare nepotrivită pentru că era schilod? Și apoi dacă dai răspuns acestei dificile întrebări zicând că nu e treaba noastră să stabilim lucrurile la care trebuie să renunțe cineva numai pentru că e handicapat sau are altă meteahnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
lucru contează în acele clipe. Dansul lor. Pentru ce nu? Dansul se transformă în sens. Sufletul se eliberează de zgură. Se limpezește. Parcă totul se întîmplă pentru a spori paradoxurile. Fiesta nu e o mască veselă. E chiotul unui taciturn. Desfrânarea unui timid. Mexicanul iese atunci din rezerva sa obișnuită. De obicei prea tăcut, îi e greu să vorbească normal în aceste împrejurări. Se descarcă violent. Nimeni sau aproape nimeni nu mai este cel de toate zilele. Oameni care sunt îndeobște
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ai legiunilor demoniace, își înalță, rând pe rând, cu semeție, frunțile smolite. Cei Patru Călăreți damnați ai străfundului tenebrelor, avangarda hoardei nelegiuite a puterilor malefice, galopează și aceștia întracoace. Peste tot teamă, spaimă, disperare, trădare și groază, violență, vrajbă, hulă, desfrânare, erezie, ură, păgânism. Întrebarea este... Putem salva ceva? Pot fi opriți cei răi? Și cum? glăsuiește Bursucul. Îngerul se îmbunează și-i zâmbește blând, ca unui neajutorat. -Tehnic vorbind, Domnul a luat în calcul Apocatastaza, ca pe o ipoteză curentă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de avertizările publicului și au dat o grămadă de goluri (unii spun că s-a ajuns până la treizeci, alții numai până la douăzeci și opt - nu e nimic sigur căci, copleșit de numărul lor, dar și epuizat și mahmur după noaptea petrecută În desfrânări, arbitrul nu izbutise să le noteze pe toate În carnețel). La sfârșit, ei au fost felicitați În mod ostentativ de către public, s-au Îmbarcat În liniște În remorcă și duși au fost, fără să li se clintească măcar un fir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bombat pe care o zărește trecând pe trotuarul de lângă terasa unde se bețivănește pe banii șefilor și Împreună cu ei. Rechinu și-a luat o nevastă pe care am poreclit-o Îngerița și pe care el, chinuit de aprigul demon al desfrânării, o Înșală cu tot soiul de târâturi, unele bolnave, pe care le găsește În preajma gării ori În niște bordeluri jegoase și clandestine. Eu, după cum mă știi: nici prea-prea, nici foarte-foarte. Nu uit nici o clipă că sunt Încă foarte tânăr și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vocația sacerdotală, dedându-se întru-totul plăcerilor vieții, autorul încercând să ofere un tablou cât mai realist, nota puternic anticlericală apropiindu-l pe Giovanni Boccaccio de spiritele laice renascentiste: „de la cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și nu doar întru cele rânduite de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți drept lacomi și bețivi, robiți pântecelui ca dobitoacele și fără altă grijă decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai realist, nota puternic anticlericală apropiindu-l pe Giovanni Boccaccio de spiritele laice renascentiste: „de la cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și nu doar întru cele rânduite de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți drept lacomi și bețivi, robiți pântecelui ca dobitoacele și fără altă grijă decât desfrâul lor. [...] mai văzu că-s și zgârciți și atât de lacomi de bani
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fapt ce îi permite accesul la nevasta acestuia, „proaspătă, frumușică și rotunjoară ca un măr domnesc”542, dar și isteață („Tu-l pui pe frate Puccio să facă pocăință, iar noi prin pocăința lui intrăm de-a dreptu-n rai”543). Desfrânării i se adaugă prefăcătoria și minciuna. În istorisirea a opta a zilei a treia, starețul unei mânăstiri este descris ironic ca fiind: „un preacinstit monah, cucernic întru toate, și sfânt, și evlavios, dar care nu răbda opreliști când era vorba
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mesajului: "Nici regulile fără geniu, nici geniul fără o întinsă silință și studiere nu poate face mult și cine vrea a-și atinge scopul, adecă a fi poet lăudat, are să muncească cetind și învățând foarte mult și să fugă de desfrânări trupești și de vin." O formulare aproape identică a ideilor exemplificate prin aceleași trimiteri la Horațiu o întâlnim și la Timotei Cipariu în Elemente de poetică, metrică și versificație, tratat publicat în 1860, așadar ulterior articolului discutat mai sus. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și Eva în rai; prin naștere se moștenește de fiecare om; se șterge prin Sfânta Taină a Botezului). Păcatul mai poate fi personal și acesta poate fi ușoar sau greu. Păcatele grele se împart în: Capitale ( mândria, iubirea de argint, desfrânarea, invidia, lăcomia, mânia, lenea); Împotriva Duhului Sfânt ( se îndreaptă împotriva virtuțiilor teologice: credința, nădejdea, dragostea); Strigătoare la cer ( uciderea săvârșită cu voie; asuprirea văduvelor, orfanilor și săracilor; oprirea plății lucrătorilor; lipsa de cinste și mulțumire față de părinți). Păcatul poate fi
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
doua categorie fac parte Floarea darurilor, Pildele filosofești, Sindipa, copiate și re copiate alături de alte fragmente din cărțile populare sub forma unor miscelanee și ajungând să îndeplinească rol de „mici biblioteci portative“. Floarea darurilor are un capitol special intitulat Viciul desfrânării, iar Sindipa oferă cititorului o serie de povestioare în care desfrâul, fidelitatea și femeia devin personaje principale în conturarea unor sfaturi de conduită. Lectura lor se făcea totuși de către un grup destul de restrâns de privilegiați ai științei de carte în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din Milan, în care o voce de copil îi spune: „tolle, lege” -„ia, citește”. Dând ascultare glasului, Augustin a deschis la întâmplare Sfânta Scriptură la Romani 13, 13-14: „să umblăm cuviincios ca ziua; nu în ospețe și beții, nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă. Ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija de trup să nu o faceți spre pofte”. Pasajul acesta i-a deschis ochii sufletului și i-a spulberat toate
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
după sfatul lui ei se învoiră a stârpi viile și a trăi fără vin. Se pare într-adevăr că cu toată cumpătarea ordonată de Zamolxis, ospețele sale cele modeste degenerau în niște orgii în chipul Bacanalelor romane și că atari desfrânări loveau în puterea statului dac. Aceste obiceiuri, scandaloase trebuiau înfrânate și la Daci, precum fusese la Greci și la Romani. Fiind însă că cumpătarea, recomandată de Zamolxis numai prin predică și exemplu, fusese uitată de Geți, apoi organizatorul statului dac
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și abuzurile mediului clerical al Capitalei. A luat măsuri aspre împotriva clericilor care țineau în locuințele lor călugărițe, împotriva clericilor care se îmbogățeau de pe urma preoției, împotriva clericilor care duceau o viață nevrednică de preoți, care erau robi pântecelui, desfătării și desfrânării, care trăiau ca niște paraziți și lingușitori (...) a poruncit să fie ajutați săracii și văduvele (...) A zidit spitale pentru bolnavi, case de adăpost pentru bătrâni și săraci ...<footnote Introducere, în P.S.B..., vol. 21, p. 13. footnote> Nectarie, patriarhul anterior, fusese
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
trece și prin câmpul elixirului median din plexul solar. Având în vedere că a fost deja rafinată în Apă, această energie nu mai inflamează emoțiile cu pasiune sexuală brută, agresivitate și alte instincte animalice, și nici nu tentează orgoliul cu desfrânarea. În schimb, are o influență echilibrantă, calmantă și înălțătoare din punct de vedere spiritual asupra acestui centru energetic volatil și emoțional. Emoțiile umane își au, cu siguranță, rolul lor în viață, mai ales în relațiile personale, iar orgoliul este singura
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]