304 matches
-
semănat 45 b.g./m 2 cu 10 % mai mai puține decât în cazul folosirii la semănat a unei deisimi de 30 b.g./m 2 și cu 2,4 % mai multe decât în cazul folosirii la semănat a unei desimi de 60 b.g./m 2. Semănat la desimea de 45 b.g./m2 năutul a obținut plante cu o masă a fructelor de 10,4 g/pl. cu 1,6 g/pl mai puține decât la desimea de semănat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai puține decât în cazul folosirii la semănat a unei deisimi de 30 b.g./m 2 și cu 2,4 % mai multe decât în cazul folosirii la semănat a unei desimi de 60 b.g./m 2. Semănat la desimea de 45 b.g./m2 năutul a obținut plante cu o masă a fructelor de 10,4 g/pl. cu 1,6 g/pl mai puține decât la desimea de semănat 30 b.g./m2 și cu 0,7 g
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a unei desimi de 60 b.g./m 2. Semănat la desimea de 45 b.g./m2 năutul a obținut plante cu o masă a fructelor de 10,4 g/pl. cu 1,6 g/pl mai puține decât la desimea de semănat 30 b.g./m2 și cu 0,7 g/pl mai mult decât la plantele unde semănatul s-a făcut la desimea de 60 b.g./m2 (tabelul 119). Desimea însămânțării a influențat în mare măsură greutatea medie
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a fructelor de 10,4 g/pl. cu 1,6 g/pl mai puține decât la desimea de semănat 30 b.g./m2 și cu 0,7 g/pl mai mult decât la plantele unde semănatul s-a făcut la desimea de 60 b.g./m2 (tabelul 119). Desimea însămânțării a influențat în mare măsură greutatea medie a semințelor pe plantă, care a crescut până la 9,3 g/pl. (în cazul însămânțării la 30 b.g./m 2 ) și s-a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1,6 g/pl mai puține decât la desimea de semănat 30 b.g./m2 și cu 0,7 g/pl mai mult decât la plantele unde semănatul s-a făcut la desimea de 60 b.g./m2 (tabelul 119). Desimea însămânțării a influențat în mare măsură greutatea medie a semințelor pe plantă, care a crescut până la 9,3 g/pl. (în cazul însămânțării la 30 b.g./m 2 ) și s-a diminuat până la 7,5 g/pl. (în cazul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a diminuat până la 7,5 g/pl. (în cazul variantelor semănate la 60 bg/m 2 ), scădere ce se poate explica prin efectul combinat al diminuării numărului mediu de ramificații /plantă, al numărului și greutății păstăilor pe plantă, odată cu creșterea desimii de semănat de la 30 b.g./m2 la 60 b.g./m2 (tabelul 121). Masa a 1000 boabe a avut valori medii foarte apropiate cuprinse între 234 g și 236 g. Din analiza fiecărui an separat, rezultă că în anul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m2 la 60 b.g./m2 (tabelul 121). Masa a 1000 boabe a avut valori medii foarte apropiate cuprinse între 234 g și 236 g. Din analiza fiecărui an separat, rezultă că în anul 1998 MMB a scăzut odată cu creșterea desimii având valori de la 245g la 232 g; în anul 1999 MMB a avut valorile cele mai mari (253 g) la o desime mare de semănat, când s-au folosit 60 b.g./m 2 ; iar în anul 2000 MMB a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și 236 g. Din analiza fiecărui an separat, rezultă că în anul 1998 MMB a scăzut odată cu creșterea desimii având valori de la 245g la 232 g; în anul 1999 MMB a avut valorile cele mai mari (253 g) la o desime mare de semănat, când s-au folosit 60 b.g./m 2 ; iar în anul 2000 MMB a crescut de la 215 g la 220 g, odată cu scăderea desimii de semănat de la 60 b.g./m2 la 30 b.g./m2
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1999 MMB a avut valorile cele mai mari (253 g) la o desime mare de semănat, când s-au folosit 60 b.g./m 2 ; iar în anul 2000 MMB a crescut de la 215 g la 220 g, odată cu scăderea desimii de semănat de la 60 b.g./m2 la 30 b.g./m2 (tabelul 122). Masa plantelor, în anul 1998 a crescut odată cu desimea semănatului de la 21,7 g/plantă (60 bg/m2) la 26,1 g/pl (30 bg/m2
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m 2 ; iar în anul 2000 MMB a crescut de la 215 g la 220 g, odată cu scăderea desimii de semănat de la 60 b.g./m2 la 30 b.g./m2 (tabelul 122). Masa plantelor, în anul 1998 a crescut odată cu desimea semănatului de la 21,7 g/plantă (60 bg/m2) la 26,1 g/pl (30 bg/m2). Masa plantelor a fost influențată de creșterea și dezvoltarea unor factori morfologici cum ar fi : nr. de ramificații, nr.de fructe, nr.semințe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Masa plantelor a fost influențată de creșterea și dezvoltarea unor factori morfologici cum ar fi : nr. de ramificații, nr.de fructe, nr.semințe și greutatea acestora . în anul 1999 plantele cele mai ușoare au fost cele din variantele semănate la desime de 60 b.g./m2 (19,9 g/pl.), iar cele mai grele în variantele semănate la desimea de 30 b.g./m2 (23,9 g/pl). în anul 2000 năutul semănat la desimea de 45 b.g/m2 a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
nr.de fructe, nr.semințe și greutatea acestora . în anul 1999 plantele cele mai ușoare au fost cele din variantele semănate la desime de 60 b.g./m2 (19,9 g/pl.), iar cele mai grele în variantele semănate la desimea de 30 b.g./m2 (23,9 g/pl). în anul 2000 năutul semănat la desimea de 45 b.g/m2 a favorizat obținerea unor plante cu o masă de 14,5 g/pl., cu 0,5 g/pl. mai
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fost cele din variantele semănate la desime de 60 b.g./m2 (19,9 g/pl.), iar cele mai grele în variantele semănate la desimea de 30 b.g./m2 (23,9 g/pl). în anul 2000 năutul semănat la desimea de 45 b.g/m2 a favorizat obținerea unor plante cu o masă de 14,5 g/pl., cu 0,5 g/pl. mai mică decât masa unei plante la care semănatul s-a realizat la desimea de 30 b
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năutul semănat la desimea de 45 b.g/m2 a favorizat obținerea unor plante cu o masă de 14,5 g/pl., cu 0,5 g/pl. mai mică decât masa unei plante la care semănatul s-a realizat la desimea de 30 b.g./m2, dar mai mare cu 0,5 g/pl decât în cazul semănatului la desimea de 60 b.g./m2. în medie pe trei ani, masa plantelor a fost de 21,7 g/pl. când s-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
5 g/pl., cu 0,5 g/pl. mai mică decât masa unei plante la care semănatul s-a realizat la desimea de 30 b.g./m2, dar mai mare cu 0,5 g/pl decât în cazul semănatului la desimea de 60 b.g./m2. în medie pe trei ani, masa plantelor a fost de 21,7 g/pl. când s-a semănat la desimea de 30 b.g./m2 ,cu 2,1 g/pl mai mare decât a năutului
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
g./m2, dar mai mare cu 0,5 g/pl decât în cazul semănatului la desimea de 60 b.g./m2. în medie pe trei ani, masa plantelor a fost de 21,7 g/pl. când s-a semănat la desimea de 30 b.g./m2 ,cu 2,1 g/pl mai mare decât a năutului semănat la desimea de 45 b.g./m2 și cu 3,2 g/pl mare decât a năutului semănat la desimea de 60 b.g.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
b.g./m2. în medie pe trei ani, masa plantelor a fost de 21,7 g/pl. când s-a semănat la desimea de 30 b.g./m2 ,cu 2,1 g/pl mai mare decât a năutului semănat la desimea de 45 b.g./m2 și cu 3,2 g/pl mare decât a năutului semănat la desimea de 60 b.g./m2. Procentul de plante răsărite a avut valori diferite în funcție de desimea însămânțării năutului. Boabele de năut semănate la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
s-a semănat la desimea de 30 b.g./m2 ,cu 2,1 g/pl mai mare decât a năutului semănat la desimea de 45 b.g./m2 și cu 3,2 g/pl mare decât a năutului semănat la desimea de 60 b.g./m2. Procentul de plante răsărite a avut valori diferite în funcție de desimea însămânțării năutului. Boabele de năut semănate la 30 b.g./m2 au răsărit în proporție de 70% în anul 1998, 74% în anul 1999 și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai mare decât a năutului semănat la desimea de 45 b.g./m2 și cu 3,2 g/pl mare decât a năutului semănat la desimea de 60 b.g./m2. Procentul de plante răsărite a avut valori diferite în funcție de desimea însămânțării năutului. Boabele de năut semănate la 30 b.g./m2 au răsărit în proporție de 70% în anul 1998, 74% în anul 1999 și 69% în anul 2000, cele semănate la 45 b.g./m2 au răsărit în procent
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
74% în anul 1999 și 69% în anul 2000, cele semănate la 45 b.g./m2 au răsărit în procent de 72% în anul 1998, de 74 % în anul 148 1999 și 69 % în anul 2000, iar cele semănate la desimi de 60 b.g./m2 au răsărit în proporție de 70 % în anul 1998, de 73% în anul 1999 și 68 % în anul 2000. Durata fenofazelor semănat-răsărire, răsărire-înflorit, înflorit apariția fructificațiilor și apariția fructificațiilor-maturitate, au avut diferențe între variante de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în proporție de 70 % în anul 1998, de 73% în anul 1999 și 68 % în anul 2000. Durata fenofazelor semănat-răsărire, răsărire-înflorit, înflorit apariția fructificațiilor și apariția fructificațiilor-maturitate, au avut diferențe între variante de maxim 1-2 zile. V.5.2. INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA PRODUCȚIEI ȘI A COMPOZIȚIEI CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Desimea de semănat reprezintă unul din factorii esențiali în realizarea unor producții mari cantitativ și calitativ la cultura năutului. Un rol hotărâtor în obținerea unui procent ridicat de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
68 % în anul 2000. Durata fenofazelor semănat-răsărire, răsărire-înflorit, înflorit apariția fructificațiilor și apariția fructificațiilor-maturitate, au avut diferențe între variante de maxim 1-2 zile. V.5.2. INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA PRODUCȚIEI ȘI A COMPOZIȚIEI CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Desimea de semănat reprezintă unul din factorii esențiali în realizarea unor producții mari cantitativ și calitativ la cultura năutului. Un rol hotărâtor în obținerea unui procent ridicat de proteină a semințelor de năut, îl are desimea care influențează prin crearea unui
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Desimea de semănat reprezintă unul din factorii esențiali în realizarea unor producții mari cantitativ și calitativ la cultura năutului. Un rol hotărâtor în obținerea unui procent ridicat de proteină a semințelor de năut, îl are desimea care influențează prin crearea unui spațiu de nutriție cât mai optim, o serie de procese fiziologice în plantă. în toți anii de experimentare a rezultat că procentul de proteină în bob a crescut odată cu micșorarea desimii de însămânțare de la 60
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de năut, îl are desimea care influențează prin crearea unui spațiu de nutriție cât mai optim, o serie de procese fiziologice în plantă. în toți anii de experimentare a rezultat că procentul de proteină în bob a crescut odată cu micșorarea desimii de însămânțare de la 60 bg/m2 la 30 bg/m2. Procentul de proteină a înregistrat un maxim de 24,1% în anul 2000 când s-a semănat la desimea de 30 bg/m 2 și un minim de 22,7
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
rezultat că procentul de proteină în bob a crescut odată cu micșorarea desimii de însămânțare de la 60 bg/m2 la 30 bg/m2. Procentul de proteină a înregistrat un maxim de 24,1% în anul 2000 când s-a semănat la desimea de 30 bg/m 2 și un minim de 22,7 % în anul 1998 când s-a semănat la desimea de 60 bg/m 2 . în medie pe anii 1998-2000 în care s-au efectuat experiențele semănatul la desime mare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]