342 matches
-
la desimea de 30 bg/m2 (tabelul 125). Cantitatea de proteină obținută la un hectar cultivat cu năut a fost cuprinsă între 313 kg/ha și 495,8 kg/ha. Deși procentul de proteină în boabe a crescut odată cu scăderea desimii de semănat, datorită producției de boabe care a crescut odată cu creșterea desimii de semănat, cantitatea de proteină raportată la unitatea de suprafață a înregistrat valori în creștere odată cu mărirea desimii de semănat de la 30 bg/m2 la 60 bg/m2
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la un hectar cultivat cu năut a fost cuprinsă între 313 kg/ha și 495,8 kg/ha. Deși procentul de proteină în boabe a crescut odată cu scăderea desimii de semănat, datorită producției de boabe care a crescut odată cu creșterea desimii de semănat, cantitatea de proteină raportată la unitatea de suprafață a înregistrat valori în creștere odată cu mărirea desimii de semănat de la 30 bg/m2 la 60 bg/m2. Față de varianta martor (45 bg/m2) la care producția de proteină a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Deși procentul de proteină în boabe a crescut odată cu scăderea desimii de semănat, datorită producției de boabe care a crescut odată cu creșterea desimii de semănat, cantitatea de proteină raportată la unitatea de suprafață a înregistrat valori în creștere odată cu mărirea desimii de semănat de la 30 bg/m2 la 60 bg/m2. Față de varianta martor (45 bg/m2) la care producția de proteină a fost, în medie pe cei trei ani experimentați, de 409,8 kg/ha, năutul semănat la desimea de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mărirea desimii de semănat de la 30 bg/m2 la 60 bg/m2. Față de varianta martor (45 bg/m2) la care producția de proteină a fost, în medie pe cei trei ani experimentați, de 409,8 kg/ha, năutul semănat la desimea de 30 bg/m 2 a realizat o cantitate de proteină mai mică cu 96,8 kg/ha, iar năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a obținut o producție de proteină mai mare cu 86,0 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a fost, în medie pe cei trei ani experimentați, de 409,8 kg/ha, năutul semănat la desimea de 30 bg/m 2 a realizat o cantitate de proteină mai mică cu 96,8 kg/ha, iar năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a obținut o producție de proteină mai mare cu 86,0 kg/ha (tabelul 126). V.6. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA DISTANȚEI îNTRE RÂNDURI DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.6.1. INFLUENȚA
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
kg/ha iar cea mai mică producție în anul 2000 la distanța între rânduri de 15 cm, cu o valoare de 298,6 kg/ha proteină (tabelul 140) V.7. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR TEHNOLOGICI EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.7.1. INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Particularitățile morfologice și biologice ale plantelor de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 298,6 kg/ha proteină (tabelul 140) V.7. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR TEHNOLOGICI EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.7.1. INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Particularitățile morfologice și biologice ale plantelor de năut au suferit modificări diferite sub influența celor doi factori importanți din cadrul tehnologiei de cultivare, epoca de semănat x desimea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Particularitățile morfologice și biologice ale plantelor de năut au suferit modificări diferite sub influența celor doi factori importanți din cadrul tehnologiei de cultivare, epoca de semănat x desimea de semănat. Interacțiunea celor doi factori a avut o influență mai mare s-au mai mică asupra plantei datorită spațiului de nutriție, posibilității plantelor de a realiza cât mai eficient toate procesele fiziologice, umidității solului și a atmosferei precum și datorită
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
realiza cât mai eficient toate procesele fiziologice, umidității solului și a atmosferei precum și datorită temperaturii solului și a aerului. Talia plantelor a avut valorile cele mai mari când plantele s-au însămânțat în epoca a II-a (9-14 IV) la desimile de 60 b.g./m 2 (în medie 41,1 cm) și 45 b.g./m 2 (în medie 40,6 cm), iar cele mai mici când năutul s-a însămânțat la desimea de 30 b.g./m 2 în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
epoca a II-a (9-14 IV) la desimile de 60 b.g./m 2 (în medie 41,1 cm) și 45 b.g./m 2 (în medie 40,6 cm), iar cele mai mici când năutul s-a însămânțat la desimea de 30 b.g./m 2 în epocile III (20 - 24 IV) și I (30 III - 7 IV) cu 36,5 cm respectiv 37,2 cm. Numărul de păstăi pe o plantă a depășit în toate cazurile 24,1 bucăți
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
respectiv 37,2 cm. Numărul de păstăi pe o plantă a depășit în toate cazurile 24,1 bucăți/plantă, valoarea cea mai spectaculoasă găsindu-se, în toți anii de cercetare, atunci când însămânțatul năutului s-a produs în epoca doua la desimea de 30 b.g./m 2 cu 49,1 fructe/plantă (1998), 40,7 fructe/plantă (1999) și 28 fructe/plantă (2000). Se observă că există o corelație destul de mare între numărul de fructe și numărul de ramuri pe o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m 2 cu 49,1 fructe/plantă (1998), 40,7 fructe/plantă (1999) și 28 fructe/plantă (2000). Se observă că există o corelație destul de mare între numărul de fructe și numărul de ramuri pe o plantă, în ambele cazuri desimea de 30 b.g./m2 și , de regulă, năutul semănat în epoca a II-a dând valorile cele mai ridicate. Analizând media celor doi factori experimentați se vede că procentul boabelor în proteină a fost cuprins între 22,5% (E
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
I x 60 b.g./m 2 ) și 24,4% (E III x 30 b.g./m 2 ). în anul 1998 conținutul boabelor în proteină a realizat un maxim când năutul s-a însămânțat în epoca a III-a la desimea de 30 b.g./m2. Diferențe distinct semnificative și foarte semnificative față de martor (E I x 45 b.g./m 2 ) s-au obținut și în variantele E III x 45 b.g./m 2 , E III x 60 b
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fost cuprinse între 23,6% și 23,1%. în anul 1999 diferențe foarte semnificative au avut toate variantele semănate în epocile a II-a și a III-a, cu un plus pentru năutul semănat în epoca a III-a la desimile de 30 b.g./m 2 și 45 b.g./m2 la care procentul de proteină a fost de 24,4 % respectiv 24,1%. în anul 2000 cu excepția năutului semănat în epoca I la 60 b.g./m 2 desime
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
desimile de 30 b.g./m 2 și 45 b.g./m2 la care procentul de proteină a fost de 24,4 % respectiv 24,1%. în anul 2000 cu excepția năutului semănat în epoca I la 60 b.g./m 2 desime, în toate celelalte variante semințele obținute au avut un conținut în proteină mai mare de 23%. Ca și în anii 1998 și 1999, năutul semănat în epoca a III-a cu desimea de 30 bg./m 2 și 45 bg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
epoca I la 60 b.g./m 2 desime, în toate celelalte variante semințele obținute au avut un conținut în proteină mai mare de 23%. Ca și în anii 1998 și 1999, năutul semănat în epoca a III-a cu desimea de 30 bg./m 2 și 45 bg/m2 a realizat cea mai multă proteină de 24,9 % respectiv 24,6%. Năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a 173 înregistrat cele mai mici procente în cadrul fiecărei epoci, iar
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Ca și în anii 1998 și 1999, năutul semănat în epoca a III-a cu desimea de 30 bg./m 2 și 45 bg/m2 a realizat cea mai multă proteină de 24,9 % respectiv 24,6%. Năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a 173 înregistrat cele mai mici procente în cadrul fiecărei epoci, iar cel semănat la desimea de 30 b.g./m 2 a înregistrat cele mai mari valori în cadrul fiecărei epoci. V.8. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA INTERACȚIUNII
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m 2 și 45 bg/m2 a realizat cea mai multă proteină de 24,9 % respectiv 24,6%. Năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a 173 înregistrat cele mai mici procente în cadrul fiecărei epoci, iar cel semănat la desimea de 30 b.g./m 2 a înregistrat cele mai mari valori în cadrul fiecărei epoci. V.8. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR TEHNOLOGICI EPOCĂ DE SEMĂNAT x DISTANȚĂ îNTRE RÂNDURI ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.8.1
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
110 (110-130KHz) 130KHz) - semnale de tip CF. Durata impulsului este destul de lungă (câteva zecimi de ms), as astfel încât se produce un evident efect Doppler. Acest e efect este folosit de lilieci pentru prinderea insectelor după bătăile aripilor chiar și în desimea de crengi și frunze. Deseori rinolofidele folosesc strategia vânatului din ascunziș, asemănătoare cu cea a păsărilor (muscari). Arealul familiei cuprinde: Europa, Nordul Africii, Peninsula Arabică, partea de sud a Asiei până în Noua Guinee și Australia. Se întâlnesc patru s specii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pierdea degrabă din priviri. Lighioana abisală contorsionată în jurul lui îi evoca adâncul ieșit la suprafață, lumea întoarsă pe dos: mâini și guri conectate înșelător se căscau, se întindeau, căutau, apucau, strângeau, se degajau, alunecau mai departe, se insinuau iarăși în desime, abandonau și reveneau, încropind o dantelă de umbră deasă în jurul ferfenițitelor limite umane. Ce șerpărie! Mare îi trebuise, mare găsise! Noroc cu femeia blondă ce-și înfășurase salvator în jurul lui pulpele a centură de lubricitate, ca altădată biata Marieta în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Crasnei și Bârladului, piețele de desfacere a zarzavaturilor se află în orașele și târgurile din imediata vecinătate: Bârladul, Vasluiul, Crasna, Codăeștii, Negreștii, Băceștii, etc., pentru cei din valea Prutului, aceasta constituie o foarte grea problemă. Asta din cauză că aici, la marea desime de cultivatori, se adaugă lipsa căilor de comunicație, accidentarea reliefului înconjurător, depărtarea piețelor de desfacere a marilor orașe: Iași, Chișinău, Bârlad, Tecuci, etc. Acest fapt face uneori vara, ca un târg ca Leova ori Fălciu, să aibă atâta zarzavat și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
urcă oblu. Apă cam cât Bistrița, în talazuri spumate. Ici colo valea îngăduie puține așezări. Abhazienii cultivă vii, livezi și legume în acele grădiniți asupra cărora sună veșnic larma torentului. Coastele muntelui, pornind chiar de la malurile Bzâbei, împădurite cu o desime de felurite esențe, între care pâlcuri de pini și brazi. Munții pe care i-am văzut la Tbilisi erau pietroși și fără vegetație. În vecinătatea mării vegetația e susținută și bogată. Poalele Caucazului au pământ bun cărat de apele ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și s-a încheiat a doua zi. Acest punct de vedere s-a bazat pe cronica lui Sa’adeddin în care se arată că, după ce Ștefan și-a întărit tabăra „Afurisitul de ghiaur, despicând, în zori de zi, cu sabia desimea pădurii” i-a atacat pe turci, iar sultanul, contra atacând „a împresurat cu vitejii săi ca niște lei ascunzișul din pădure”. Având în vedere disproporția de forțe a celor care s-au înfruntat la Războieni, dacă lupta începea în după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atins în ultima câmpie parcursă: „un câmp numai de flori și unde era numai primăvară; fiecare floare era cu deosebire de mândră și cu miros dulce, de te îmbăta”. Și această câmpie este vecină cu o pădure - cortină pentru sacru, desimea, înălțimea ei și fauna înfricoșătoare marcând ultima stavilă pe drumul spre palatul fără timp. Câmpiile sunt așadar coordonate geografice ale itinerariului inițiatic: prin tărâmul morților și prin focul formator, în erupția fertilității dintâi. Trei drumuri au de ales băieții ale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de lumină a sfâșiat întunericul profund în care mi se zvârcolea sufletul. În vis, mă regăsii aproape de ușa principală a bazilicii Sant'Anastasia. O mulțime imensă bloca intrarea. Mă aruncai în mulțime. Dădui coate pentru a-mi deschide calea prin desimea de lume și ajunsei la primele bănci. La amvon îl zări pe don Bosco care predica. Terminându-și predica, s-a îndreptat direct spre mine lăsându-și privirea-i dulce și pătrunzătoare asupra mea. Eu m-am aruncat în genunchi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]