580 matches
-
la flexiune: adjective invariabile (cu o singură formă pentru toate categoriile gramaticale): cumsecade, roz etc. vs. adjective variabile cu o terminație/desinență la nominativ singular (având aceeași formă pentru genul masculin și pentru genul feminin: tare) sau cu două terminații/desinențe la nominativ singular (lung lungă); * numărul formelor flexionare: adjective cu o formă flexionară: roz vs. adjective cu două forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și prin cuvinte-flectiv: fata cea frumoasă genul feminin, numărul singular, cazul nominativ/ acuzativ sunt marcate prin cuvântul-flectiv cea și prin desinența -ă), precum și categoria gramaticală a gradelor de comparație 96, care implică următoarele distincții: * gradul pozitiv: frumos; * gradul comparativ de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și prin cuvinte-flectiv: fata cea frumoasă genul feminin, numărul singular, cazul nominativ/ acuzativ sunt marcate prin cuvântul-flectiv cea și prin desinența -ă), precum și categoria gramaticală a gradelor de comparație 96, care implică următoarele distincții: * gradul pozitiv: frumos; * gradul comparativ de superioritate: mai frumos; de egalitate: la fel de frumos, tot atât de frumos; de inferioritate: mai puțin frumos; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
duc la eliminarea unor cuvinte, cât și gramaticale, de vreme ce au loc pe plan sintactic. Elipsa lexicală ar putea fi opusă, așadar, numai "elipsei" fonetice, atunci când dispar doar sunete, sau "elipsei" morfologice, când sunt suprimate morfeme lipsite de autonomie lexico-semantică (afixe, desinențe, prepoziții, articole etc.). Mai mult, și termenul complex elipsă lexicală este folosit cu sensuri diferite în literatura de specialitate: "elipsă negramaticală"; "elipsă contextuală"; "elipsă necontextuală" (deci "condensare lexico-semantică"). O clasificare cuprinzătoare a elipselor, considerate "fenomene lingvistice destul de variate cuprinse prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Literatura Română și Cultura Poporului Român]; INCERC (cf. a încerca) < In[stitutul de] cer[cetări în] c[onstrucții și economia construcțiilor]. 2.3. Extrem de rare sunt acronimele formate prin adăugarea la finală a unei litere / unui sunet cu rol de desinență, astfel încât pronunția silabică să fie posibilă, iar aspectul lor să corespundă unui cuvânt obișnuit, permințând încadrarea într-un tip flexionar uzual: rom. hantru < h[ectar de] a[rătură] n[ormală cu] tr[actorul] + -u; rus. ČEKA < Če[rezvičajnaja] K[omissija
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sensul "vehicul de transport în comun pentru pasageri, inițial tras de cai, apoi motorizat"56, după care a fost trunchiat (la început, probabil în engleza americană, apoi în franceză, poate și în germană 57) la bus (care reprezintă, de fapt, desinența latinească), iar acesta a trecut în alte limbi (v., de pildă, germ. Bus, ol. bus, sued., norv. buss, finl. bussi, magh. busz), devenind și element de compunere internațional: fr., engl. autobus, trolleybus, fr. Airbus (companie de construcții aeronautice și tip
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cyclorama, cinérama, cosmorama, diorama) este o trunchiere din [pano]rama, compus din gr. παν "tot, toată" și όραμα "spectacol, viziune, vedere", iar elementul de compunere -tron (vezi rom. betatron, ciclotron, sincrofazotron) a rezultat din [elec]tron (< gr. ήλεκτρον < tema ήλεκτρ+ desinența -ον)58. Faptul că unele compuse greco-latine au fost trunchiate și nu condensate arată că ele erau neanalizabile pentru creatorii noilor cuvinte sau elemente de compunere. c) Prin sincopă și apocopă (germ. Rumpfwort): engl. pram "cărucior pentru copiii mici" < p
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
enza]; fridge "frigider" < [re]frige[rator]; Liz < [E]liz[abeth]; tec "detectiv" < [de]tec[tive]; germ. Basti < [Se]basti[an]; Lisa < [E]lisa[beth]; Resi < [The]resi[a]. În unele exemple, aplicându-se aceste procedee de trunchiere, se reține și desinența de plural a cuvântului de bază: engl. jams < [pi]jam[a]s; pants < pant[aloon]s. 5.2. Trunchierea compuselor analizabile și a sintagmelor stabile se produce prin segmentarea elementelor lor componente într-un alt loc decât la contactul dintre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
5.3. Mai frecvent chiar decât în cazul siglării și în cel al condensării, trunchierea unor cuvinte simple sau compuse este însoțită de atașarea la finala segmentului rezultat a unei sau a unor litere / a unor sunete, cu rol de desinență sau de sufix, de marcă hipocoristică sau ludică, ori, într-o limbă ca franceza, de adaos grafic pentru ca pronunția noii formații să nu difere de aceea a secvenței detașate din original, înainte de fragmentarea acestuia. Evoluția respectivă permite uneori încadrarea cuvântului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-e (în franceză, literă mută) din limbile străine din care româna a împrumutat masiv de exemplu din franceză, germană sau limbi slave, în care vocalele respective indică uneori, dar nu totdeauna, genul feminin sunt asimilate, de regulă, cu ușurință ca desinențe românești de feminin (-ă, -e, -ea sau -ie, la fel ca, de pildă, în rom. șampanie s.f. < fr. champagne s.m.): rom. chilnă s.f. < pol. kielnia s.f. [wózowa] "idem"; rom. decă s.f. < germ. [Pferde]decke s.f. (Pferd s.n., Decke s.f.); rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fr. vapeur "abur, vapor" este feminin, dar a devenit masculin când a fost condensat, cu sensul "vapor, navă", din [bateau à] vapeur ~ [bateau-]vapeur, în care regentul bateau este masculin; fr. vater ~ water s.m. "veceu, closet" a dezvoltat variante cu desinență de plural (waters ~ vatères ~ ouatères), perpetuând pluralul etimonului său, water[-closet](s) (< engl. water-closet), sub influența sinonimelor autohtone folosite mai ales la plural, lieux d'aisance(s), toilettes, (arg.) gogues; germ. Weizen "grâu" este substantiv masculin, dar devine substantiv neutru
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și polisintetice), cu diferite grade de amalgamare și relativizare. În funcție de parametrul gradului de sinteză al formațiilor flexionare el distinge: limbi analitice (care utilizează mai ales mărci gramaticale mobile, auxiliare și prepoziții), limbi sintetice (care folosesc prioritar afixe - sufixe gramaticale și desinențe -, legate de rădăcina cuvintelor) și limbi polisintetice, numite și incorporante (care încorporează într-un singur cuvînt un număr foarte mare de afixe gramaticale, cumulînd conținutul unei întregi propoziții). Sapir introduce și parametrul tehnicii de sinteză, în funcție de care distinge limbi izolante
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Asia orientala, dar și din Africa) ce utilizează pentru segmentarea tema - remă mijloace morfologice (în majoritatea cazurilor particule polisintetice sau afixe aglutinante)142. De pildă, în limbile dominate de tipul flexionar apare o alternanta de rădăcini (eventual cu o singură desinența pentru o formă lexicala dată), ceea ce implică un amalgam de funcții ale desinențelor (acestea pot exprima, simultan, cazul, numărul și genul sau persoană, numărul, timpul și modul)143. Relativitatea importanței tipologiei lingvistice era discutată de unul dintre cei mai reputați
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
morfologice (în majoritatea cazurilor particule polisintetice sau afixe aglutinante)142. De pildă, în limbile dominate de tipul flexionar apare o alternanta de rădăcini (eventual cu o singură desinența pentru o formă lexicala dată), ceea ce implică un amalgam de funcții ale desinențelor (acestea pot exprima, simultan, cazul, numărul și genul sau persoană, numărul, timpul și modul)143. Relativitatea importanței tipologiei lingvistice era discutată de unul dintre cei mai reputați specialiști contemporani în acest domeniu, Alain Lemaréchal, care observa într-o conferință că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
suferă acțiunea făcută de subiectul unui verb tranzitiv activ, numit și obiect pacient (fr. objet patient). Această funcție poate fi preluată, în limbile ergative, de cazul absolutiv, care se opune ergativului. De exemplu 183, în basca substantivul mutil (băiat) preia desinența absolutivului singular -a atît ca subiect al propoziției intranzitive Mutila etorri da (Băiatul a venit), cît și ca obiect al propoziției tranzitive Irakasleak mutila ikusi du (Profesorul a văzut băiatul), în care subiectul capătă desinența ergativă -ak. În funcție de locul modificatorilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
basca substantivul mutil (băiat) preia desinența absolutivului singular -a atît ca subiect al propoziției intranzitive Mutila etorri da (Băiatul a venit), cît și ca obiect al propoziției tranzitive Irakasleak mutila ikusi du (Profesorul a văzut băiatul), în care subiectul capătă desinența ergativă -ak. În funcție de locul modificatorilor: centrifuga/centripeta Lucien Tesnière (Éléments de syntaxe structurale, Klincksieck, Paris, 19591, 1988) propune o alternativă la clasificările existente. El disociază între o structură descendentă sau centrifuga (fr. cheval blanc) și o structură ascendentă sau centripeta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
funcțiuni interne (relaționale [= genul, numărul) și determinări externe (sintagmatice; perifaze) pentru funcțiuni externe (nerelaționale [= cazul, gradele de comparație])'; română corespunde acestui tip romanic chiar mai bine decît alte limbi romanice prin caracterul enclitic al articolului sau hotărît, prin dublă marcare (desinența și alternante fonetice) a unor forme flexionare sau prin înlocuirea fără excepție a exprimării sintetice a gradului comparativ cu construcții analitice. Unii lingviști vorbesc și de corespondență romanei cu tipul lingvistic balcanic, insuficient definit pînă acum; că trăsături ale acestuia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
skr: ahám "eu" ~ măm "pe mine"; av. azəm ~ mam; lat. ego ~ me; got. ik ~ mik; v.sl. azŭ ~ me. Printre caracteristicile cvasi-generale ale limbilor indo-europene mai sînt amintite: sînt limbi puternic fuzionante; cuvintele flexibile sînt mult mai numeroase decît cele inflexibile; desinențele pot cumulă mai multe valori gramaticale; ordinea morfo-sintactică este de tip nominativ-acuzativ; flectivul apare la sfîrșitul cuvîntului; categoria gramaticala a numărului se bazează în majoritatea limbilor pe opoziția singular-plural, desi păstrează opoziția inițială singular-dual-trial (sanscrita, greacă veche, slavă veche, limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ablativ, locativ și instrumental), acest număr s-a redus permanent în limbile indo-europene: șase cazuri în latină și rusă, cinci cazuri în greacă veche, trei cazuri în hindi-urdu, două cazuri în franceză veche; în limbile sintetice cazul se realizează prin desinențe (de ex. latină), în timp ce în limbile analitice cazul se realizează prepozițional (de ex. franceză; română ocupă o poziție intermediară între sintetic și analitic). Lexicul comun evidențiază cu claritate înrudirea genetică dintre limbile indo-europene. Lista numeralelor de la 1 la 10 este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor romanice cuprinde un grup italo-romanic (română, dalmata, italiană, retoromana și sarda), un grup galoromanic (franceză și occitana/ provensala) și un grup iberoromanic (catalana, spaniolă și portugheză). Friedrich Diez, unul dintre întemeietorii romanisticii, împărțea limbile romanice în limbi sigmatice (folosesc desinența -s pentru plural) și asigmatice (folosesc desinențe vocalice pentru plural). În cea de-a doua categorie intră limbile română și italiană. În articolul din LL autorii descriu limbile romanice în special prin inovațiile față de latină, pe care o continuă 256
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dalmata, italiană, retoromana și sarda), un grup galoromanic (franceză și occitana/ provensala) și un grup iberoromanic (catalana, spaniolă și portugheză). Friedrich Diez, unul dintre întemeietorii romanisticii, împărțea limbile romanice în limbi sigmatice (folosesc desinența -s pentru plural) și asigmatice (folosesc desinențe vocalice pentru plural). În cea de-a doua categorie intră limbile română și italiană. În articolul din LL autorii descriu limbile romanice în special prin inovațiile față de latină, pe care o continuă 256. Eugeniu Coșeriu sintetizează în cîteva formulări memorabile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
258, 346, ~ modernă 257, 258, ~ simplificată 233, ~ veche 163, 257, 258, 263, 301, 346, basic English 231, 257, 259 eniseică 122, 192, 206, 218, 225, 248, 275, 352, dené-~ 218, 225 ergativ 94, 95, 96, construcție ~a 95, 139, 178, desinența ~a 96, limba ~a 56, 72, 94, 95, 96, 142, 192, 202, 204, 224, 237, 241, 244, 248, 249, 251, 255, 264, 266, 268, 270, 273, 279, 295, 306, 307, 308, 309, 311, 315, limba ~-acuzativă 204, sintaxa ~a 95
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și mărturisește că nu se poate "opri din plâns". Poemul fuge și de muzica eliotiană. Există rimă (a-e, b-d, c-f) dar ea cade pe cuvinte premeditat neînsemnate, minimalizate cu ironie. Rima e deconstruită cu inventivitate. Rimează silabe cu desinențe, nume proprii cu cuvinte la întâmplare. Eliot se revolta împotriva convenției rimei de până la el și reconstruia o rimă proprie, la fel cum Joyce refăcea stilul și construcția romanescă. Adcock pur și simplu disprețuiește vechea convenție poetică, deși în paralel
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
schimbă în funcție de situația enunțiativă în care apare: "aceasta" desemnează un obiect care este presupus a fi accesibil în spațiul fizic al enunțării sale. Majoritatea enunțurilor posedă astfel mărci care le ancorează direct în situația enunțiativă: "această încăpere", "aici" sau "ieri", desinențele timpurilor verbale, "eu" sau "tu" nu pot fi interpretate decît dacă știm cui, unde și cînd este spus enunțul. Chiar și enunțurile lipsite de acest tip de mărci implică de fapt o trimitere la contextul lor. Este cazul lui " Fumatul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Gimnazială Sirețel, Structura Gimnazială Slobozia-Iași Brainstormingul este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educație, în stimularea creativității, în domeniul afacerilor, al publicității, etc. Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier și „storm”= furtună, plus desinența „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună în creier”efervescență,o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Este „ metoda inteligenței în asalt.” Un principiu al brainstormingului este:cantitatea generează calitatea.Conform acestui principiu, pentru a ajunge la
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93502]