547 matches
-
garantate într-o societate în care în cadrul instituțiilor statului aceste valori nu sunt principii de ghidare a funcționării lor. Valorile ideale europene ale societății trebuie translatate și la nivelul subordonat al instituților publice. O organizație în care există o conducere despotica, corupție, abuzuri în raport cu drepturile angajaților, conflicte, inechități, discriminare este puțin probabil să asigure în serviciile și funcțiile pe care le asigura pentru societate respectarea și promovarea valorilor europene. Integrarea europeană a unei astfel de instituții este perturbata. În România, un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
o altă manifestare a „voinței de putere” nietzscheene și, pe de altă parte, o etică a rezistenței împotriva capitalismului. În această direcție, discursul celor doi se poate aborda din perspectiva îngrijorării existențiale în legătură cu colonizarea subiectivității de către un „stat al capitalismului despotic” al cărui prim cetățean este „corpul fără organe”. Demersul ideologic al celor doi filosofi capătă imaginea unui „liberalism tehnologic” populat de „corpuri fără organe”, iar mașinăria socială a producției dezirante devine o expresie hedonistă a practicilor consumeriste. Schizoanaliza, continuată de către
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de interes pentru birocrație). O birocrației care nu dorește să ia în considerare explicațiile celorlalți nu poate fi acuzată că nu respectă regulile, dar poate fi acuzată că uită adevăratul motiv pentru care există programele sau procedurile, că este prea despotică. Cu alte cuvinte, regulile devin un scop în sine; existența unui sistem de reguli, elaborat de autoritate, prin intermediul căruia se exercită controlul în organizație și se uniformizează comportamentele funcționarilor, oferă garanția atingerii obiectivelor stabilite la nivel organizațional. Neglijarea obiectivelor în favoarea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
spre realitate. Această atitudine ține de însăși "dialectica" manifestărilor lui. În conflict cu lumea și cu sine, contradictoriu și instabil, într-o eternă căutare de inedit și originalitate, refuzând "formele închise", academizante ale clasicismului, el își desfășoară insurgența împotriva autorității despotice a rațiunii pe fondul unei puternice sfâșieri interioare. Abia pozitiviștii își vor coborî privirea către realitatea pură și simplă. C) Pozitivism realism Asumându-ne riscul unei aparente oscilații între orientările gândirii direcționate filozofic și tendințele larg culturale, vom încerca să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de tot neprihănit (Sf. Pavel) ține să amintească scriitorul, și totodată nu uită să precizeze "că talentul nu garantează și moralitatea". Alternanța trecut/prezent, timpul pierdut / tipul regăsit într-o sincronie a evenimentelor, așa cum se învălmășesc în memoria afectivă, involuntară, despotică este arta narativă a acestei cărți de introspecție și ecografie a eului profund, a personalității încă nedevolate public. Maestru al stilului incisiv, George Mirea este și un artist al apologiei în sensul benign al speciei retoricii clasice. Remarcăm din cele
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
apleacă tot mai insistent, spre a descifra mecanismele psihologice ale puterii și a stimula reacții adecvate din partea corpului social. Ștefan Heym a închipuit un asemenea scenariu pe timpul lui Solomon, făcând din Etan ben Hosaia un prototip de istoriograf sub regim despotic: el sfârșește prin a fi condamnat la tăcere, dacă nu consimte a-și adapta discursul la exigențele puterii. S-a întâmplat la fel îndeobște cu istoricii trăitori sub dictaturile secolului nostru. Nicăieri însă ei n-au avut o soartă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
tensiunile sporesc, odată cu subversitatea și violența. Utopia conservatoare, cultivată la curte, coexistă cu alte utopii. Secolul XIX dezvăluie eforturi dramatice de acomodare a monarhiei la tendințele timpului. Pușkin, Herzen, mai târziu Tolstoi, au sesizat aici un straniu amestec de spirit despotic și egalitarism, din care s-a nutrit în bună măsură drama puterii în Rusia modernă. Epilogurile evocate de autor îl verifică la o jumătate de secol după după 1789, în plină agitație revoluționară; la un secol întreg, pe vremea când
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de succes. 59 Prin enunțurile performative folosite (cf. J.L. Austin, How to do Things with Words, Oxford, 1962), enunțuri de tipul "La poitrine.[...] La respiration [...] Un, deux, un, deux [...] Le menton [...]" ("Pieptul [...] Respirația [...] Un, doi, un, doi [...] Bărbia. [...]") Lasca acționează despotic asupra lui Tiossido, aducându-l în ipostaza executantului mecanic. 60 "Nous savons bien qu'il est condamné." 61 " [...] Leș personnes qui șont dans leș "voitures 1,2,3" rient de pluș en plus. Milos aussi. Tiossido entre à droite au
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cu atît mai mare, cu cît numeroși militanți complet derutați de aceste multiple schimbări ideologice văd în el singurul garant al continuității istorice a partidului. Opoziția va fi totală între linia sa politică hotărît modernizatoare și felul său autoritar și despotic de a-și impune soluțiile. Aceste practici aduc mai mult cu metodele staliniste decît cu libera confruntare a ideilor sau chiar cu centralismul democratic. Demisiile urmează expulzărilor. Regiuni întregi își văd cadrele părăsind partidul. Numărul de membri scade la 40
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Viste, are darul de a inventa (conștiința valorii lui de artist), în timp ce acela lipsit de orice gust artistic imită. Imită clișeele de ascensiune din epocă, cumpărându-și titlul și blazonul nobiliar, imită fastul de la curtea regală, supus necondiționat acesteia, dar despotic cu cei ce depind de averile și deciziile lui, începând cu familia și terminând cu Nicolas. Invitat la castel pentru a i se încredința decorarea pereților din Grande Salle, pictorul are ocazia s-o cunoască pe adolescenta Claude, fiica lui
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
se refugiază într‑un fel de „emigrație internă“ (expresie folosită mult mai tîrziu, în perioada sovietică, în legătură cu artiștii care nici n‑au aderat la noua ideologie, dar nici n‑au părăsit țara). Să remarcăm că simulacrul de dialog este condus, despotic, de cel care se rostește. Și posibilele replici ale „celorlalți“ sînt scornite tot de el, sînt o emanație a aceleiași subterane : „Le‑am inventat chiar eu, căci numai cuvintele se lasă inventate. Nu‑i de‑a mirării că mi‑au
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
corporativ au fost puse o dată cu constituirea orașelor și comunelor, trăsăturile distingându-se aici în procesul genezei sale, ca reacție contra regimului feudal. Negustori și meseriași, supuși unei dominații care le împiedica expansiunea și arbitrarului unei puteri pe care o considerau despotică, ei au cucerit treptat dreptul de a trăi "între ei" la adăpostul zidurilor propriilor orașe, de a se administra și organiza cum doreau. În "inima" feudalității ei au constituit comunități ce se eliberează treptat de puterile seniorială și episcopală pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sublinia că ierarhia politică se oprește la suveran, ei au adoptat alături de instituția monarhică de tip occidental elemente orientale de manifestare a puterii, ca de pildă eticheta bizantină în ceremonialul de la curte 35. Regalitatea însă nu a îmbrăcat niciodată forma despotică orientală. Curând, aceasta va fi "flancată" de așa numita Cour des Liges (Haute Cour), o adunare a tuturor vasalilor și valvasalilor, înființată de Godefroy de Bouillon, care exercita un control permanent asupra actelor regelui, având putere de decizie în cazul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Adunări a reprezentanților poporului 71. Statul este o persoană: cel ce o întrupează e numit suveran și are puterea suverană, toți ceilalți fiind supușii săi. Hobbes estima că doar constrângerea poate conduce în final spre binele comun, preconizând absolutismul statal, despotic, pentru ca armonia să domnească între oameni, prin natura lor egoiști și supuși propriilor interese. Voința regelui este voința poporului, iar un popor care se revoltă contra regelui său se autodistruge. Făcând distincție între "dreptul" și "exercitarea" suveranității, la Hobbes se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ori stranietatea contagioasă transmisă de poemele în care ritmurile vitaliste ale cosmosului sunt pe nesimțite anulate de meditativul greu. Astfel se întâmplă, spre exemplu, în Vânătoarea bursucilor, poem al suferinței de a se ști altfel, de a trăi în pofida regimului despotic al pseudonormalității (lectura în cheie politică a textului este o variantă demnă de luat în considerare), în fine, al credinței fanatice în mirajul nu numai artistic: Nu țin minte să fi văzut/ în țara bursucilor herghelii/ poate caii lor mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rea lui Procopiu și opera (nu numai romanul în discuție!) de pînă acum a scriitoarei. Conexiunea se realizează la nivelul deja amintitei presiuni psihologice și morale a crimei perfecte. Dacă la istoricul lui Belisarius "crima per fectă" deriva din domnia despotică (imposibil de demascat în mod nemijlocit) a unui împărat corupt și pervertit, la Donna Tartt, "crima perfectă" reprezintă un mister cu valențe aproape ontologice, păstrat cu formule inițiatice și ritualice. În amîndouă cazurile însă "crima" rămîne vulnerabilă, deși "perfectă" în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a creat un limbaj mai izolat, un limbaj fără context, o limbă lăuntrică, secretul, o zonă de umbră absolut nouă. Morala dominantă, recurgând iarăși la voce în imagine, voce provenind din imagine, este iarăși o lume de morți zeificați și despotici care îi tratează pe oameni ca pe copii sau ca pe sclavi"15. Arta este "tensionată și valoarea în artă se măsoară mai ales după tensiunea comunicării ei"16, iar acest fapt binecunoscut nu face altceva decât să rezume, în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ar fi distrus suveranitatea statelor constitutive și ar fi condus la guvernarea funestă a unei monarhii universale: "într-adevăr, în momentul în care guvernarea devine din ce în ce mai mai extinsă, legile încep să își piardă din vigoare, lăsînd cale li-beră unui regim despotic, care, după ce distruge germenii binelui, se transformă, în cele din urmă, în anarhie"22. Nu trebuia deci imaginată dispariția statelor, ci doar transformarea relațiilor dintre ele. Așa cum oamenii au ieșit din starea de natură pentru a pune bazele unei republici
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
românești, create pentru a ține piept tătarilor foarte iuți în cruzimea lor proverbială (4b, 1, p. 144), care, după ce i-au supus pe ruși, amenințau Occidentul, nu au putut ajunge la ideea de autonomie a unui popor în cadrul unui imperiu despotic, dar și-au apărat iscusit existența împletind modernitatea cu tradiția. Mai aproape de noi avem exemplele românilor ardeleni lipsiți de drepturi în raport cu sașii și secuii până în secolul al XIX-lea, ale bucovinenilor față de austrieci, ale basarabenilor față de ruși, până astăzi. Aromânii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lumii primul model desăvîrșit. Democrația ateniană nu era democratică pentru sclavi, însă principiul său era universa-lizabil36. Prima democrație modernă a apărut nu în Europa, ci împotriva sa, în America (1776). Mai mult, istoria europeană a fost marcată de regimuri absolutiste, despotice, bonapartiste, fasciste, iar dictaturile au continuat să se impună în Europa (Portugalia, Spania, Grecia) pînă după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, primele democrații orășenești au apărut în Evul Mediu european, fără sclavi cărora să le fie
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
revitalizării contemporane a interesului pentru societatea civilă și stat a început în anii '70, în Europa Centrală și de Est. În timpul acestei a doua faze, regiunea amintită (ca și Japonia) a fost martora apariției criticilor publice la adresa puterii de stat despotice și a apărării radicale a societății civile ca un element indispensabil al unei ordini politice și sociale democratice. Dar, în contrast puternic cu evoluțiile din Japonia, susținătorii societății civile în Europa Centrală și de Est s-au îndepărtat de marxism
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cinice 21. Tot acești islamiști se întorc împotriva definițiilor europene înguste ale societății civile. Ei insistă că secularizarea, considerată în mod convențional a fi o cerință de bază a societății civile, funcționează efectiv ca o ideologie orientală ce protejează statele despotice dornice să împiedice pe orice căi apariția societăților civile în lumea musulmană 22. Această tendință apare clar în recentele discursuri ale Dr. Mahathir bin Muhammad în Malaezia și ale Președintelui Khatami, în Iran, acolo unde presiunile pentru reforme politice și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
fost analizate, în fine, și extrem de numeroasele asociații segmentate autoreglementate care au apărut la sfîrșitul perioadei imperiale în China. Astfel de cercetări se constituie într-o importantă contestare a obiceiului, specific occidental, de a descrie China ca pe o entitate despotică, imuabilă, deși a caracteriza aceste asociații ca pe o "societate civilă premodernă distinctă"8 înseamnă a comite o contradicție în termeni societățile civile fiind prin definiție moderne. Și totuși, pretențiile descriptive rămîn valabile: în urma Rebeliunii de la Taiping (1851-1864), grupuri segmentare
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de utilizări strategice ale termenului modern "societate civilă", varianta originară datează din ultimul sfert al secolului al XVIII-lea prin recomandări, ca de exemplu, în pamfletul revoluționar al lui Thomas Paine, Common Sense, despre cum să contești mai bine puterea despotică prin formarea de tranșee ale societății civile 12. În deceniile recente și mai ales în prima fază a discuțiilor reînnoite despre societatea civilă, termenul a fost mobilizat pentru scopuri tactice mai mult de către scriitorii și activiștii din tradiția gramsciană. Metoda
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
asupra puterii nu au reușit în mod sistematic să analizeze sînt exemplele de retragere de la putere. Să ne gîndim la recenta abundență de lideri politici a căror funcție principală este aceea de a fi contribuit la destrămarea unui sistem politic despotic. Analiștii latino-americani au recunoscut de mult importanța "liberalizării de sus, conduse de către stat"16; dar în analizele politice europene, acest proces a fost rareori discutat, cu toate că a existat o succesiune de personalități politice pricepute la acțiunile de demontare a puterii
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]